551 matches
-
mai târziu, la începutul sec. XX, a devenit o suburbie a orașului. În 1902 satul Slobozia-Bălți avea 197 de case și 1230 de locuitori . După unirea Basarabiei cu România în 1918, Slobozia-Bălți devine centrul administrativ al plasei omonime din județului Bălți, din care făceau parte 11 localități. În 1924 populația localității constituia 948 persoane. În anii 1931-1932, Slobozia-Bălți avea deja 2.193 de locuitori, funcționau 4 școli primare și un punct medical. După cel de-al Doilea Război Mondial Slobozia-Bălți este
Slobozia, Bălți () [Corola-website/Science/322899_a_324228]
-
<br> Gheorghe Vrabie (n. 21 martie 1939, Călinești, județul Bălți; d. 31 martie 2016, Chișinău) a fost un artist plastic, grafician din Republica Moldova, autorul Stemei de Stat a Republicii Moldova, al Stemei și al Drapelului municipiului Chișinău, al valutei naționale și a fost supranumit "Tatăl leului moldovenesc”. A studiat la Academia
Gheorghe Vrabie (artist) () [Corola-website/Science/318931_a_320260]
-
al Republicii Moldova, a fost construită în 1856 de la Razdelna până la Cuciurgan, peste 2 ani fiind prelungită până la Tiraspol, iar în 1871 - până la Chișinău și în 1879 până la Ungheni. Până la sfârșitul secolului XIX au fost construite linii Tighina - Galați și Rîbnița - Bălți - Nouă Suliță. În timpul Primului Război Moldial, pentru asigurarea frontului din România cu armament și provizii, au fost deschise sectoarele Bălți - Ungheni, Bucovăț - Leușeni - Huși (ulterior demontată) și Basarabeasca-Prut. În perioada interbelică s-a construit linia Revaca - Zloți (ulterior demontată). După
Calea Ferată din Moldova () [Corola-website/Science/318945_a_320274]
-
organizare sanitară); Medic Primar boli contagioase; Membru titular al Academiei de Medicină din România; Specialist în malariologie; Medic Emerit al Republicii Populare România. Naționalitate și cetățenie: Română Confesiune: Ortodoxă S-a născut la 2 noiembrie 1900, în satul Corpaci, județul Bălți (Basarabia), într-o familie de țărani săraci cu 4 copii. Rămâne orfan de mamă la vârsta de 5 ani și, împreună cu frații săi, este căsat în grija unorrescut de niște vecini, întrucât tatăl este nevoit să le asigure existența muncind
Leonid Grom () [Corola-website/Science/332959_a_334288]
-
1920, susține examenul de capacitate și se înscrie la Facultatea de Medicină de la Iași, pe care o absolvă în anul 1926. Devine Doctor în Medicină și Chirurgie în același an (1926), cu teza „Monografia malariei din circumscripția sanitară Slobozia-Drăgănești, județul Bălți” (subiect din medicina socială), teză realizată sub îndrumarea Prof. Dr. M. Ciucă (care i-a fost, de altfel, și președintele juriului de promoție). A elaborat această lucrare în perioada când ocupase prin concurs postul de intern la Spitalul de boli
Leonid Grom () [Corola-website/Science/332959_a_334288]
-
cele două războaie mondiale: prof. Dr. Doc. Mihai Ciucă, Prof. Dr. Doc. Alexandru Slătineanu, Prof. Dr. Doc. Constantin Ionescu-Mihăești, Prof. Dr. Doc. Ion Bălteanu, cât și a concetățeanului său, basarabeanul Dr. Petre Cazacu - Inspectorul Șef al Inspectoratului Sanitar Iași (inspectorat care includea și județul Bălți). Prof. Dr. L. Grom a avut ca elevi și totodată colaboratori figuri proeminente ale sănătății publice din România: Dr. Ion Caloenescu, președintele Uniunii Societăților Științelor Medicale din România; Dr. Alexandru Ciucă, director general al Direcției Generale Curativo-profilactice din Ministerul Sănătății
Leonid Grom () [Corola-website/Science/332959_a_334288]
-
