1,143 matches
-
fenomen. Sigur nu este fenomenul globalizării, deși s-a manifestat ultima oară asupra globului terestru prin comprimare, altfel nu-mi explic: cum oare drumurile noastre s-au intersectat în acel punct?, că doar suntem la poli opuși ca loc de baștină. Desigur, nu este vorba nici de acea “transformare”, amintită de maiași, pentru că nu intrasem în anul 2012. Și de asemenea, nu-mi explic: cum s-a oprit timpul în acel puct din spațiu?, dându-ne acea stare de “singularitate”, în
LA ÎNCEPUT, A FOST... PUNCTUL! de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 651 din 12 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345020_a_346349]
-
fenomen. Sigur nu este fenomenul globalizării, deși s-a manifestat ultima oară asupra globului terestru prin comprimare, altfel nu-mi explic: cum oare drumurile noastre s-au intersectat în acel punct?, că doar suntem la poli opuși ca loc de baștină. Desigur, nu este vorba nici de acea “transformare”, amintită de maiași, pentru că nu intrasem în anul 2012. Și de asemenea, nu-mi explic: cum s-a oprit timpul în acel puct din spațiu?, dându-ne acea stare de ... Citește mai
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/345022_a_346351]
-
fenomen. Sigur nu este fenomenul globalizării, deși s-a manifestat ultima oară asupra globului terestru prin comprimare, altfel nu-mi explic: cum oare drumurile noastre s-au intersectat în acel punct?, că doar suntem la poli opuși ca loc de baștină.Desigur, nu este vorba nici de acea “transformare”, amintită de maiași, pentru că nu intrasem în anul 2012.Și de asemenea, nu-mi explic: cum s-a oprit timpul în acel puct din spațiu?, dându-ne acea stare de ... VII. DOUĂ
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/345022_a_346351]
-
BIRULIN: Financiar este foarte greu. Când am intrat pentru prima dată într-un magazin din București prețurile mi s-au părut destul de okay. Ajungând însă acasă la cămin și înmulțind toată treaba cu 4 - conform parității monedei din țară de baștină - am fost șocat cât de mult am putut cheltui în timp de două zile în București. Bursă constituie 65 euro pe lună. În București stau doar pe banii aceștia. De acasa nimeni nu mă poate finanța, ca vorba aceea „mănâncă
INTERVIU CU NICOLAI BIRULIN, UN TÂNĂR TRANSNISTREAN CARE IUBEŞTE ROMÂNIA de GEORGE ROCA în ediţia nr. 47 din 16 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345113_a_346442]
-
condus treburile coloniei, să nu uităm că au stăpânit această țara minunată timp de cinci secole, erau considerați în Portugalia ca fiind portughezi de categoria a II-a, având nevoie de aprobări speciale pentru a merge în țara lor de baștină. Este adevărat că mulți dintre ei erau membrii unor familii mixte, dar de aici și până a pierde drepturile cetățenești dobândite prin naștere sau moștenite de la părinți, a fost o cale lungă a neînțelegerii din partea mea. Printre cei rămași și
BORIS DAVID (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377812_a_379141]
-
care laînceputul anilor 1980 au fost trimiși prin ordinul ministerului apărării al armatei sovetice să participe la luptele din Afganistan. În lupte lupte și-au pierdut viața sute de ostași tineri din RM, iar acei care s-au întors la baștină nici până azi nu cunosc pentru cine și de ce au luptat, pentru care ideal... A fost război de apărare? Nu, că războiul de apărare nu se duce într-o țară străină. Înseamnă, că a fost război de cotropire, război pentru
OARE S-AU LECUIT PLĂGILE SUFLETULUI? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378028_a_379357]
-
război pentru apărarea unor interese străine... De așa părere sunt Apostol Vadim, Catriniuc Ion, Costandoi Nicolai, Guțan Valeriu,Tucicovschi Grigore, Vidrașcu Igor, Gorbatiuc Victor, Gandrabur Valeriu, Cristia Ion, care s-au întors să-și lecuiască plăgile sufletului și trupești la baștină, bucuroși că au rămas în viață... Mai sunt și acei ostași, care au fost ridicați pe urgență în legătură cu accidentul nuclear de la Cernobâl. Ei n-au dat înapoi, au plecat să ne salveze pe noi,care azi ne bucurămde viață: bună
