648 matches
-
său stil: al idiolectului, adică. (În ceea ce privește "soluția Mihai Pop" nu cred că e, ea, cheia acestei vechi probleme.) - Există mai mulți oameni de cultură bănățeni care se ocupă de "a treia Europa". Cum vedeti dvs. această "a treia Europa", ca bănățean prin adopție sau că "iscoada olteanească la Timișoara", vorba unui critic literar? - Despre "a treia Europa", mi-am spus părerea în A treia Europa (Polirom, Iași, 1997, pp. 15-17). Cât despre termenul "iscoada", adică "spion", nu mi-l asum, pentru
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
temă centrală aniversarea Zilei Naționale. Manifestarea, ce se va desfășura la sediul din Calea Bogdăneștilor nr. 4, începând cu ora 16,00, va debuta cu susținerea, de către prof. dr. Radu Păiușan, a comunicării „Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 și bănățenii“, urmată de evocarea „Prof. Dr. Ion Roșiu-Roșioru, poet și publicist“, prezentată de prof. Aurel Contra. Ca de obicei, vor fi prezente versul și muzica, în cadrul recitalurilor susținute de actorii Geta Iancu, Mira Popescu și George Lungoci, pe de o parte
Agenda2004-46-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/283051_a_284380]
-
har nu a fost/este întrecut decât de valoarea dovedită ca oameni. Legați prin sportul căruia i s-au dedicat, echipei în care s-au consacrat și, de curând, prin recunoașterea pe care concetățenii lor le-au adus-o. Doi bănățeni, mai mult decât atât, doi timișoreni și mai ales, cetățeni de onoare: Vasile Deheleanu și Cosmin Contra. Și nu este o întâmplare că ședința Consiliului Local în cadrul căreia - în 2001 pentru primul și săptămâna trecută pentru cel din urmă - era
Agenda2003-28-03-b () [Corola-journal/Journalistic/281239_a_282568]
-
să merite a fi incluse sub genericul „Timișoara - mica Vienă“ și care să constituie un punct de atracție pentru timișoreni și pentru vizitatorii municipiului de pe Bega. L. S Calendar pascal după vechi datini l La Muzeul Satului Bănățean Muzeul Satului Bănățean și-a rânduit, după datină, odăile caselor țărănești și bătătura înverzită, ca de Sfintele Sărbători. Expoziția de primăvară, intitulată „Calendarul pascal“ și coordonată de muzeograful Aristida Gogolan, și-a deschis porțile, ispitindu-i pe vizitatorii ce vor zăbovi în liniștea
Agenda2004-15-04-cultural () [Corola-journal/Journalistic/282279_a_283608]
-
servicii între Casele de Asigurări de Sănătate și unitățile cu paturi, îngrijirile la domiciliu, pregătirile întrunirilor zonale, controlul financiar-contabil al arieratelor reclamate de spitale la data de 31 decembrie 2002, evaluarea calității serviciilor medicale spitalicești etc. Pentru Festivalul Internațional al Bănățenilor, Ministe- rul Culturii și Cultelor va aloca 130 milioane de lei, iar C.J.T. - 250 milioane de lei. Au parvenit confirmări de primire a anunțurilor referitoare la festival de la publicațiile de limbă română din străinătate, care vor populariza acest eveniment. consiliul
Agenda2003-30-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/281274_a_282603]
-
conferinței de presă desfășurate luni, 7 iulie, domnul Alexandru Chirilă, secretarul general al Prefecturii, ne-a anunțat că din aceeași zi au fost transmise către agențiile de presă și bisericile din străinătate frecventate de români informații în legătură cu Festivalul Internațional al Bănățenilor, pentru a-l promova în rândul românilor de peste hotare. Toate aceste informații se găsesc și pe adresa de Internet www. banat. ro. *** Marți, 9 iulie, a avut loc ședința de lucru a Consiliului Consultativ pentru Protecția Consumatorilor, în cadrul căreia au
Agenda2003-28-03-4 () [Corola-journal/Journalistic/281218_a_282547]
-
