587 matches
-
Povestitorul, care e un tânăr și ai zice curat (nu e tinerețea expresia inocenței?), după ce ascultă niște discursuri incoerente, părăsește adunarea și se apropie de o femeie: "Bătrînico, o întrebă, nu cumva știi unde stau eu?" "Cum să nu, zice bătrânica, uite aici". Și îi arată o casă. Era un lupanar. Și astfel, cu acest dialog strălucit începe vesela carte. - Mai întîi că nu e veselă, i-am răspuns. E străbătută de sinceritate, tânărul latin își povestește degradarea sa și a
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
aceea stearpă, a găsit un pom cu mere de safir. S-a așezat la rădăcina lui și când s-a făcut noapte și stelele sclipeau pe bolta înaltă, nu mică ia fost mirarea, când pomul s-a preschimbat într-o bătrânică plăpândă și blajină ca o bunicuță din strana unei biserici. Bătrâna doar îl privea și chiar dacă prințul încerca să intre în vorbă, ea nu reușea să spună nimic, pesemne era fermecată sau blestemată. În schimb, ziua, prin toiul amiezii, Andrico
Prințul Andrico by Adelina Ciocan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91480_a_92896]
-
daruri speciale pentru băieți și fetițe. În casele oamenilor fericirea plutea, iar mirosul cozonacilor și al fripturilor delicioase aducea oamenii la masă. În toiul iernii, un baiețel stătea în zăpadă, foarte trist și necăjit. Tocmai atunci trecu pe acolo o bătrânică, îl văzu și, dorind să-l facă fericit, intră în vorbă cu el: - Bună! Mă numesc Marta. De ce ești așa de trist? Este seara de Crăciun și în această seară toți ar trebui să fim fericiți! Copilul o privi cu
Poveste de Crăciun by Violeta Sabina Lazar () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91531_a_92903]
-
pișăcios oportunist a spart o ușă de sticlă din spate ca să intre În casă, adică o totală pierdere de vreme. O firmă bine organizată co dubă mare ar fi trebuit să le vândă pe toate unui negustor de antichități corupt. Bătrânica se cară să facă ceai și, când vine Înapoi, se zborșește la noi. E prespapierul meu! spune, arătând către un bufet. A dispărut... era aici acum un minut. Și ce treabă am io cu asta? Am ajuns aici numai ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
păr de negrotei și țoale pe care puștilor ăstora albi și bogați le place să le poarte. Hai la mine acasă, Îi zic. Amândoi suntem beți muci. N-o să se supere soția ta? — Ne, e la maică-sa În Aviemore. Bătrânica nu prea se simte bine. O boală de inimă. — O Doamne... Bladesey mă privește abătut, ca Împuțituăla de câine, cum Îi spune puțoiului... Droopy, ca Droopy, câinele ăla din desene animate. — Și-a făcut-o cu mâna ei, pizdă bătrână
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Înțeleg... Bladsey spune asta Întotdeauna pe un ton care-mi sugerează că puțoiu nu Înțelege neam. Cel mai bun psiholog ie cel din poliție, fie căi matol fie că nu. Mă gândesc la mama ei și Îi fac următoarea concesie bătrânicii: Întotdeauna pregătește o gustărică bună. Carne din belșug. Deși i-ar prii un futai: asta-i problema ei Încă de când a mierlit-o bătrânul. Insuficient dat la buci să-i mențină circulația În formă. Nuide mirare că i s-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
3 John Stuart Mill, Considerations on Representative Government [1861] (New York: Liberal Arts Press, 1958), 14. CAPITOLUL 8 1 "Pălăriile își trag numele din faptul că se asemănau cu cavalerii eleganți purtători de tricorn. Bonetele erau astfel porecliți datorită asemănării cu bătrînele timide în bonete de noapte". Franklin D. Scott, Sweden: The Nation's History (Minneapolis: University of Minnesota Press, 1977), 243. 2 Alexis de Tocqueville, Democracy in America, vol. 1 (New York: Shocken Books, 1961), 51. 3 Tocqueville, Democracy in America, 50
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
cu o jardinieră plină cu năprasnice la fereastră și un acoperiș cu mansardă. În timp ce priveam la han, din coș Începu să iasă fum, iar când În cele din urmă s-a deschis ușa, mai că mă așteptam să apară o bătrânică purtând o tavă de turtă dulce. Trimisul Pușcașului ne făcu semn să Înaintăm. Ne-am deplasat În șir indian și am intrat pe ușă, cu Pușcașu’ Încheind rândul. Cele două țevi retezate ale puștii mi-au provocat o mâncărime În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