OARE S-AU LECUIT PLĂGILE SUFLETULUI? de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378028_a_379357]
-
curajul politic să vadă adevărul curat - Republica Moldova e un stat creat artificial de către imperiul sovietic, fără surse de existență, prins în menghina politicii ruso-vestică și de aceea, peste un milion din conaționalii noștri au părăsit și continuă să părăsească masiv baștina, plecînd în căutarea mijloacelor de supraviețuire. Și cum să nu plece, dacă societatea se descompune, e în stare de putrefacție...de dispariție?! Uitați-vă ce se întâmplă în această numită republica moldova, oameni buni! Toate canalele de informare în mase
CINE-AU ÎNDRĂGIT STRĂINII?!… de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/378048_a_379377]
-
mai mare număr de cicluri de emisiuni specializate pe domeniul social - 32 - se regăsește în grila de emisie a postului public de televiziune Moldova 1. Diapazonul acestora este foarte variat și include: - emisiuni de dezbateri ale problemelor sociale: Dialog social, Baștina, Buna seara, Natura în obiectiv; - emisiuni pentru minoritățile naționale din Republica Moldova: Russkii mir, Sub același cer, Svitanok, Unda Bugeacului, Petalo Romano, Gagauz ogea; - emisiuni de divertisment social: Chișinăul de ieri și de azi, Carta drepturilor, Casa mea, Stil nou, Știință
ABORDĂRI CALITATIVE ȘI CANTITATIVE GEORGETA STEPANOV, CONFERENȚIAR UNIVERSITAR, DOCTOR de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1748 din 14 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376224_a_377553]
-
comentator, participant la diferite manifestări cu caracter cultural-literar, social șI istoric. Născut la 4 noiembrie 1954, în Sărățenii Vechi, județul Orhei, Republica Moldova (România Mică). Cea mai mare parte a copilăriei și-a petrecut-o în Vadul-Leca, același județ, locul de baștină al mamei sale, unde a urmat Gimnaziul General. A studiat la Colegiul de Medicină din orașul Tiraspol, după care a lucrat ca felcer (medic primar) la Spitalul zonal din Căzănești. Între timp a urmat Facultatea de Istorie a Universității de
CÂNTECELE CETĂŢII (POEME) de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376372_a_377701]
-
Cine își închipuie că vom putea controla situația și că refugiații se vor reîntoarce de unde au venit este debil mintal! Prezența acestora va genera conflicte greu de stăpânit, populația locală va fi nevoită, pur și simplu, să părăsească locurile de baștină și să le abandoneze noilor veniți, lăsând drum liber obiceiurilor și convingerilor lor religioase, fanatice și intolerante. Pe de altă parte, trebuie să spun că lucrurile erau previzibile. Toate țările vestice și-au construit bunăstarea pe seama populațiilor care vin acum
VIRGIL RĂZEȘU ȘI ALCHIMIA DINTRE BISTURIU ȘI PENIȚĂ de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375790_a_377119]
-
e consecința “omului negru” din pruncia mea. *** Un destin analog, unilateral însă, cu soarta consacrată în literatură de o tragedie celebră - Romeo și Julieta - l-a avut și tânăra Veronica, fiica învățătorilor Gheorghe și Valeria Popuțanu din satul meu de baștină. Fata cu prenume predestinat dragostei neîmplinite era îndrăgostită de un tânăr care aparținea unei categoriii socio- culturale inferioare celei din care făcea parte progenitura învățătorilor. În tradiția satului era drept normă ca orice căsătorie să se împlinească în cadrul grupului social
CASTANUL DE LA POARTA ÎNVĂȚĂTORULUI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 2150 din 19 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376736_a_378065]
-