ce își căuta o definiție: șvabii. Scriitor popular, el putea marca o redefinire a personajelor, a locurilor, a stărilor sufletești. Era, înainte de 1848, un aliat al rebelilor, de oriunde vor fi fost ei. Exprima o componentă eroică și una sacrificială. Bănățenii nu au încercat să-și revendice nici un scriitor de limbă germană care a avut, prin părinții, bunicii, rudele, prin tinerețea lui, prin ,,întoarcerile acasă", legături cu Banatul. Despre prezența timișoreană a bunicului lui Musil se știu puține, despre înaintașii lui
Bicentenar Nikolaus Lenau: O profunzime nouă by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/14885_a_16210]
-
vreme a tradus în fapt ceea ce a gândit și realizat totalitarismul bolșevic al Rusiei sovietice în existența sa de peste șapte decenii: deportarea spre ținuturi aride și ostile a unor oameni care prin muncă cinstită și-au făurit un trai decent. Bănățeni de toate etniile și credințele, etichetați chiaburi și dușmani ai poporului, au devenit atunci victime ale unei sălbatice politici de exterminare în masă. Începuseră deportările în Bărăgan. În fiecare an de Rusalii, Ioan Todos, în vârstă de 71 de ani
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
chivernisită într-o casă, acolo în stepa pustie, erau tot deportați din Banat. Își aduce aminte de o serbare de sfârșit de an, când a spus o poezie pe care a parafrazat-o, pentru că așa i-a plăcut lui ca bănățean „în țoalele lui”. A zis în loc de „Adio Moldovei”, „Adio Banatului” și a continuat: „Scumpă țară și frumoasă... o, Banate, țara mea... A avut succes, cu aplauze la scenă deschisă. „Au tras părinții o spaimă zdravănă”, își amintește el. Dar isprava
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
știau să prepare porcul tăiat ca-n Banat, iar de sărbători, femeile bănățene erau bune sfetnice ale localnicelor; Ilie Birdean își amintește cum femeile din Frumușița Veche învățau de Revelion să facă „cesniță” ca la Checea. Apoi au deprins colindele bănățenilor și într-o bună zi cei de acolo i-au întrebat: „Ăștia de ce spun despre voi că sunteți bandiți și imperialiști, că doar vedem că sunteți oameni de treabă”... „Mama a murit chiar la sfârșitul anului 1954. A închis ochii
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
unde-și aveau odihna veșnică cei plecați spre alte zări nu mai sunt... Saravale, Banloc și Checea sunt doar câteva din comunele din Banat din care familii întregi au fost deportate în pustiul de atunci al Bărăganului. La Frumușița Nouă, bănățenii au ridicat în 1991 un monument în amintirea celor „adormiți întru Domnul”. Pe soclu, un înscris îndeamnă la neuitare: „Am ridicat acest monument, să așezăm în el o parte din nemurire, o parte din iertarea noastră pentru oameni, o parte
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
de la Chiojdeanca vitupera contra acestor "europeni de nicăieri" (vorba d-lui Paler!) care s-ar fi pus de-a curmezișul marelui destin continental al României! Gelos cum îl știm, dl. Simion înțelesese exact cum stăteau lucrurile și ce-și propuseseră bănățenii. însă cei de la "A Treia Europă" făcuseră greșeala impardonabilă de a nu-i cere încuviințarea să existe și nu-i solicitaseră protecția! în urmă cu vreo doi ani, un fost profesor de socialism de la Universitatea din Timișoara, membru marcant al
Svejk, precursorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16027_a_17352]
-
desființarea multora din ele. Îmi permit să reproduc în cele ce urmează un apel la fuzionarea celor patru mari universități de stat din Timișoara, pe care l-am publicat zilele trecute în cotidianul „Renașterea bănățeană”. Ceea ce e valabil pentru noi, bănățenii, cred că ar trebui să se aplice neîntârziat cât mai multora din universitățile românești. Azi în Timișoara, mâine-n toată țara! „Domnilor Rectori, Doamnelor și domnilor candidați la funcțiile de rectori, Cunoașteți mai bine decât mine dificultățile de finanțare ale