a revenit în Republica Moldova înregistrându-se în cursa electorală pentru funcția de primar al municipiului Bălți. La scrutinul din 14 iunie, acesta a câștigat detașat cu 72,46% din voturi. A fost învestit oficial în funcția de primar al municipiului Bălți la data de 2 iulie 2015. Pe durata anilor 2013 și 2014, Renato Usatîi a organizat o serie de concerte muzicale în diferite localități din Republica Moldova, cu artiști de renume din Europa și Rusia. Printre artiștii aduși de el se
Renato Usatîi () [Corola-website/Science/332986_a_334315]
-
teritoriul de peste Nistru controlat de germani, apar și pretenții teritoriale din partea Ucrainei, și ea proclamată independentă. Sfatul Țării începe atunci să manifeste intenții de unire cu România, care sunt exprimate și prin "moțiuni de unire votate de diferite județe (Soroca, Bălți)". Până la urmă, unirea cu România a fost hotărâtă de Sfatul Țării la 27 martie 1918 prin 86 de voturi, contra 36 (pentru menținerea independenței) și 3 abțineri. Societatea Națiunilor recunoscuse unirea republicii democratice Moldovenești cu România, iar Franța și Anglia
Basarabia () [Corola-website/Science/296621_a_297950]
-
km. Principalele noduri feroviare sunt Chișinău, Ungheni, Ocnița, Bălți și Basarabeasca. Cele mai importante linii de cale ferată sunt: Razdel'naia (Ucraina) - Tighina-Chișinău - Ungheni-Iași (România), parte din Coridorul IX al Rețelei Paneuropene de Transport care leagă Europa de Est de Balcani; Ungheni - Bălți - Ocnița - Lipcani - Cernăuți (Ucraina); Tighina-Basarabeasca-Reni (Ucraina). Cantitatea de mărfuri transportate pe căile feroviare a scăzut de la 14 738,9 mii tone în 2004 până la 3 852,1 mii tone în 2010, înregistrându-se o ușoară creștere în 2011 cu 18
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
Pe lângă faptul că ar revitaliza din punct de vedere economic zona văii Jijiei, varianta de traseu Botoșani-Todireni (aproximativ 50 km, de-a lungul văii râului Sitna) ar putea fi, de asemenea, parte a preconizatei legături feroviare dintre Botoșani și orașul Bălți din Republica Moldova. Rețeaua de tramvaie a fost dată în folosință în anul 1991, fiind cea mai nouă din țară. Transportul public de călători cu tramvaie este asigurat de S. C. ELTRANS S. A., unitate direct subordonată Consiliului Local și care cuprinde două
Botoșani () [Corola-website/Science/296935_a_298264]
-
Republica Moldova (PCRM). Vasili Panciuc a obținut în alegerile din anul 2001, un procent de 74,2% din sufragii. Din anul 2003 este membru al Consiliului economic de pe lângă primul ministru al Republicii Moldova. La alegerile parlamentare din 6 martie 2005, primarul municipiului Bălți, Vasile Panciuc, este ales deputat în Parlamentul Republicii Moldova (ocupând poziția a zecea pe lista electorală a PCRM), dar, ulterior, renunță la mandatul de deputat în favoarea funcției de primar al municipiului Bălți. La alegerile locale din 3 iunie 2007, din cei
Vasili Panciuc () [Corola-website/Science/298395_a_299724]
-
Județul Bălți a fost o unitate administrativ-teritorială a Republicii Moldova, care a existat din 1998 până la revenirea la raioane în 2003. Se învecina cu România și cu fostele județe Edineț, Soroca, Orhei și Ungheni. Centrul județean era la Bălți. Județul Bălți ocupa 13,6% din teritoriul republicii, iar populația alcătuia 13,9% din numărul total al populației țării în 2001. La 25 km sud-est de orașul Bălți, pe râul Soloneț este situată vechea localitate românească Drăgănești. Satul a fost atestat documentar
Județul Bălți (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/297189_a_298518]
-
și-a închis ușile nici în timpul prigoanei antibisericești. În sat deasemenea s-a păstrat, chiar și în timpul U.R.S.S., tradiția târgului la Podul cel Mare la care vin țăranii din întreaga regiune. Conform unor estimări, în 1998 pe teritoriul județului Bălți locuiau aproximativ 503,7 mii persoane. Ponderea populației urbane era de 44,3%, iar cea rurală - 55,7%. Populația aptă de muncă constituia circa 262, 7 mii persoane. Dar numai 60% din populața județului era încadrată în economia locală. Din
