641 matches
-
și atunci când nu apare, Cumbria, mama protagonistului. Simbolic, cele două ipostaze stau sub semnul focului, respectiv al apei. Oximoronică este și alcătuirea umană a eroilor reprezentativi din cealaltă evocare istorică, Focul rece (1982), urmărind destinul familiei Mocioni, pe fundalul luptei bănățenilor și transilvănenilor în a doua jumătate a secolului al XIX-lea pentru emancipare națională (mișcarea memorandistă etc.). Eroii, ca și naratorul, trăiesc febril obsesia memoriei și a urgențelor istoriei, care le animă toate inițiativele. Scrise de un om cultivat, cu
BELLU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285694_a_287023]
-
surprinde culoarea locală, ca și aceea de „a citi” în sufletele oamenilor, ale căror portrete, uneori memorabile, trimit la literatura unui Calistrat Hogaș - de amintit aici figurile lui George Mingea, Pau Piele sau cea a dascălului Braia, un „domn Trandafir” bănățean - fac din cartea lui B. o operă cu certe valențe estetice. Romanul Lume fără cer (1947), singura operă literară propriu-zisă a autorului, se înscrie, prin toate datele sale, de la spiritul pozitivist al observației la arhitectura narativă precisă, cu capitole organizate
BIROU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285744_a_287073]
-
Contemporanul”, „Cristalul”, „Datina”, „Litere”, „Semenicul”, „Semnalul”, „Studii și cercetări de istorie literară și folclor”. B. se va îndrepta spre istoria literară, mai întâi regională, cu lucrările Doi scriitori bănățeni: Victor Vlad Delamarina și Ioan Popovici Bănățeanu (1943), Vasile Alecsandri și bănățenii (1946). Cea mai amplă și unitară lucrare a sa, Teorie și inspirație folclorică la predecesorii lui V. Alecsandri (1977), a cărei elaborare i-a fost propusă de G. Călinescu, este structurată pe ideea că „filonul folcloric străbate evoluția întregii noastre
BISTRIŢIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285749_a_287078]
-
folclorice și pentru unii dintre cei ce le-au studiat este vădită și în alte studii ale lui B., despre Frații Schott, Fr. Obert, R. Kunisch, Elena Sevastos, Leo Bachelin. SCRIERI: Doi scriitori bănățeni: Victor Vlad Delamarina și Ioan Popovici Bănățeanul, Craiova, 1943; Vasile Alecsandri și bănățenii, Craiova, 1946; Literatura română contemporană (în colaborare cu Savin Bratu și Const. Ciopraga), București, 1961; Introducere în studiul literaturii (în colaborare cu Constantin Boroianu), București, 1965; Teorie și inspirație folclorică la predecesorii lui V.
BISTRIŢIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285749_a_287078]
-
ce le-au studiat este vădită și în alte studii ale lui B., despre Frații Schott, Fr. Obert, R. Kunisch, Elena Sevastos, Leo Bachelin. SCRIERI: Doi scriitori bănățeni: Victor Vlad Delamarina și Ioan Popovici Bănățeanul, Craiova, 1943; Vasile Alecsandri și bănățenii, Craiova, 1946; Literatura română contemporană (în colaborare cu Savin Bratu și Const. Ciopraga), București, 1961; Introducere în studiul literaturii (în colaborare cu Constantin Boroianu), București, 1965; Teorie și inspirație folclorică la predecesorii lui V. Alecsandri, București, 1977. Repere bibliografice: Al.
BISTRIŢIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285749_a_287078]
-
simboliza totuși ascensiunea infinită, pomii funerari erau însoțiți de simboluri ascensionale : scara sau pasărea-suflet (și ea frecvent reprezentată pe pomul de pomană sau pe stâlpul funerar). Dacă am întâlnit motivul paltin cosmic + scară către cer în cânte cele funerare ale bănățenilor, în schimb, în diagonala spațiului carpatic, la huțuli („vecinii carpatini imediați ai românilor” ; cf. 40, p. 512), în „colindele pentru morți” ale acestora, întâlnim motivul paltin cosmic + pasărea-suflet. Într-un colind de flăcău mort, de exemplu, șoimul-suflet, în peregrinarea-i
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
idilice ale satului datorită unei nostalgii a faptului că cei mai mulți dintre ei se născuseră și unii chiar crescuseră la sat. Moldovan, de exemplu, era fiul unui preot de țară, iar Petre Râmneanțu venea dintr-o familie de țărani din satul bănățean Gaiu Mare. Experiențele lor urbane, În Viena, București sau Cluj, au fost, probabil, foarte mult influențate de amintirea anilor copilăriei petrecuți la sat, așa cum demonstrează pagini ample din scrierile autobiografice ale ambilor autori 35. Adepții eugeniei au integrat Însă această
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
in Romanian parlance as Mia și drumul, a thousand dollars and home again”. Deși problema comportă Încă discuții, considerăm că putem vorbi despre o emigrație a românilor În SUA În deceniul ce precedă izbucnirea Primului Război Mondial, chiar dacă mulți transilvăneni, bucovineni și bănățeni se Întorceau În țară. O deplasare permanentă de populație, constantă chiar numeric, din această regiune a Europei către America nu poate fi pusă la Îndoială, chiar dacă românii stabiliți acolo nu conștientizau, la Început, sau nu erau interesați de faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
privește totul de dincolo de Ocean. Oricare altă Încercare asemănătoare va suscita, desigur, scepticisme și posibile amendamente. În cazul formulei propuse de Samuel Beck, ne putem Întreba dacă nu cumva prima perioadă de emigrare, În care au intrat, cu precădere, transilvăneni, bănățeni și bucovineni - sporadic și români din Regat -, nu a fost determinată de rațiuni de ordin național și politic, Înainte de dorința de a aduna o sumă de bani, muncind undeva În altă țară. „The family reunification” a reprezentat, presupunem noi, o
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Tăslăoanu], Dări de seamă: Mihail Gașpar, „În vraja trecutului”, LU, 1909, 2; Lucian Costin, Scriitorul bănățean Mihail Gașpar, Craiova, 1930; Ion Breazu, Povestitori ardeleni și bănățeni până la Unire, Cluj, 1937, 178-190; Suciu, Lit. băn., 241-262; Cezar Petrescu, Un scriitor uitat: bănățeanul Mihail Gașpar, GL, 1956, 3; Virgil Vintilescu, Un iubitor pasionat al meleagurilor bănățene: Mihail Gașpar, „Analele Societății de limbă română”, 1973, 3-4; Ovidiu Papadima, O viziune sentimentală a istoriei noastre: Mihail Gașpar, „Fata vornicului Oană”, „Semenicul”, 1979, 9; D. M.
GASPAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287171_a_288500]
-
O ediție reprezentativă, F, 1989, 11; Mircea Vasilescu, O ipostază a criticii, O, 1989, 50; Ulici, Prima verba, III, 266-268; Ion Buzași, Un eveniment editorial: Aron Cotruș, TR,1992, 33; Nicolae Mecu, Lirica desțărării, VR, 1993, 2-3; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 129-131; Ion Pop, Despre viața și opera lui Aron Cotruș, VTRA, 1997, 1; Mircea Mihăieș, În așteptarea sintezei, „Cuvântul”, 1997, 7; Dan Mănucă, O monografie Aron Cotruș, RR, 1997, 2; Eugen Todoran, Punerea în proprietate, RL, 1997, 27; Cornel Ungureanu
RUJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
versuri și proză la „Familia”, „Amicul familiei”, „Noua bibliotecă română”, „Rândunica” și la „Dreptatea” din Timișoara. Articole despre învățământul în limba română, despre utilitatea înființării de școli pentru fete scrie în revista „Biserica și școala”. Îi aparțin pseudonimele Bănățeanul Călător, Bănățeanul June, Bănățeanul Moș. Căsătorită în 1887 cu ofițerul croat Isac Puhallo de Brlog, se mută la Sarajevo, în Bosnia, pe urmă la Mostar, în Herțegovina. După câțiva ani revine în Banat, dar activitatea publicistică și-o reia abia în 1905
LUNGU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287920_a_289249]
-
apel la modalitățile de întrerupere a sarcinii. Erau mijloace empirice, puse în mișcare de „specialistele” comunităților („vrăcițe”, „vrăjitoare”, la care se apela și în cazul altor boli 551), posibile instrumente și metode „tradiționale” („trăsuri” și „frecături de poale”, cum scrie bănățeanul Virgil Pop; Cronica sa parohială este de la începutul secolului al XIX-lea, dar ea transcrie, desigur, niște modalități de intervenție vechi de secole 552), fierturi sau infuzii din ierburi contraceptive („băuturi stricăciose fătului din lăuntru”), administrate uneori în cadrul unor ritualuri
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
1978, 13; Nicolae Ciobanu, Poeți timișoreni, LCF, 1978, 19; Claudiu Daniel, „Călina”, F, 1983, 2; Brândușa Armanca, „Călina”, O, 1983, 10; Dumitru Micu, „Călina”, CNT, 1983, 51; Adrian Dinu Rachieru, O lume de câștigat, O, 1987, 11; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 140-141. E. M.
