707 matches
-
geamlâc, acoperită cu o mare cortină de pluș maron. Câteva fotolii scunde și mici de pluș maron, un scrin de nuc de modă veche, dar masiv, un dulap de haine din același lemn și foarte lat dădeau odăii un aer bătrânesc dar elegant. Lucirea pereților atrase atenția lui Felix, care descoperi cu mirare că odaia era tapetată cu o hârtie dungată și cu mici flori de miozotis. În schimb, patul era nou și așa de scund, încît părea un divan. Două
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
putea să închirieze casa din Antim mai scump decât cealaltă. - Cine ți-a dat ideea asta? se răsti aceasta.Luat repede, Costache mărturisi: - Otilia. E departe de Conservator. - E departe de bărbați, îl parodie Aglae. N-ai să lași casăbună, bătrânească, pe mâini străine. Atât îți spun! Moș Costache nu îndrăzni să scoată nici un cuvânt și, când Otilia îl îndemnă din nou să se mute, căută să iasă din încurcătură cu un: - Să vedem! Să ne mai gândim. Nu e nici un
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
tradiționali. Ce poate să-ți aducă un pârlit ca mine, ajuns la covrigi? Uite și alune. Bătrâna luă covrigii, foarte încîntată, și începu să ronțăie monoton. - Ia să văd, cine mai e pe aici? continuă Stănicăridicînd capul. Pe un pat bătrânesc, înalt și lat, cu multe suluri și perne, dar fără tăblii, ca paturile țărănești, ședeau îngrămădite vreo cinci fete de vârste felurite, de la cincisprezece la douăzeci de ani. Fetele erau îmbrăcate bine, chiar luxos, iar după față arătau a duce
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
să strângi. A-a-a-asta-i toată filozofia. Casa noastră, eram mic când a făcut-o tata. A lucrat-o tot cu meșteri italieni și a împărțit un morman de straie, când a ajuns la căpriori. Hei, hei, și asta-i casă trainică, bătrânească, cu var bun și cărămidă uscată, asta nu mai are moarte, nu ca scoicile astea de-acum, pe care le numiți case. De ce-am cumpărat eu cărămidă veche? A-aia e mai bună de zece ori decât asta nouă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
-mi poeziile lui Alecsandri, poste - restante - sub literile Y. Y. ". ș-atîta tot. I le-am trimis. Pe urmă am plecat la țară, la o moșioară a părinților mei, unde - am petrecut o vară frumoasă, plină de povești și de cântece bătrânești. Dar am însărcinat pe-o babă ce îngrijea de camera mea ca să primească orce scrisoare mi-ar veni în lipsă și s-o arunce în sertarul mesei. Cum veni toamna, zburai și eu din câmpiile cele friguroase, brumatece și întinse
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
tăietură corectă și gura era desemnată cu o ironică fineță. O femeie nu - dar o fată s-ar mai fi putut înamora în el. Dacă fusese vreodată pasiune în sufletul acesta și îndoială, ele făcuse loc unei liniști curate și bătrânești și privea c-un fel de superioritate bunomă la rătăcirile unei tinerimi nătânge și pretențioase. El privea cu multă atenție la joc, asculta clevetirile damelor si gogomăniile bărbaților, corigea frazele și da învățături cu multă fineță și rezervă, însă atât
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
și la curțile cunoscuților lor, afară de aceea, un popor de servitori, țigani și străini, cari "jos" trăiau sfădindu-se și clevetindu-se la boieri unul pe altul. Capelmaistru curții era în genere vo cioară bătrână și isteață care știa cântece bătrânești, doine, hore, cântece de lume, ba nici poetul nu lipsea, reprezentat adesea prin persoana vrunui scriitoraș or dascăl de copii isteți care făcea acrostihuri pentru doamna și, la zile mari, fintosmosuri nimerite pentru lăutar. Astfel era și arătarea curții lui
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
să-l pună pe rug în deplină cunoștință și libertate a spiritului, și fără să se teamă de păcatele lui. Știind cât de mult ține la taică-său, doi jandarmi s-au dus să-l aducă pe Geronimo din casa bătrânească din Stilo, însoțindu-l până la Napoli. Dacă n-ar fi fost complet nebun, călugărul ar fi trebuit să cedeze, mai ales dacă ar fi văzut că taică-său era brutalizat. L-au pus pe cismar să stea pe aceeași bancă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
XVIII-lea. Cine le deschidea avea surpriza de a constata că sunt tipărite cu caractere armenești. Dușumeaua de scândură vopsită și ceruită era aproape toată ascunsă sub covoare persane. Soba nu arăta nici ea ca oricare alta, ci asemeni celor bătrânești, cu două coloane și ornamentații baroce, însă construită în teracotă albă. Acum nefăcîndu-se foc, o mare icoană pe lemn a Sfântului Nicolae se rezema între coloane pe postamentul de sus. O curiozitate pentru neinițiat reprezenta într-un colț un vraf
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