Apel pentru fuzionarea universităților by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4982_a_6307]
-
Geml. De altfel, autoritățile locale decideau în acele zile schimbarea denumirii străzii Primăriei în E. Ungureanu, dând unei străzi din Fabric numele de Ernst Baader. Despre E. Ungureanu, Sever Bocu spunea: „Noi pierdem într’însul incontestabil pe cel mai mare bănățean. Vor fi fost în alte decenii alții mai străluciți ca el, n’a fost niciunul care să-l fi întrecut în strălucirea ce-i era proprie, personală: în autoritatea sa morală! Proprietățile municipalității În cele din urmă, săptămânalul care apărea
Agenda2005-32-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284053_a_285382]
-
ordinea - veteranii de la 1877, studenții, cu drapelele dăruite lor pe vremea Memorandumului de către Liga Domnișoarelor de la Sibiu; delegații foștilor luptători din războiul Întregirii; junii din Brașov; arcașii din Bucovina; foștii ofițeri ai armatelor moldovenești din Basarabia; corpul voluntarilor români ardeleni, bănățeni, bucovineni; reprezentanții românilor din America (cei 300 intraseră în țară cu trenul „Pacific“, în 7 mai, pe la Jimbolia, fiind întâmpinați de subprefect, parlamentari); au participat la paradă și „luptători daci“ și „coloniști romani“; după-amiază - mare masă populară. Deși nu erau
Agenda2005-32-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284053_a_285382]
-
plini de mândrie voinicii chemăriști. Fanfarele, corurile și grupurile chemăriste în costume bănățene veneau parcă răsăreau din pământ și curați ca din cutie. Unul mai mândru și mai frumos ca celălalt, cu fruntea ridicată și sufletul înălțat, că doar suntem bănățeni. O coloană de nu-i vedeai sfârșitul, iar costumele toate ca de la Expoziția dela Arta Națională[...] Și acum frați chemăriști Bănățeni, care ați fost mândria noastră, pregătiți-vă pentru ziua mare de 4 August (intrarea trupelor românești în Timișoara), când
Agenda2005-32-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284053_a_285382]
-
Valcani, peste Timișoara - Arad - Alba Iulia; Oravița - Timișoara - Arad - Alba Iulia; Orșova - Lugoj - Ilia - Alba Iulia; Timișoara - Arad - Alba Iulia. Pentru timișoreni manifestările începuseră cu mult mai devreme: „Anul acesta se împlinesc 10 ani de la marea adunare de protestare a bănățenilor de pe «Câmpia Libertății» de la Lugoj, pentru integritatea Banatului[...] Bă-nățenii preaslăvesc măreția unirei, dar înainte de a merge la serbările dela Alba-Iulia, vor face pelerinaj la desvelirea monumentului Eftimie Murgu, în Almăjul său natal[...] “ („Voința Banatului“, 7 aprilie), evenimentul petrecându-se în
Agenda2005-32-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284053_a_285382]
-
180 000 de lei, 230 000 de lei. În cadrul strategiei culturale a județului Timiș, inițiată de dna Corina Răceanu, „Artmedia“ va duce „Gaițele“ Odeonului și la Teatrul din Lugoj, în 7 mai, la ora 19. S. POPOVICI Cântece alese pentru bănățeni l Spectacol folcloric de caritate Vărul Săndel (Sandu Pop) îi invită pe toți bănățenii iubitori de muzică folclorică la un spectacol extraordinar, în această seară, de sâmbătă, de la ora 19, la Sala Olimpia. Organizat sub genericul „Cântece alese pentru bănățeni
Agenda2003-16-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280918_a_282247]
-