Și ne inspiră-n zbor... De cade, iar, cortina Și-s paisprezece veri, Rămânem în lumina Cu Har de Mesageri. În ample documente, Iluzii ați lăsat: Eterne monumente Din Raiul unui sat, Din viața plămădită Cu doina-n vers-suspin, La baștina preasfântă A neamului român. A neamului divin... ---------------------------------- Diana CIUGUREANU-ZLATAN jurnalistă Președinte-fondator al Uniunii Scriitorilor Europeni din Moldova 14 septembrie 2016 Chișinău Referință Bibliografică: Diana CIUGUREANU-ZLATAN - SATUL PARCOVA - LEGENDĂ A PICTURII CAMPESTRE ROMÂNEȘTI / Diana Ciugureanu Zlatan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
SATUL PARCOVA – LEGENDĂ A PICTURII CAMPESTRE ROMÂNEŞTI de DIANA CIUGUREANU ZLATAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375096_a_376425]
-
viața prin periplul ei. De ce m-a luat? Nu cred că vreun temei Avea. Cred doar că e hapsână. Ori poate, cum mi-a spus străbunul mie, Pe rătăciți, prin codri ori prin mlaștini, Poți să îi pierzi. Mereu fără de baștini, Hoinarii-s îndemnați de protimie. Așa că ea, năstrușnica mea viață, M-a luat dintre hai-hui și pierde-vară, Acum mă ține prins ca pe-o comoară, Într-un bagaj de mână, șugubeață. Rămân cu ea nu că mi-am dat cuvântul
BAGAJ DE MÂNĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372675_a_374004]
-
excavații făcute de niște netrebnici de arabi cu ajutorul prafului de pușcă. În fine, îi gâtuise el, dar uite că acum suferea îngrozitor mai ales când scădea presiunea atmosferică. Spre norocul lui asta se întâmpla mai rar prin locurile sale de baștină. Toți îl ascultară cu luare aminte. Se dovedi că, timpul nu afectase strălucita sa inteligență. Planul prezentat era simplu și clar. Atât de simplu încât Nosferatu, mai tâmpițel el de felul lui, adormi cu gura căscată, ceea ce nu era o
U LTIMUL BAL AL VAMPIRILOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372767_a_374096]
-
emigrație. Pentru fiecare din cei care veneau să petreacă toată săptămâna la Câmpul Românesc era o vacanță de vis și o baie de romanism. Aici participanții se regaseau în mediul în care își petrecuseră o parte din viață trăită la baștina, pe meleagul natal.. După 1990, odată cu deschiderea granițelor , la Săptămâna Culturală au început să participe și personalități din România și mai tarziu din Basarabia (Republică Moldova). În prezent Săptămâna Culturală de la Câmpul Românesc continuă să atragă noi participanți. Acest eveniment
ȘI AMINTIRILE DĂINUESC... de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1687 din 14 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373248_a_374577]
-
merg la școli germane și adoptă mentalitatea germană ce este atât de diferită de cea a turcilor și bineînțeles de cea românească. Niciodată acești copii născuți și crescuți în Germania nu vor dori să se întoarcă în țările lor de baștină, bineînțeles că sunt și excepții însă eu mă refer la modul general. În acel cartier în care eram înconjurat de emigranți aveam impresia că nu sunt un străin ci unul ca și ceilalți ce caută un nou început. Am înțeles
ALFABETUL EMIGRANȚILOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372090_a_373419]
-
acestor versuri clădite după tipicul atât de plăcut al poeziei clasice. De altfel, demn de menționat și de reținut, este faptul că în aceste locuri am observat manifestarea liberă, neîngrădită, firească, a sentimentului de dragoste față de patrie, față de locurile de baștină, în aceeași măsură cu manifestarea de respect față de trecutul istoric al neamului românesc, față de valorile spirituale și culturale, față de tradițiile și obiceiurile strămoșești. Este ceea ce ridică Bucovina cu destul de mult peste ținuturile vecine din această țară românească. În acest context
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