om cu cap, chibzuit, care atrage pe tineri fiindcăle vorbește frumos, se poartă prietenos cu ei. E foarte modest, nu se răstește niciodată, dacă n-a izbutit să convingă pe cineva, iar o ia de la capăt cu vorba. Are ceva bătrânesc în el. Seamănă cu tată-său la darul vorbirii, căci și acela nu se înfuria niciodată, se așeza pe bancă lângă copil și-l sfătuia râzând încet, pînă-l făcea să priceapă. Eu cred că, dacă ar fi avut mijloace să
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
nevoie de un tezaur sufletesc, de un razăm moral într-o lume a mizeriei și durerei, și acest tezaur i-l păstrează limba sa proprie în cărțile bisericești și mirene. În limba sa numai i se lipesc de suflet preceptele bătrânești, istoria părinților săi, bucuriile și durerile semenilor săi. Și chiar dacă o limbă n-ar avea dezvoltarea necesară pentru abstracțiunile supreme ale minții omenești, nici una însă nu elipsită de espresia concretă a simțirei și numa în limba sa omul își pricepe
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
n-au putut să urmeze această răpede schimbare. Drept dovadă aducem tablele vechi ale croitorilor jidovi, pe care stă scris: croitor de straie "nemțești", un semn că moldovenii lucrau numai straie moldovenești, pe când clasele superioare se lepădaseră deja de portul bătrânesc, iar, pentru a le îmbrăca, trebuiau croitori străini, familiarizați cu croială nouă. O a doua cauză e concurența fabricatului gata, adus din străinătate. Iașul însuși geme de straie și încălțăminte gata, aduse din Viena; fabricate rele, însă ieftene, cari se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
dă nimica Patriarhului și nu este nicicacum îndatorit ca să înștiințeze pe el pentru pricinele bisericești de la Moldova sau să-l întrebe la vro socoteală de aceste, ci el are asemenea volnicie ca și patriarhul. Din toate acestea, scrise de mâna bătrânească, se vede curat că stat și biserică erau neatârnate, că clasele societății erau libere, căci până și vecinii, îndeobște colonizați, aveau scutirile și dreptățile lor, c-un cuvânt un popor liber de țărani și de păstori. Și cum era acest
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Căminului cultural Oncești, cu deosebită originalitate s-au jucat spectacole folclorice precum "Șezătoarea" și "Claca", care au prezentat obiceiuri tradiționale de muncă, manifestări pregătite de învățătoarea Lăcrămioara Prosie. Mai poate fi menționată și formația de dansuri inspirate de vechile dansuri bătrânești, ai cărei membri-copii au fost pregătiți de învățătoarea Nelia Iftimie. În domeniul țesutului, brodatului, împletitului și croșetatului, femeile harnice ale comunei duc mai departe tradiția din bătrâni - Elena Sandu, Constanța Șerban, Catinca Tofan, Marghioala Gherase, Nelia Ifimie, Elena Pintilescu, Georgeta
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
se afla în preajma sobei. În funcție de dimensiunea camerei, mai existau un pat, amplasat pe latura paralelă cu primul, lavița, dulapul-colțar pentru vase și blide, și o masă înaltă la fereastră. O asemenea organizare a interiorului se mai întâlnește doar la casele bătrânești. Noul a pătruns, cum era firesc, și în amenajarea locuințelor de la sate, mai ales în casele familiilor mai tinere. Aici se pot întâlni dotări moderne, cum ar fi: mobilă industrială, frigider, televizor sau aragaz. Textilele de proveniență industrială au luat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Lărgirea cămășii este dată de clinii laterali, iar pavele dau lărgimea subțiorii. Mânecile se terminau cu manșetă sau cu brățări cu gumă, formând volănașe cu garnituri de dantelă. Părțile componente sunt încheiate „în cheiță” 7 cu ață de mosorel. Cămașa bătrânească este ornamentată în război, în tehnica alesului în cinci ițe, cu ornamente din romburi, din bumbac mai gros, ușor reliefate, intercalate cu vârste de borangic (o preocupare constantă în industria casnică o constituia și creșterea viermilor de mătase). Pe piept
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Bacău (Bârlad). Ei -și nu numai - au fost și autori de texte în revista care apărea pe o hârtie deosebit de bună, uneori, și cu un cuprins pe măsură. Dar, iată doar câteva rubrici: „O scrisoare”, „Despre Ion Creangă”, „Povești”, „Cântece bătrânești”, „Povestiri și legende”, „Ghicitori”, „Datine și credințe”, Vorbe adânci”, „Colinde”, „Glume, jitii, taclale”, cronici, poșta redacției, ilustrații de Stoica, dar și „Vrăji și farmece”, „De‐ale copiilor”, „Botanica populară”, „Boli de oameni, leacuri și descântece” etc. Revista a avut redacția
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