Județul Bălți (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/297189_a_298518]
-
3%, iar cea rurală - 55,7%. Populația aptă de muncă constituia circa 262, 7 mii persoane. Dar numai 60% din populața județului era încadrată în economia locală. Din numărul total de locuitori ai județului Bălți, 30,8% locuiau în m. Bălți și 69,2% - în raioane. În județul Bălți se aflau 244 de localități, dintre care șase orașe: Județul Bălți ocupa 13,6% din teritoriul republicii, iar populația alcătuiește 13,9% din numărul total al populației țării. Din cauza defoltului și crizei
Județul Bălți (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/297189_a_298518]
-
din populața județului era încadrată în economia locală. Din numărul total de locuitori ai județului Bălți, 30,8% locuiau în m. Bălți și 69,2% - în raioane. În județul Bălți se aflau 244 de localități, dintre care șase orașe: Județul Bălți ocupa 13,6% din teritoriul republicii, iar populația alcătuiește 13,9% din numărul total al populației țării. Din cauza defoltului și crizei economice din 1998 (acesta a avut loc în Rusia, dar din cauza dependenței econimice s-a manifestat și în majoritatea
Județul Bălți (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/297189_a_298518]
-
de Chișinău și Tiraspol. Are în componență comunele Sadovoi și Elizaveta. În context teritorial orașul se împarte în 3 sectoare planimetrice: Centru (inclusiv cartierele Țigania, Teioasa și Berestecico); Pământeni (inclusiv cartierele Jubiliar și Dacia); Slobozia și două formațiuni locuibile Molodova, Bălții Noi. Clima este temperat continentală, iar cele mai importante râuri care trec prin oraș sunt Răut și Răuțel. Ca infrastructură, lungimea totală a drumurilor din municipiu este de 220,7 km cu o suprafață de 1.478,5 m. Bălțiul
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
important nod de transport din nordul republicii cu o infrastructură de transport dezvoltată, care asigură legături rutiere, feroviare și aeriene cu toate regiunile republicii și alte țări. Industria municipiului este reprezentată de 40 de întreprinderi. Prima atestare certă a orașului Bălți apare în comentariile legate de expediția polonezilor împotriva Imperiului Otoman din 1620. În 1766, feciorii negustorului Panait Sandu, Costache și Iordache, intraseră în posesia unei jumătăți din moșia Bălților, cealaltă jumătate revinind mănăstirii Sfântului Spiridon din Iași. În 1812 este
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Siberia sau Asia Centrală. În regimul comunist, orașul a devenit un centru industrial important pentru nordul Moldovei, cu o populație în mare parte nouă, fie moldoveană venită de la sate, fie rusească sau ucraineană. La 1 ianuarie 2011 populația stabilă a municipiului Bălți constituia 149,1 mii persoane, inclusiv 144,2 mii urbană și 4,9 mii rurală. Sub aspect religios cea mai mare parte a bălțenilor sunt ortodocși, fie 110 961 persoane (86,98%). În ianuarie 1995 Bălțiul devine municipiu. Primarul orașului
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
4,9 mii rurală. Sub aspect religios cea mai mare parte a bălțenilor sunt ortodocși, fie 110 961 persoane (86,98%). În ianuarie 1995 Bălțiul devine municipiu. Primarul orașului este Renato Usatîi, care ocupă această funcție din 2015. Suprafața municipiului Bălți constituie 78001 ha, dintre care: orașul Bălți - 4143 ha, satul Elizaveta - 2677 ha, satul Sadovoe - 980 ha . Fondul funciar este structurat astfel: terenuri cu destinație agricolă - 3 331 ha; terenuri ale localităților - 2 669 ha; terenuri destinate industriei, transporturilor, comunicațiilor