artă bucovineană, autentică și relevantă. Aceasta era dorința sa intimă. În acest sens urmărea valoarea etnografică a obiectelor adunate, încercând să le rânduiască astfel încât să redea evoluția în timp a culturii materiale și spirituale a populației din locurile sale de baștină. - - VA CONTINUA - - Pentru cei mai curioși... Și alte publicații au menționat evenimentul lansării... Iată un exemplu: http://www.totpal.ro/lansarea-volumului-de-proza-dor-de-bucovina-de-marian-malciu/
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
învăța în școlile de stat din toate țările în care viețuiesc alte limbi decât cea pe care au deprins-o de la părinții lor. Liric prin excelență, poetul abordează temele tradiționale ale literaturii aromane: dragostea de neam, nostalgia după locurile de baștină ale străbunilor săi, dragostea pentru limba amenințată cu pieirea, iubirea față de ființele cele mai scumpe: mama, bunica, partenera de viață [...]. Nu lipsește din poezia să nici sentimentul iubirii creștine. Dor (călător de la matcă la izvor) vine în continuarea altor volume
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
din povești, Ai alături o mireasă Pădurea verde, aleasă. La Colun și în Hârtop Săltăm horele cu foc, Cosânzene, Feți-Frumoși, Viță veche, din strămoși. Satul meu, datini străbune Strânge-ți fiii de prin lume, Hai, veniți cu toți acasă La baștina cea frumoasă, Nu mai găsiți pe pământ Sat mai frumos și mai sfânt. Și căsuța părintească Cu dor o să vă-ntâlnească. Referință Bibliografică: Satul meu / Iacob Cazacu Istrati : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2303, Anul VII, 21 aprilie 2017
SATUL MEU de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2303 din 21 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376253_a_377582]
-
antica Eladă, kalokagathia; creșterea tinerilor frumoși și sănătoși la trup și la minte. Sau îi învăța artele marțiale, ori sporturile pentru Olimpiade. Cred că tocmai din această simbioză (loc comun!) a omului cu natura s-a născut frăția românului de baștină cu codrul, în expresia ei precisă, proverbială. Această simbioză determina moduri de viață, și regla munca omului după ceasul (uneori, capricios!) al vremii. Munca omului de la țară avea rosturi clare, și o filosofie a ei, un fel de naturism, de
JURNALUL „DEVENIRII PRIN SUFERINŢĂ” (GRIG GOCIU – “CĂMINUL RACOVIŢĂ”. CARTEA A III-A) de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379579_a_380908]
-
surprinse pe Marieta dând aprobator din cap. Drept e că fiecare se gândea la altceva: una - ca la o posibilă soluție de redresare a mariajului, cealaltă - ca la aducerea laolaltă a familiei de olteni dezrădăcinați prin destin de locurile de baștină, ca la o eventuală continuare armonizată a vieții trăite de toți înainte... Reaminti cum Artemie îi spusese lui cumnatu-său Costin, la un pahar de vorbă, că ar vrea să vină și el cu ai lui la București. Nici Aura, nici
CAPITOLUL 5 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369202_a_370531]
-
-l respecta și mama a două fete. Oricât păstrau ei aparențele și îndeosebi Veronica, tratându-l în societate cu răceală, bârfele existau. Despărțirea de Iași avea să-i fie foarte grea, mai ales că acest oraș îi devenise oraș de baștină și tot în el își lăsa iubirea. 1877-10-15 Mihai Eminescu, după ce s-a consultat și cu Veronica, răspunde afirmativ propunerii de a veni la ziarul Timpul. Încearcă să-și ia rămas bun de la Veronica dar nu o găsește acasă. Amărât
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544]
-
e limpede că a fost unul dintre cei dintâi ce au recunoscut care este Într-adevăr nota fundamentală a eclectismului estetic, mă refer la armonia autentică a tuturor lucrurilor cu adevărat frumoase, indiferent de epoca sau de locul lor de baștină, de școala sau de maniera lor. Înțelegea că, atunci când decorăm o cameră ce urmează a fi o odaie de locuit, și nu sală de expoziție, nu trebuie să țintim a face o reconstituire arheologică a trecutului și nici să ne
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]