1,344 matches
-
II. "... RESTUL ESTE LEGENDA" - POEME CU UNIVERSURI PARALELE IN SENS METAFORIC SI EXISTENTIA, de Laurențiu Bănuț, publicat în Ediția nr. 53 din 22 februarie 2011. Recenta apariție, la prestigioasa editură CONPHYS, a volumului „... RESTUL ESTE LEGENDĂ” semat de erudita creatoare de frumos, Maria Diana Popescu, nume consacrat pe firmamentul astral al literaturii românești contemporane, ca poet
LAURENŢIU BĂNUŢ [Corola-blog/BlogPost/349577_a_350906]
-
Acasa > Orizont > Opinii > O LADY "D" A SCRISULUI ROMANESC - MARIA DIANA POPESCU Autor: Laurențiu Bănuț Publicat în: Ediția nr. 52 din 21 februarie 2011 Toate Articolele Autorului Cărțile, revistele de cultură sunt printre puținele oportunități oferite pentru a dezbate și a schimba opinii despre spirit, pentru a picta cu har pe șevaletul tastaturii calculatorului, dar
MARIA DIANA POPESCU de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349576_a_350905]
-
expresie remarcabilă și bine controlată. Scrierile Mariei Diana Popescu, această inspirată și sensibilă Lady „D” a scrisului românesc, ne îndeamnă să risipim lumina din noi, urând tuturor, acum, la vremea colindelor, să îi ningă cu iubire și liniștea sufletească. Laurențiu Bănuț Grafica - Ion Măldărescu Referință Bibliografică: O lady D a scrisului romanesc - Maria Diana Popescu / Laurențiu Bănuț : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 52, Anul I, 21 februarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Laurențiu Bănuț : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
MARIA DIANA POPESCU de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349576_a_350905]
-
scrisului românesc, ne îndeamnă să risipim lumina din noi, urând tuturor, acum, la vremea colindelor, să îi ningă cu iubire și liniștea sufletească. Laurențiu Bănuț Grafica - Ion Măldărescu Referință Bibliografică: O lady D a scrisului romanesc - Maria Diana Popescu / Laurențiu Bănuț : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 52, Anul I, 21 februarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Laurențiu Bănuț : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
MARIA DIANA POPESCU de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349576_a_350905]
-
iubire și liniștea sufletească. Laurențiu Bănuț Grafica - Ion Măldărescu Referință Bibliografică: O lady D a scrisului romanesc - Maria Diana Popescu / Laurențiu Bănuț : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 52, Anul I, 21 februarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Laurențiu Bănuț : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Laurențiu Bănuț Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
MARIA DIANA POPESCU de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349576_a_350905]
-
Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 52, Anul I, 21 februarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Laurențiu Bănuț : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Laurențiu Bănuț Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și Disqus se consideră voturi contorizate prin care susții autorii îndrăgiți și promovezi creațiile valoroase din cuprinsul revistei. Îți mulțumim anticipat pentru această importantă
MARIA DIANA POPESCU de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 52 din 21 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349576_a_350905]
-
aminte dominați de politica horthistă, iar din 1945 până în 48 la Teatrul de Vest s-au jucat câte 15 premiere pe stagiune, numele lui Stefan Iordănescu stând la loc de cinste în cronica instituției noaste, alături de cele ale lui AP Bănuț, Ștefan Mărcuș, Dezideriu Tibor, Samarineanu ș.a. Contribuția intelectualilor români a fost inestimabilăm să-l amintim fie și numai pe profesorul Teodor Neș, directorul Liceului Em.Gojdu, dar au fost foarte mulți... În fine, în 1955, tot toamna, s-a ridicat
NEDUMERIRI de ELISABETA POP în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349004_a_350333]
-
de la Iași La Iași, din 2005 încoace, din 24 sau 25 februarie până pe 1 martie, strada Alexandru Lăpușneanu, vechi loc de promenada al ieșenilor, devine stradă cu mărtișoare „sută la sută românești”, aici desfășurându-se Festivalul Mărțișorului. Purtând câte un bănuț, ca în vremuri străvechi, ori talismane doar de inspirație tradițională, precum obiecte din ceramică, lemn, paie, papura, piele, sfoară sau chiar ... turtă dulce, șnururile alb-roșii, dar și alb-negre sau alb-albastre, ne bucura privirile rătăcite de-atâta ... iarnă! Inițiatorii Festivalului sunt
MĂRŢIŞORUL ROMÂNESC de MARCEL LUTIC în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349081_a_350410]
-
