1,589 matches
-
inestetic - ba chiar pocit - din paiete și nuiele - între-ale Parcelor oarbe războaie și strâmbe ìglițe și andrèle... CE-I ROADA? - ISPĂȘIRE ÎN ICOANĂ de ce - în lumea mea - eu - astăzi - să fiu trist? grădină de lumină și comori de lacrimi în bătătură - pururi - am de grăit cu Crist în raze povestim cum am răzbit prin patimi lângă Hristos stau cum lâng-un pom cu flori dar El așteaptă de la mine roadă: Sfânt Născătoarea se vădește-n zori... icoană-n sine - ruga nu-i
ISPĂŞIRE ÎN ICOANĂ (POEME) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/358999_a_360328]
-
a nu mai vorbi de păstorul confesional al turmei ... Pe când cele de sus erau tocmite și începuse deja „demantelarea” întregului edificiu al zvonului, ca să le iasă, să facă voia și interesele bietelor megieșe, la nici o aruncătură de băț ieșea din bătătura proprie „prea-măritul”(!), țanțoș și dezinhibat de obsesia unei funcții pentru care fusese curtat îndelung (de o anumită parte a eșichierului politic dar și, culmea „inepției lui Ceașcă”, de a fi în poziția celui implorat să accepte funcția propusă!) de către un
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]
-
prade grânele din hambare și fructele din pomi! A treia mască: să nu mai fie aruncați feciorii în războaie! A patra mască: să nu mai fie închisă lumea în țarcuri! A cincea mască: să nu se mai ia vitele din bătătură! A șasea mască: să nu mai fie pângărite fiicele omului! A șaptea mască: să nu mai fie spurcat meleagul cu tranșee, sârmă ghimpată și icre ale morții! A opta mască: să nu mai piară oameni, în dorul lor de libertate
CENTENAR GHEZA VIDA, ARTICOL DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 786 din 24 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359334_a_360663]
-
am aruncat în mijlocul curții, pradă curcilor, care s-au repezit imediat asupra “peștilor” mei, văzând că se mișcă. Mai ales, curcanul Samson, fudul nevoie mare, cu coada și aripile înfoiate, s-a repezit la mogâldețele ce se mișcau în țărâna bătăturii, luându-le pe rând în plisc și înghițindu-le cu plăcere. Samson era curcanul care ne făcea masaj nouă, copiilor, pe spate. Ne așezam în mijlocul curții, cu burta în jos și el venea, se urca pe noi și ne busolea
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 774 din 12 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359344_a_360673]
-
masă.” Sae Preda evocă vechile ritualuri ale sătenilor din sărbătorile de Paște și de Crăciun, dar și obiceiul dansului popular numit Călușul, „cu Mutu cel nebun îmbrăcat în femeie, sau să asiști la spălatul de Rusalii, când femeile scoteau în bătătură scăunelul, cazanul cu apă, un braț de rozmarin, lână de oaie și săpun de casă neînceput și abia apoi chemau „bărbat de cruce” (copil sau matur) să-l spele pe picioare. Așa ceva face cât toate bogățiile pământului. Nu le găsești
ÎNTOARCEREA LUI MOROMETE... RECENZIE LA VOLUMUL MOROMEŢII. ULTIMUL CAPITOL, DE SORIN PREDA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360234_a_361563]
-
aluneci pe tălpi pline de trudă. Dac-aș fi urs, te-aș strânge-n brațe, la fel ca pe ursoaică, Cu blândă prietenie, ca puii când se joacă. De-aș fi chirurg, ți-aș scoate riduri de pe-obraz și bătături din talpă. Te-aș săruta pe mâini, te-aș mângâia. Mai știi cum era altă dată ? Aș vrea să fiu izvor, ca setea să-ți astâmpăr ; Mărgele de-apă vie să-ți mai atârn în păr. Aș vrea să fiu
RESEMNARE, DE AUREL CHIRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360581_a_361910]
-
aseară îi anunțase din nou să fie pregătiți pentru dimineața asta, că vine să-i ia pe la cinci. În curtea Ursarilor însă domnea o liniște deplină. Nici orătăniile nu se treziseră să ceară de mâncare, din simplul motiv că-n bătătura lor nu existau orătănii. Neculai claxonă de vreo trei-patru ori prelung, însă fără niciun rezultat. Nimic, în afara claxonului, nu tulbură liniștea din curte ... și, pare-se, nici pe cea din casă. O undă de îngrijorare se cuibări, fără să ceară
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
Acasa > Stihuri > Momente > CÂNTEC DE-ACASĂ Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 222 din 10 august 2011 Toate Articolele Autorului Cântec de-acasă Din bătătura palmei și sudoare Se naște-n Apuseni dulceața pâinii, Căci din străbuni au cunoscut românii Negoțul cel cu donițe și ciubare. Un tulnic sună de la `deal la altul În fracul lui cel alb se-mbracă liliacul, Se-aude prin frunzișuri