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
localităților - 2 669 ha; terenuri destinate industriei, transporturilor, comunicațiilor și cu altă destinație specială - 990 ha; terenuri fondului silvic și destinate protecției mediului - 530 ha; terenuri ale fondului apelor - 275 ha; terenuri destinate fondului de rezervă - 6 ha. Relieful municipiului Bălți este o parte a câmpiei ondulate a Bălțului. La sud se întinde podișul Ciuluc-Soloneț. Astfel, teritoriul Bălțiului se caracterizează printr-un relief colinar slab fragmentat de văi largi și versanți asimetrici, Centrul geografic al urbei reprezintă o morfostructură negativă sub
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
mln m. În nordul cartierului Jubiliar și estul cartierului Bălții Noi se găsesc lacuri mici, însă în afara granițelor administrative al orașului. Toate lacurile din perimetrul orașului sunt artificiale. În cartierele Teioasa, Centru, Podul Chișinăului, Soroca, parțial în cartierele Slobozia, Berestecico, Bălții Noi și Țigania apele subterane sunt la suprafață. Practic, apele freatice sunt stratificate la adâncimi 1-2 m de la suprafața solului. Suprafața spațiilor verzi (scuaruri, bulevarde înverzite) este 262,5 ha, cea a pădurilor și parcurilor de 498,5 ha, în
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Bălții Noi și la periferia orașului lângă șoseaua Bălți-Chișinău. În perioada romană, pe teritoriul orașului, au existat 5 sate, dar au fost distruse de popoarele nomade. Din perioada migrațiilor datează și cele 18 movile funerare. Prima atestarea certă a orașului Bălți apare în comentariile despre expediția polonezilor împotriva Imperiului Otoman din 1620. La Bătălia de la Țuțora armata poloneză a fost înfrântă, fiind nevoită să se retragă. La întoarcere militarii polonezi au ajuns la Răut la 4 octombrie, lângă satul Bălți. Acest
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Mazovia, verișoara regelui polonez Vladislav II Iagello. În secolul XIX când a fost realizată traducerea notițelor în limba rusă în care orașul polonez Belfz a fost confundat cu orașul Bălți. În timpul campaniei lui Petru I împotriva otomanilor din 1711, târgul Bălți, atunci renumit ca centru de trecătorie și de întreținere a hergheliilor domnești, a fost baza principală de aprovizionare în merinde și cai a armatelor ruse. Dar, după înfrângerea și retragerea lor spre Nistru, tătarii au prădat așezarea. În 1766, feciorii
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
și Elena, construită de Visarion Puiu, episcopul Hotinului. La eveniment au fost prezenți și prim-ministrul Gheorghe Tătărescu; ministrul cultelor Al. Lapedatu; ministrul internelor I. Inculeț; ministrul învățământului C. Angelescu; ministrul apărării Paul Angelescu; ministrul muncii I. Nistor; primarul orașului Bălți P. Vrabie; prefectul județului Bălți Emanoil Catelly, diverși funcționari centrali și locali precum și, desigur, numeroși reprezentanți ai bisericilor ortodoxe. În aceeași zi Carol al II-lea, împreună cu oaspeții veniți la sfințire, a semnat și a zidit pergamentul în temelia noului
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
au fost deportați spre gulagul siberian. Câteva sute din deținuții lagărului de la Bălți au rămas în viață și s-au întors acasă. Tradiția meșteșugărească legată de transport a vechiului târg de cai de la Bălți s-a preschimbat în una modernă, Bălții având astăzi o seamă de uzine și ateliere de întreținere și reparații pentru motoare și mașini. Stema cu capul de cal a fost înlocuită cu una nouă, în care apar de data aceasta doi cai. Orașul Bălți are o convenție
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]