SELENA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289610_a_290939]
-
Noului Roman, pentru a elibera apoi, dintr-o dată, propria lume interioară, într-un amplu ciclu romanesc, care include volumele Țara îndepărtată (1974), Pasărea și umbra (1977), Clipa cea repede(1979) și Femeie, iată fiul tău (1983). Acest ciclu - numit uneori „bănățean” și „rural” - a dat măsura valorii sale. Debutând foarte tânăr, T. era autorul unor proze caracterizate de o banalitate „căutată”, tratată cu grație și sensibilitate. Fără să se întrevadă însușiri frapant novatoare, se anunțau, fragmentar și cumva subteran, temele și
TITEL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290200_a_291529]
-
arse”, O, 1981, 7; Ilie Măduța, „Urme arse”, F, 1981, 5; Brândușa Armanca, „Cumpănă de aripi”, O, 1982, 22; Costin Tuchilă, Pasărea măiastră, LCF, 1983, 16; Ruja, Parte, I, 223-229, II, 95-102; Ulici, Lit. rom., I, 318-319; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 164-165; Otilia Hedeșan, „Descinderi în cultura populară”, O, 2001, 12; Popa, Ist. lit., II, 652-653; Dan Timofte, „Clepsidra de sare”, „Reflex”, 2003, 7-9. D. V.
TURCUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290310_a_291639]
-
după versurile lui Andrei Mureșanu, Vasile Alecsandri și Gh. Sion. În numărul din 29 septembrie/11 octombrie 1866 lui Mihai Eminescu i se tipărește poezia Asta vreu, dragul meu, cel de-al șaptelea text publicat după debutul în „Familia”. Scriitorului bănățean Iulian Grozescu îi aparțin scurte scrieri în proză și balada Ioan Cotoară sau Duelul. Genul dramatic este reprezentat doar de comedia în versuri Un candidat pentru Dieta din Pesta în mijlocul alegătorilor săi, iscălită cu pseudonimul Frunză Verde. Deseori articolele și
UMORISTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290338_a_291667]
-
și Marin Preda la Ana Blandiana, Mircea Horia Simionescu și Constantin Țoiu, de la Edgar Papu și Al. Paleologu la Eugen Simion, Lucian Raicu, Gabriel Dimisianu, Valeriu Cristea, Șerban Foarță și mulți alții. De o privire atentă se bucură ardelenii și bănățenii, cu deosebire cei din generațiile mai tinere, precum Ion Pop, Mircea Martin, Ioana Em. Petrescu, Marian Papahagi, Ion Vartic ș.a. Într-o scurtă prezentare de ansamblu a prozei dintre 1970 și 1980, și nu numai acolo, Augustin Buzura e considerat
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
enunțurilor; apoi, la S. livrescul se concretizează rareori sub forma aluziilor intertextuale, rămânând, de regulă, în sfera importului de formule și maniere poetice; nu în ultimul rând, dacă la Mircea Ivănescu compasul memoriei cuprinde doar existența individuală, la congenerul său bănățean amintirea are o rază mai largă de acțiune, înglobând moduri de viață și mentalități colective. S. debutează cu un volum remarcabil în contextul unei epoci sufocate de realismul socialist, dar neconvingător în perspectivă. Defectul principal al poemelor din 1957 constă
STOICA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289952_a_291281]
-
Titel, Cu altfel de vorbe, O, 1979, 23; Lit. rom. cont., I, 694-696; Cornel Ungureanu, George Suru, prima carte postumă, O, 1986, 41; Anghel Dumbrăveanu, Un nufăr deschis spre tăcere, O, 1989, 30; Ruja, Parte, I, 299-304; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 150-152; Bitte-Chiș-Sârbu, Dicț. scriit. Caraș, 246-247; Popa, Ist. lit., II, 646; Dicț. scriit. rom., IV, 430-431; Opriță, Anticipația, 442-443. O.D.