CÂNTEC DE-ACASĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360755_a_362084]
-
se mai răcorise, ploile se retrăseseră în munți, timpul era frumos, iar surioara lui îl pierdea din ochi. ...Soarele se ridicase deasupra satului și, deși era luna august, dogoreala nu mai era amenințătoare. După micul dejun, la masa așezată în bătătura casei sub corcodușul cu fructele în pârgă, sorbea dintr-o ceașcă din porțelan chinezesc, un lichid cu pretenții de cafea. N-avea cui reproșa ceva despre calitatea ei îndoielnică, fiindcă el o adusese. Cele două cumnate, soția și sora, discutau
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
îi evadară în vremea când își ajuta mama să le facă rachiu - tatăl murise - și se atârnară de povestea vieții Cătălinii lui Muie, nașa cum îi zicea el, care locuia în casa delavale de a lor, acum rămasă părăsită, cu bătătura plină de iarbă și pălămizi. Cătălina era o femeie blajină, dar a fost o ființă mult bârfită pentru comportarea ei în relațiile cu bărbații. Trăind mai mult singură a avut o existență tumultoasă, dar prea puțin cunoscută în intimitatea ei
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
cu pielea vânătă și jupuită împovărându-l cu o neputință definitivă. - Nașă Cătălină, te rog nu mă alinta cu dumneata ca pe un străin. Zi-mi ca întotdeauna când mă strigai, Costică! Nu voi uita niciodată că, de câte ori intram în bătătura matale, mă așezai la masă și îmi dădeai să mănânc dintr-o străchinuță zmălțuită, luată atunci de pe polița din pivniță, ca să nu-mi fie silă, că din celelalte mâncau și oamenii mari. Sau când nu era timpul mesei, ca să nu
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
-s muiere bătrână! Ai fost copilu’ al mare al Domnichii și mi-ai plăcut de cân’ te-a făcut mumă-ta, că și eu am fost lângă ea în zâua aia. Mai târziu cân’ te făcusăi mărișor și veneai în bătătura cășii mele, îmi erai tot așa de drag și te iubeam ca pe ai mei. Mă rog la Dumnezău să mă erte că pe ei i-am făcut din flori. Dar n-am păcătuit, că așa am fost îndemnată să
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
naș pe Răducan, îi bun și de muiere! Auzâsăm și eu că la ăi care nu-s buni de așa ceva nu le crește barbă și rămân ca cocoșii fără creastă. Dacă-i țâi de rudă, mănâncă de pomană boabele de pe bătătură și cloța trândăvește degeaba pe ouă că din ele nu ies pui, că n-au sămânță, paraua aia de să vede când le alegi ouăle să le pui sub găină! Adusăi oala asta rasă cu vin, să bem în sănătatea
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
să nu cumva să-i mai zâci ceva fetii ășteia. E a noastă și o să avem grijă să n-o bârfească satul. Gura lumii îi slobodă și n-o astupă decât pământul!... - Cătălină, să nu fii tristă! Ne-or călca bătătura și alți pețitori, mai ales cân’ s-o auzî de ce ai plecat de la nevolnicul ăsta! După două săptămâni, cred că n-au fost mai multe, ne-am trezât într-o sară că bătea cineva în poartă și cânele lătra a
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
poate de Terente Dar să pândim momentul când luna e-n eclipsă Să cerem de la nasa pe vară o elipsă Și-o să-i privim de sus pe cei ce azi ne-njură Să nu cădem de teamă, la ei în bătătură Dar vremile se schimbă și poate-avem norocul Când cade o păpușă o alta îi ia locul Că asta e menirea popicelor, subtilă Să cadă la soroace lovite de o bilă Nisipul din clepsidră s-a scurs ireversibil Ne vom plimba
NU-MI MAI CĂLCA PE VISE de ION UNTARU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359608_a_360937]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > DESPRE COPILĂRIE Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1446 din 16 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului despre copilărie în bătătura noastră plină de vise tatăl meu a răstignit speranța și a legat-o de cumpăna fântânii din care ieșea apa ca aurul și noi o sorbeam în lunile secetoase când arșița verii ne muia oasele și călcam pe desculțe pe
DESPRE COPILĂRIE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340387_a_341716]
-
lua Mița gogoși), iar în zilele noastre aici se află singurul centru tehnologic auto din S-E Europei (întâmplător, e franțuzesc). E după-masă și bătrânii mei stau în casă, ca toți bătrânii uitați ai ceapeului care nu mai au în bătătură decât câteva găini, care și-alea uită să se mai ouă iarna. Deodată îi trece un fior pe la șale și își dau seama că teracota nu mai bagă căldură. Da, focul se stinsese! Nu se poate, la televizor nu s-