vesele și triste dar "obiective" ale unor foști elevi merituoși, deveniți academicieni ai regimului (vezi, de exemplu, Amintiri despre anii de școală, Editura Politică, București, 1968). Erau mostre de rememorare cu iz propagandistic, aproape depersonalizate și încheiate inevitabil cu sfaturi bătrânești pentru cei tineri; sunt axate pe valoarea efortului, a perseverenței, a suferinței chiar. Toate intervențiile acuzau ritual școala nedreaptă a regimului "burghez" care, în realitate, îi formase, cu succes, pe cei în cauză. 128 Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
Don Quijote le întreține, polemizând cu preotul și bărbierul satului, cele două mari autorități citate în materie de lectură (confirmând ipotezele lui Bahtin privind bazele folclorice ale parodiei literare), reiese că demonetizarea va viza prezențe legendare din acele romances viejos (cântece bătrânești) spaniole, inspirate, la rândul lor, de ciclul romanelor ce-l au drept protagonist pe Roland/ Orlando ("Se împăca mai bine cu Bernrado del Carpio pentru că, în trecătoarea Rorcesvalles, pusese capăt zilelor lui Roldan cel Fermecat"233), dar și modele epice
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
folosite pentru prelucrarea firelor textile (melița, raghila, furca cu fuior, piepteniă și câteva piese folosite pentru lână (fușalăi, piepteni, furci, depănătoare, vârtelniță. În expoziție este prezent un război de țesut orizontal. Pe pereți sunt expuse covoare (covor în roate, covor bătrânesc cu chenar și figuri antropomorfe, covor cu cerbi și pomul vieții, covor cu leu - datat 1894 și ștergare. Pe laițe am expus lăicere din cele trei zone etnografice ale județului Bacău. Portul popular din cele trei zone etnografice ale județului
GHIDUL COMPLEXULUI MUZEAL „IULIAN ANTONESCU” BACĂU by Elena Artimon Georgeta Barbu Silvia Iacobescu Lăcrămioara Elena Istina Marius Alexandru Istina Feodosia Rotaru () [Corola-publishinghouse/Science/1192_a_2107]
-
o competență absolut egală, dacă nu superioară, în raport cu cei din Apus. Cunosc un caz, un tinerel de douăzeci și ceva de ani, care a reușit cumva să ajungă în Canada. Eu mă pregăteam să-i dau tot soiul de sfaturi bătrânești, moderatoare. Ei bine, într-o săptămână băiatul avea un post extraordinar de bun cu peste 40 000 de dolari canadieni salariu anual, pe baza cunoștințelor sale. Fenomenu-l de explozie din România e unu-l din lucrurile cele mai pozitive care
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
în anul 2016 să intre în funcțiune primul hotel interplanetar din lume, amplasat pe un satelit. În realitate, laudele acestea, ce hrănesc imaginația celor ca noi, adică de vârsta a treia, în fața multor tineri, devin tot un fel de beteșuguri bătrânești: logoree, limbuție, laudă de sine. Am înțeles. Cu asemenea realizări se laudă constructorii, mecanicii, inginerii, tehnicienii, dar noi, noi cei ce am lucrat în învățământ cu ce ne lăudăm? Întrebarea e la obiect. Numai că noi, în întreaga noastă activitate
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
nămeți. Vasluiului, era atrăgătore nu numai datorită poveștilor despre așezarea străveche , pe care le spunea cu har cuceritor, susținut de puzderia relicvelor din jur, dar și bucuriei cu care întâmpina musafirii. Atunci când avea, îi plăcea să-i trateze cu bucate bătrânești , pregătite de buna doamnă Eugenia, tovarășa sa de viață sau să-i îmbie cu faguri din știubeiele încropite în tulpina sălciilor găunoase buduroaie ce năpădiseră ograda pe vremea războiului , zahărul fiind pe sponci.. Și bine înțeles, le făcea cunoștință cu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
țăranilor. Multe din muzeele mari de azi își au obîrșiile tot din dorința oamenilor acestei țări de lăsa ceva durabil în urma lor. Un astfel de muzeu există în Dăneștii Vasluiului, inițiat de Eugenia și Costache Buraga. E o casă veche, bătrînească. în zilele calde de vară, Eugenia și Costache Buraga au frămîntat lut cu picioarele, au mai pus pleavă și paie și au lipit pereți noi la bătrîna casă, cameră lîngă cameră. Au făcut-o mai încăpătoare, pentru a putea adăposti
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
să se fi hotărât prin altceva să vestească oamenilor învățătura lui Hristos decât prin puterea încredințării lor și prin harul care însoțea cuvintele lor, care ajuta la primirea predicii lor. De altfel, nici ascultătorii lor n-ar fi părăsit obișnuințele bătrânești fără ca o anumită putere și anumite lucruri tainice să nu-i fi adus la învățături atât de noi și străine de cele în care fuseseră crescuți”. (Origen, Contra lui Celsus, cartea a VIII-a, cap. XLVII, în PSB, vol. 9
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]