cu fochistul ce dădea apă caldă în pavilion, să îi curate și prăjească.. Omul era pregătit..avea și o tavă specială pentru așa ceva, deoarece făcea acest lucru de mulți ani, aleganduse și el cu o porție de guvizi și ceva bănuți, de la clienții spitalului ... Iuliana a zis că nu se supără cu condiția să îi fac și ei parte din porția mea.. -Sunt de accord numai dacă bei și din berea pe care o voi aduce din oraș și i-am
DESTIN DE FEMEIE.OANA-IULIANA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348717_a_350046]
-
mai pri¬mim un pic de mângâiere pentru preoții pe care îi avem aici. De aceea, pe această cale aș mul¬¬¬¬țumi Sfântului Sinod, Pă¬rin¬¬telui Patriarh, bunilor cre¬din¬¬¬cioși și preoților din toată ța¬ra care adună bănuți după bă¬nuți și o parte din ei ajung și în păr¬țile noastre pentru a mân¬gâia și partea aceasta de trebu¬in¬ță pentru preoții cu parohiile foar¬te mici și care trebuie spri¬ji¬¬niți, pentru că, altfel
DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP IOAN SELEJAN AL EPISCOPIEI COVASNEI ŞI HARGHITEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349198_a_350527]
-
tablouri, apoi plecau oftând, neavând bani să cumpere nici măcar un singur tablou. Rar de tot se mai întâmpla ca cineva să-și dorească un tablou. Se înțelege, Nerun nu primea mare lucru pe un tablou vândut. De abia îi ajungeau bănuții pentru pânze și vopsele. Dar el era pasionat de această muncă, în ciuda câștigului prea mic. Era fericit. Fratele mai mare era și el fericit de realizările lui Nerun și de aceea îl ajuta din tot sufletul. * Tânărul Nerun, simțitor, având
BALADA LUI NERUN (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349833_a_351162]
-
pentru a începe lucrarea, fusese un alt incident, iudeii făcând din nou o plângere la împărat arătând că lucrările pentru apeduct abia dacă începuseră. Procuratorul trimisese însă la Roma o mapă cu documente din care reieșea cum cheltuise și ultimul bănuț în mod cinstit pentru a continua proiectul, care depășea cheltuielile anticipate, și astfel fusese nevoit să se apeleze la o parte din tezaurul Marelui Templu din Ierusalim, tezaur pe care el spera, dând asigurări împăratului, să-l refacă în cel
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A DOUA- AL DOILEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349818_a_351147]
-
dezactivez extraoptiunea și va realoc creditul. altă informație dacă doriți'.. iar pe mine m-a mâncat undeva.. Totuși, la un calcul simplu nu-mi ieșea, după ce... n-am primit nici mesaj de înștiințare precum că mi s-a alocat acei bănuți de pe extraoptiune și ciudat, stând și pe net, măi încercăm să verific creditul, dar stupoare - nu mai aveam dreptul să aflu - mi se răspundea că nu este activ serviciul decât mâine. A doua zi dimineață, alt șoc: pentru nici o oră
EXISTA COMPANIE DE TELEFONIE SERIOASA? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344513_a_345842]
-
Pasul nu se mai grăbește! După ploaia din ajun, toate strălucesc acum! O ciupercă, albă toată, printre fire verzi înoată. Prin mirosul de rășină, printre crengile de pin, Veverițe se strecoară ușurele ca un fulg! Păpădia și-a deschis iar bănuțul său aprins! Vrăbiuțe gureșe ciugulesc un arbore. Mierla cântă a-nviere și a‘’bună revedere!’’ Iar sticletele pe-o creangă jură că i-a picat dragă! Stropi de rouă și de ploaie, stropi de dragoste bălaie Hrănesc firele de iarbă
POEME DESUETE GRAVATE IN SUFLET de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348074_a_349403]
-
ceapă, așa și sufletul fugind, s-a-ntors la gralul de argint, truditul trup se întrema, iubiți-vă, întreabă-mă, abia atunci urcușul meu se îndrepta spre Dumnezeu, o pantera urma viclean, eu i-am zâmbit, dar ea -salam, o mie de bănuți primești, o graure ce tufa ești, e prima zi că ne-ntâlnim, la anul la Ierusalim, un dulce anotimp plutea că o saltea, ca o sofa, părea că el spre mine vru să se îndrepte carasu, o, pare-se că
.FARMECUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347605_a_348934]
-
ceapă, așa și sufletul fugind, s-a-ntors la gralul de argint, truditul trup se întrema, iubiți-vă, întreabă-mă, abia atunci urcușul meu se îndrepta spre Dumnezeu, o pantera urma viclean, eu i-am zâmbit, dar ea -salam, o mie de bănuți primești, o graure ce tufa ești, e prima zi că ne-ntâlnim, la anul la Ierusalim, un dulce anotimp plutea că o saltea, ca o sofa, părea că el spre mine vru să se îndrepte carasu, o, pare-se că
.FARMECUL de BORIS MEHR în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347605_a_348934]
-
Cel mai practicat obicei, care a rămas până în zilele noastre, este colindatul. Totuși, etnologii văd în această sărbătoare ca fiind urmașa Saturnaliilor și a altor sărbători romane, dedicate solstițiului de iarnă. În ziua de Crăciun, așează o nucă și un bănuț în apa cu care te speli pe față. Se spune că vei avea noroc tot anul și vei fi sănătos. De asemenea, în ziua de Crăciun, superstiția spune că nu este bine să lași pe altcineva să închidă ușa, întrucât
SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN FOLCLORUL ROMÂNESC ŞI EUROPEAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347661_a_348990]
-
Jean-Claude! O fi el buddhist, și ți-e coreligionar, Dar te implorăm, imită-l pe Buddha Sakyamuni și ne miluiește. Bate-ne soft, arată doctoratu-ți la tot natu' ce țigănește vorbește! 1-Străin în japoneză. a-joc de cuvinte țigănești, lovoro- bănuț, lovar- dialect rom. 2-Străin în romani. 3-Sabie de sumirai. 4-Era Meiji.Octombrie 23,1868 - Iulie 30,1912. 5-Vagin în țigănește. 6-Onoare în japoneză. Referință Bibliografică: Sumirai profesor la țigani / Marian Nuțu Cârpaci : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2175, Anul
SUMIRAI PROFESOR LA ȚIGANI de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2175 din 14 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350020_a_351349]
-
bătrân și neputincios cum este pe cale de a fi batjocorit de un grup de vagabonzi, ca și el: MILA. S-a gândit la sărmanul om al lui Dumnezeu, la truda pe care o depusese, la greutatea cu care agonisise acei bănuți, și într-adevăr s-a simțit emoționat profund, cuprins de compasiune. Cum forța fizică nu îl părăsise, s-a luat imediat la trântă cu hoții, cărora le-a administrat o bătaie zdravănă, punându-i astfel pe fugă, și s-a
UN SIMPLU ŞI LETAL DE CE ? de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350201_a_351530]
-
de toți Bulibașa, s-au hotărât să joace șotron. Cum nu era loc unde să fie realizat acel careu de joc, au ales drumul plin de colb și care acum era pustiu. Dar Bulibașa le-a solicitat copiilor câte un bănuț, urmând ca el să supravegheze jocul. Grupul a ales doi șefi de echipe așa zisele clase. Astfel că cei doi șefi de clasă au fost aleși Pilu și Floricel. Cum tata lui Floricel avea doar patru clase acesta a propus
ŞOTRONUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362121_a_363450]
-
patru careuri. Pilu însă nu a fost de acord și s-a ajuns la opt careuri, astfel că jucătorii trebuiau să treacă cele opt careuri pentru a finaliza jocul. Cei care nu reușeau erau taxați de Bulibașa cu câte un bănuț. Dar cum nu toți erau de acord cu aceste reguli, se certau între ei, punându-i pe cei doi șefi de clase să certe și ei pentru ași apăra colegii, și chiar să se ia la bătaie. Arbitrul era chiar
ŞOTRONUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362121_a_363450]
-
reguli, se certau între ei, punându-i pe cei doi șefi de clase să certe și ei pentru ași apăra colegii, și chiar să se ia la bătaie. Arbitrul era chiar Bulibașa, care pentru împăcare le mai cerea câte un bănuț! Aflase acest Bulibașa de prin niște cărți despre acel ,,DIVIDE ET IMPERA* astfel reușind mai mereu să-i întărâte pe jucători unul împotriva altuia. Cine profita din asta? Desigur că numai el Bulibașa, fiindcă după fiecare ceartă sau bătaie mai
ŞOTRONUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362121_a_363450]
-
de prin niște cărți despre acel ,,DIVIDE ET IMPERA* astfel reușind mai mereu să-i întărâte pe jucători unul împotriva altuia. Cine profita din asta? Desigur că numai el Bulibașa, fiindcă după fiecare ceartă sau bătaie mai aduna câte un bănuț. Copiii de atunci au crescut mari și își amintesc rareori de jocul acela numit șotron. În cazul că nu-și mai aduc aminte, există cineva care le amintește de jocul copilăriei zis șotron! Cine e acel cineva? Cred că toată lumea
ŞOTRONUL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362121_a_363450]
-
paradisului, păzitor al pomului și degustător al poamelor interzise muiate-n ambrozie, își făurește propriul Rai de cuvinte. Prin ele se osândește, prin ele se mântuie. Cu brațele doldora de cuvinte se va prezenta la Scaunul Dreptății. Ele vor fi bănuții de vamă. Cuvinte de trecere. De aici spre dincolo. Și cu asemenea material de construcție, edificiul nu poate fi decât temeinic și de durată. Armăturile cuvintelor țin trunchiul drept spre Înalta Lumină. Și tot ele curg, se preling prin vene
PETRE RĂU, EDEN ÎN CĂDERE, INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365767_a_367096]
-
te jena, poate te-ajut eu cumva, Haide ... spune-mi, nu te-ntrista așa! Sunt singură maică, și tare beteagă, Iar astăzi, am ieșit din spital afară ... Pilule multe mi-au dat ca să-mi iau, Dar ... eu, n-am un bănuț în buzunar. Măicuță, nu plânge, nu te întrista ... Voi încerca să fac ceva pentru mata. Îmi întinde rețeta și intru-n farmacie, Și rog să mi se elibereze, a ei doctorie. Le plătesc la casă, și iute ies în drum
BĂTRÂNICA ŞI DUREREA. de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365310_a_366639]