Corporația absurdului: În noaptea de luni spre marți, moșii mei, de 80 și 90 de ani, s-au trezit cu gazul tăiat () [Corola-blog/BlogPost/338762_a_340091]
-
Stătea pe prispă cu mâinile atârnându-i pe genunchi și capul plecat. Palmele crăpate, peticite de bătături îl necăjeau. Degetele crispate, lipite de sudoare, modelau cu precizie forma cozii de sapă. Ochii erau obosiți de lumina zilei iar mintea-i alerga până hăt departe. Atât de departe încât curând nu mai simți nimic. Uitase de griji, de
Calea lactee () [Corola-blog/BlogPost/339946_a_341275]
-
Badea Ion pleacă din Rădești, de pe coasta-nclinată în jumate de unghi drept, aflată pe partea stângă a pârâului Trifa când plouă, că aici are casă și masă și mamă și tată...și ce mai poate avea un flăcău în bătătură. Pleacă laolaltă cu alți și alți flăcăi să treacă Prutul și să “readucă” Basarabia acasă. Deștepți și șmecheri, nemții îi “lasă” pe români în vârful atacului. Astfel, peste două mii de flăcăi mor în acest început de măcel, mai ales la
Spaima, regretul, mucenicia şi soarta lui bădia Ion (I) () [Corola-blog/BlogPost/339972_a_341301]
-
liceu Alexandru Balaban cu cei doi veri ai mei, Mircea și Georgeta. Bucătăria era alături de casă, luam apă de la fântână și ne luminam cu lampa de petrol. Cu picioarele goale în colbul cald, era o plăcere să te joci în bătătură, iar apoi să lași picioarele să se svânte pe prispă, după spălatul de seară. Când mă întorceam din Tutova, aveam un puternic accent moldovenesc. Îmi plăceau perjele, iar când părinții m-au luat pentru prima data la cinema și m-
Confesiuni, Academician Alexandru T. Balaban () [Corola-blog/BlogPost/339959_a_341288]
-
dar și locul/rostul viei în evoluția veche și nouă a comunității, mai ales când stă legat de gardul bufetului sătesc și admiră importanța vinului în apropierea/alienarea omului de către om, dar și în descoperirea, prelucrarea și azvârlirea adevărului în bătătura/obrazul celuilalt!... Iată, Mitică ia măgarul de la oiște, îl leagă de mănușa căruței și începe să se apuce de vie, că-i multă și încurcată! Și nu vrea să-și calce pe cuvântul dat nevestei când i-a promis, dimineață
Un om şi un măgar de bună voie la vie (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/339988_a_341317]
-
la cărucioară și, fără nici o vorbă, pleacă spre casă. După activitățile de seară, Mitică se întinde în tindă, pe un pat tare și odihnitor. Nu se culcă în odaia de culcat, la coasta femeii. Vrea să fie cât mai aproape de bătătură, nu cumva să-i “calce” ograda vreun profesionist în “subtilizat” găini, scule și alte bunuri materiale și spirituale din inventarul coanei conului vigilent. Știe de multă vreme că noaptea-i sfetnic bun. Așadar, se pune pe gândit, poate găsește o
Un om şi un măgar de bună voie la vie (I+II+III) () [Corola-blog/BlogPost/339988_a_341317]
-
Dracu muncește singur peste tot, singur netezește dealuri și vai, el are grijă de animale, el le duce și are grijă de ele la păscut, el le scarpină cu țesala, el le mulge...el e alfa și omega în intra/bătătura și în extra/bătătura, el taie și rupe, face și drege... Tata Anica, fumeia lui (cum i se zice nevestei în obișnuință și în dimensiunile acestei anverguri de răi) nu pune mâna pe coadă sapei, nu merge la prăsit (că
Ţaţa Anica şi norocul lui nea Ion () [Corola-blog/BlogPost/340009_a_341338]
-
tot, singur netezește dealuri și vai, el are grijă de animale, el le duce și are grijă de ele la păscut, el le scarpină cu țesala, el le mulge...el e alfa și omega în intra/bătătura și în extra/bătătura, el taie și rupe, face și drege... Tata Anica, fumeia lui (cum i se zice nevestei în obișnuință și în dimensiunile acestei anverguri de răi) nu pune mâna pe coadă sapei, nu merge la prăsit (că o bate soarele și
Ţaţa Anica şi norocul lui nea Ion () [Corola-blog/BlogPost/340009_a_341338]
-
bogați, în ciorbe, / Și-atâtea ierburi, aveau leac? // De ce trăgeau un sat, la muncă, / An după an, de la-nceput - / Pesemne-așa primeau poruncă / A unsprezecea, de la lut - // Pesemne, azi, de ziua țării, / Așa de vii, ne duc și tac, / Cu bătăturile răbdării, / În Raiul de pământ, în veac - 30 noiembrie 2009” (Cântec de țară). Ca-n poezia de tip sapiențial: satira, fabula, epigrama, madrigalul, oda, concluzia se află la sfârșit, sub formă de morală, ușor distanțată de context, ca să fie mai
Jianu Liviu-Florian: Caligrafii pe sufletul inimii () [Corola-blog/BlogPost/339598_a_340927]