SURU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290023_a_291352]
-
ftizic de mai multă vreme, se stinge în toamna aceluiași an. Îndată după sfârșitul prematur, scrierile lui P.-B. cunosc o răspândire rapidă, înlesnită cu deosebire de articolul elogios scris de Titu Maiorescu, criticul căruia i se datorează și cognomenul Bănățeanul. Debutând în 1888 cu poezii în „Tribuna”, va continua să scrie versuri, care se disting prin finețea și subtilitatea sentimentelor, expuse cu simplitate. Este nota care le particularizează în cadrul curentului eminescian. Motive frecvente - copilăria fericită, resemnarea în fața morții - primesc un
POPOVICI-BANAŢEANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288969_a_290298]
-
rebreniană azi, T, 1987, 6; Rodica Mureșan, Adrian Dinu Rachieru și umbra scriitorului, „Bucovina literară”, 1996, 1-2; Roxana Sorescu, O premieră, LCF, 1996, 7; Mircea Popa, Sorin Titel sau Scurta călătorie printr-o existență, TR, 1996, 18; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 121-123, Cristian Livescu, Manipularea prin utopie, CL, 1997, 10; Petraș, Panorama, 550-551; Dicț. scriit. rom., IV, 4-6; Constantin Dram, Scriitura aventurii și aventura scriiturii, CL, 2003, 2; Virginia Blaga, În contra beletristicii critice, „Bucovina literară”, 2003, 3-4. C.D.
RACHIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289079_a_290408]
-
1994, 2; Adrian Derlea, Osânda, O, 1994, 2; Ruja, Parte, I, 251-255; Cornel Ungureanu, Strategia underground, O, 1994, 2; Ruxandra Cesereanu, Poezia tânără în vreme de tranziție, ST, 1994, 7-8; Ion Moldovan, „Locus periucundus”, F, 1995, 6; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 99-100; Cornel Ungureanu, Boema, după 20 de ani, O, 1996, 10; Aurel Pantea, Fragmente dintr-o singurătate, VTRA, 1998, 3; Alexandru Mușina, Antologia poeziei generației ’80, Pitești, 1993, 203-210. Dl.B.
MONORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288238_a_289567]
-
romanului politic, AST, 1985, 5; Dorel Filipescu, „Romanul politic”, LCF, 1985, 40; Cornel Ungureanu, Marian Odangiu - pasiunea construcției, O, 1986, 23; Cosma, Romanul, I, 308; Cornel Ungureanu, Dl. Slavco și noi, O, 1990, 47; Țeposu, Istoria, 190-191; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 106-107; Dicț. scriit. rom., III, 499-501. L.P.B.
ODANGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288507_a_289836]
-
Nicolae (a doua jumătate a sec. XVIII), fabulist. Apărut în 1784, la Beci (Viena), dar descoperit abia în 1976, opusculul lui O., Alese fabule, devansează cu trei decenii cartea de fabule tălmăcite și prelucrate de Dimitrie Țichindeal după Dositei Obradovici. Bănățeanul, „practicant crăieștilor de cămară venituri” din Deta, este, așadar, primul fabulist român. Deși informații biografice lipsesc, se poate presupune că era un om citit, știutor de limbi străine și umblat, poate chiar la studii, prin străinătate. Cele aproape nouăzeci de
OŢELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288596_a_289925]