mulți turiști în orașul acesta, îi nimeresc cu întrebările mele mai ales pe cei ce sunt străini de oraș, dar unde sunt locuitorii Romei, îmi vine să strig, și iarăși apelez la bătrâni, nu mai e mult, îmi spune o bătrânică ieșită la plimbare cu cățelul, prima stradă la dreapta, e apoi un gang, galleria, ce dă într-o altă stradă, Grazia! Iuțesc pașii, ajung cu ușurință la gang, trec printr-o curte interioară și apoi dincolo în cealaltă stradă, ridic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
în visul meu. Ne plimbam amândoi și am văzut o casă de turtă dulce. Era decorată cu frișcă și biscuiți glazurați. Plăcintele erau în cuptor și se coceau. Ce groav! Dar nu ne-am oprit deoarece în poartă era o bătrânică mai ciudată și ne-am zis că nu e bine să intrăm, că să nu fim în pericol că Hansel și Gretel. După câteva ore de mers, am ajuns la Valea Plângerii. Era un loc întunecos și fără viață, încremenit
Buchet de amintiri by Tudorina Andone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/459_a_878]
-
iese la înaintare cu tot efectivul, ca să pună mâna pe criminal și să le arate alegătorilor că ratificarea Propunerii B le-a adus o poliție veșnic trează. — Poate că n-a fost o fetiță chiar așa de cumsecade. Poate că bătrânica pe care a ucis-o Nash era bunicuța preferată a cuiva. Poate că iei cazul ăsta prea personal și poate că ar trebui să lăsăm Biroul să se ocupe de problemă și să ne întoarcem la treaba noastră înainte ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
clar În ochi. Vă rog! Am alunecat! Logan oftă. — Ne-ai zis deja chestia asta. Ce căutai acolo? — Eu... eu eram la treabă. Nicholson privi În ochii lui Logan, iar Logan știu că Îl Înduplecaseră. — Continuă. — Eram la treabă. O bătrânică. Văduvă. Avea ceva bani În casă. Niște argint. Ceva bijuterii? — Și-așa c-ai jefuit-o? Nicolson scutură din cap, iar lacrimile Îi cădeau ca diamantele, explodând pe tăblia murdară de plastic a mesei. N-am ajuns până acolo. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
de făcut: te duc pe tine cu mașina și așa mai departe. O să dureze enorm chestia asta! — Cu cât stăm mai mult aici, cu atât o să dureze mai mult. Începură cu blocul În care locuia Chalmers. La parter În stânga: o bătrânică cu ochi nestatornici, păr gălbui ca urina și o respirație ce duhnea a vin de Xeres. Refuzase să deschidă ușa până când Logan Își scosese legitimația și o băgase prin deschizătura pentru corespondență și până ea sunase la secția de poliție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
Împreună. Acum foiesc În jurul ei toți poeții străini ce au venit să-l omagieze pe marele poet. (luni) Azi, profesorul G.M. mi-o prezintă pe Rosa del Conte, care a venit la București pentru sărbătorirea lui Eminescu. Aceasta e o bătrânică uscățivă, acrită de orgoliu. Am citit Eminescu o dell’assoluto cu admirație pentru imlicarea ei religioasă. Îi spun asta și o Întreb dacă mai scrie ceva despre același poet. „Păi nu ajunge?“, Îmi retează sec și are dreptate. (marți) De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
din mintea sa. Secretul unui număr de magie reușit - deghizarea - constă în schimbări simple, dar de efect, asupra fizionomiei tale, contribuind din plin la inducerea în eroare a audienței. Și ce schimbare este mai de efect decât deghizarea într-o bătrânică de 75 de ani? Malerick știa că poliția va ajunge foarte repede. Drept urmare, după scurta reprezentație din apartamentul lui Tony Calvert, își schimbă înfățișarea folosind unul din costumele sale de evadare: o rochie lungă de culoare albastră și o perucă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
eu împreună cu un coleg am urcat în apartament; când am ajuns acolo, cadavrul nici nu se răcise. Am căutat peste tot, dar nici urmă de făptaș. - Martori? - Singura persoană care se afla pe coridor când am ajuns a fost o bătrânică. Ea a fost cea care ne-a dat drumul înăuntru. Vom vorbi cu ea atunci când se va întoarce. Poate a văzut mai mult. - A plecat? întrebă Sellitto. - Da. - Știi cine era, nu-i așa? se auzi vocea lui Rhyme prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
Hanelore, săsoaică, sașii vă poftesc În casă și vă pun la masă. Tu spui că ai mâncat, așa, din politețe, și chiar nu-ți aduc nimic de mâncare, farfuria ta rămâne goală și ieși pe hol să fumezi și o bătrânică vine cu un blid de scovergi, a simțit că ți-e foame și că o faci pe politicosul. Cu Hanelore vă Întoarceți la barăci și Începe Revelionul, dar curentul electric este de 110 V, magnetofonul este pe 220, aleargă aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