inițiată de dna Corina Răceanu, „Artmedia“ va duce „Gaițele“ Odeonului și la Teatrul din Lugoj, în 7 mai, la ora 19. S. POPOVICI Cântece alese pentru bănățeni l Spectacol folcloric de caritate Vărul Săndel (Sandu Pop) îi invită pe toți bănățenii iubitori de muzică folclorică la un spectacol extraordinar, în această seară, de sâmbătă, de la ora 19, la Sala Olimpia. Organizat sub genericul „Cântece alese pentru bănățeni culese“, spectacolul folcloric prezentat de vestitul Vărul Săndel reunește pe aceeași scenă artiști soliști
Agenda2003-16-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280918_a_282247]
-
bănățeni l Spectacol folcloric de caritate Vărul Săndel (Sandu Pop) îi invită pe toți bănățenii iubitori de muzică folclorică la un spectacol extraordinar, în această seară, de sâmbătă, de la ora 19, la Sala Olimpia. Organizat sub genericul „Cântece alese pentru bănățeni culese“, spectacolul folcloric prezentat de vestitul Vărul Săndel reunește pe aceeași scenă artiști soliști și instrumentiști dintre cei mai bine cotați în domeniu: Nicoleta Voica, Andreea Voica, Adrian Stanca, Nicu Novac, Carmen Popovici, Cornelia Lupulescu, Liliana Laichici, Sorin Dumbravă, Marius
Agenda2003-16-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280918_a_282247]
-
ai satului să se reîntoarcă măcar cu gândul în locul de baștină asemeni bătrânului emigrant Adam Țeicu. Idea automobilului Dacia.In urmă cu 70 ani ziarele timișorene informau despre automobilul Dacia de 70000 lei,în ziarul Vestul din 5 iulie 1936, bănățeanul Ion Madincea originar din Ilidia născut la 1900, emigrat în S.U.A., în 1920 ajuns inginer și unul din conducătorii firmei Chrysler vine cu acest proiect mutat mai târziu la Codlea.(după un articol de Vali Corduneanu) 17 martie 2008 22
Ilidia, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301086_a_302415]
-
ambiție de-a mea, pentru că mă luptam cu morile de vânt. Am reînceput acum doi ani de zile și am promis că vom cânta foarte des“. Inevitabila paralelă dintre Phoenix și Cargo este rezolvată elegant de muzicianul Adi Bărar, „un bănățean fără fițe“ (cum l-a numit Andrei Partoș): „Phoenix a fost și va rămâne Beatles-ul României. Nu al Timișoarei. Cargo ar trebui să fie imaginea Timișoarei. Nu suntem o trupă locală, ci națională, dar cu siguranță pe fruntea noastră scrie
Agenda2004-20-04-c () [Corola-journal/Journalistic/282412_a_283741]
-
liderii Commando Viola Ultra Curva Sud, pentru www.fortaviola.ro. Conform directorului de licențiere al FRF, Viorel Duru, decizia Comisiei de Apel a SNLC este definitivă și neatacabilă, FC Timișoara urmând să evolueze din sezonul viitor într-un eșalon inferior. Bănățenii au termen până pe 6 iunie să depună dosarul de licențiere pentru Liga a II-a, iar dacă acesta va fi din nou respins, în sezonul viitor vor evolua în al treilea eșalon. Citește și:
Timişoara fierbe. Suporterii echipei ies în stradă după retrogradarea formaţiei de suflet () [Corola-journal/Journalistic/76910_a_78235]
-
-i fac publicitate. Mai nimeni n-a citit-o. Iar acum e prea târziu ca să-i pot spune că, iată, unui scriitor - și cititor - de primă categorie i-a plăcut. Marile spirite se întâlnesc. Pessoa scrie „eu îmi sunt”, iar bănățeanul îi face ecou: „eu mi-s”. Se și despart. Dacă Pessoa vrea să știe cine este el, bănățeanul răspunde „Cine mi-s io!” Adică, știe cu certitudine: nimeni nu-i ca el.
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4341_a_5666]
-
că, iată, unui scriitor - și cititor - de primă categorie i-a plăcut. Marile spirite se întâlnesc. Pessoa scrie „eu îmi sunt”, iar bănățeanul îi face ecou: „eu mi-s”. Se și despart. Dacă Pessoa vrea să știe cine este el, bănățeanul răspunde „Cine mi-s io!” Adică, știe cu certitudine: nimeni nu-i ca el.
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/4341_a_5666]