dacă, cum bănuiesc eu că o să fie și că tu - pardon, noi - o să dăm lovitura, aștept o parte substanțială de profit. Ne-am Înțeles? Ea ezită o secundă. Apoi zise. —OK. —Bravo. Ai făcut un bătrânel foarte fericit. — Și o bătrânică, interveni Irene de pe fundal. —Mulțumesc, Buddy. Plăcerea e de partea mea, draga mea. Plăcerea e de partea mea. Ruby Îi dădu lui Sam telefonul Înapoi. —Tu ai aranjat asta, nu? spuse ea pe jumătate zâmbind, pe jumătate acuzator. — Recunosc că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
40 și 50 de kilometri la oră. Partenerul meu, Harry, zice că dacă ar fi vreodată să cumpere o mașină la mâna a doua, ceea ce ferească Domnul să facă vreodată, ar cumpăra-o de la mine. Ori de la mine, ori de la bătrânica aceea care o folosea doar ca să se ducă duminica la biserică, adaugă el, pentru a mă asigura că vrea doar să mă tachineze. Harry poate să glumească oricât poftește, dar nu înțelege cât de ușor se produc accidentele. Chiar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
ultima noapte de groază și de nebunie. După ce furăm mutați în altă cameră, trompetul rămase singur. Sora Nineta ne povestise mai târziu că nefericitul îi vorbise toată noaptea de măicuța lui care trăise într-un sat de lângă Fălticeni, și că bătrânica îi făgăduise să nu moară, până când nu o să-l mai vadă încă o dată. Și ne mai spuse sora Nineta, că toată noaptea, Gheorghe Chihaia dădea fuga la hârdău, apucat de pântecărie, pe semne din pricina groazei de moarte. La revărsarea zorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
sosit ceva mai tîrziu din motive necunoscute dar probabil bahice (urma lista cu personalități), drept pentru care revoluția a Întîrziat cu o oră. Scrisoarea se găsește la Biblioteca Academiei. CÎnd i-am povestit unui belgian Încă amuțit de apariția unei bătrînici cu o legătură de nuiele-n spinare ce-i tăiase șoseaua Volvo-ului său În drum spre Înfrățirea satelor lor cu ale noastre, i-l tăiase apoi și o vacă adevărată din secolul XX, așadar cînd i-am explicat motivul decalajului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ziduri, Încearcă să surîdă cîte unui ortac care-l fixează mai mult. Sonor (stereo): Lambada pe canalul din dreapta, Rapsodia română pe canalul din stînga, În centru nimic. Tăiat la: Cadru exterior: Cineva care seamănă cu George Enescu, travestit Într-o bătrînică, e blocat de un trio agresiv lîngă magazinul București. I se cere să deschidă cutia pe care-o poartă la subsuoară, el o deschide și scoate vioara. O vioară! urlă cineva. În secunda următoare o bîtă face zob instrumentul, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
mai suportă mizeria și vrea să curețe planeta de deșeuri de undeva trebuia Început și să o salveze pe micuța Iris ce nu dădea nici cel mai mic semn c-ar fi vrut să fie salvată, ca-n filmul cu bătrînica ce trece strada fără să vrea și moare pe trotuarul ce nu-i fusese destinat. Finalul este auditiv, cu scrisoarea de mulțumire a părinților din off ai lui Iris, ce-i transmit eroului că ea e cuminte acum, Învață. De
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
decît horoscop, iar Trup și suflet Încă mă mai desfată cu reproduceri care frizează irealul. Nu se văd decît pete de tuș, cîteva spații albe și, uneori, linii. Dacă ai răbdare și le unești Între ele cu creionul, apare o bătrînică dezbrăcată, cu poșetă. Bătrînica stă cu spatele la noi. O putem colora. În ceva cu „play-boy” mic, nudurile sînt atît de clare, Încît s-au șters de pe pagină. Totuși sînt prezente peste tot, stînd lîngă, lucru nemaivăzut, oameni de stat și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și suflet Încă mă mai desfată cu reproduceri care frizează irealul. Nu se văd decît pete de tuș, cîteva spații albe și, uneori, linii. Dacă ai răbdare și le unești Între ele cu creionul, apare o bătrînică dezbrăcată, cu poșetă. Bătrînica stă cu spatele la noi. O putem colora. În ceva cu „play-boy” mic, nudurile sînt atît de clare, Încît s-au șters de pe pagină. Totuși sînt prezente peste tot, stînd lîngă, lucru nemaivăzut, oameni de stat și de partid. Rămîn cu reconfortanta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]