786 matches
-
de vibrion holeric Criterii bacteriologice: evidențierea vibrionului holeric. Identificarea vibrionului holeric presupune mai multe etape de lucru: recoltarea scaunului sau vărsăturii pe mediu de transport (Cary-Blair) însămânțarea pe mediu cu apă peptonată (pH 9,2), timp de 5-8 ore identificarea bacili flagelați, mobili prin microscopia cu contrast de fază, selectarea acestor culturi și repicarea lor pe medii selective TCBS identificarea vibrionului holeric din culturi pe medii selective (colonii galbene) pe baza caracterelor biochimice. Alte metode de diagnostic etiologic sunt determinarea acidului
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
este fecal-orală, directă sau indirectă. Receptivitatea este generală, mai mare la copii. Imunitatea postinfecțioasă este de scurtă durată și specifică de tip. Îmbolnăvirile pot fi cazuri izolate sau epidemice. Raportarea cazurilor de dizenterie se face numeric. Etiopatogenie Shigella spp. sunt bacili gram negativi, imobili, lactozo-negativi, care posedă antigene O (specifice de tip) și K (specifice de tip). Se disting patru grupuri antigenice: A: Sh. dysenteriae (10 serotipuri) B: Sh. flexneri (6 serotipuri) C: Sh. boydii (15 serotipuri) D: Sh. sonnei (1
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
ales la pacienți care exprimă Ag HLA-B27. Diagnostic Diagnosticul dizenteriei se suspicionează pe baza datelor clinice caracteristice: febră, scaune mucopiosanghinolente, tenesme, colici. Datele epidemiologice sunt utile în cazurile provenite din focare epidemice. Certitudinea diagnosticului este dată de identificarea bacteriologică a bacililor dizenterici izolați din coprocultură. Alte examene nespecifice cu valoare orientativă pentru diagnostic sunt coprocitograma și hemoleucograma. Diagnosticul diferențial se face cu alte diarei acute infecțioase cu manifestări clinice asemănătoare, determinate de Campylobacter jejuni, Yersinia enterocolitica, Clostridium difficile, Salmonella enteritidis, Entamoeba
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
comune bolilor cu transmitere fecal-orală: controlul apei potabile și alimentelor, controlul periodic al personalului angajat în sectoarele cu risc, educația pentru igienă. Vaccinurile experimentate până în prezent nu au avut rezultate satisfăcătoare. 8.4 Salmonelozele Salmonelele aparțin familiei Enterobacteriaceae și sunt bacili gram negativi nesporulați, aerobi, mobili. În natură se găsesc peste 2000 de serotipuri, tifoidice și nontifoidice (99,5% dintre izolate). Sursa de infecție este umană și animală. Transmiterea este fecal orală. Îmbolnăvirile pot fi cazuri izolate sau epidemice. Spectrul clinic
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
salmonele sunt carnea de pui, ouăle și preparatele cu ouă (S. enteritidis). Debutul este brusc, cu colici abdominale, grețuri, vărsături, scaune apoase, febră. Evoluția este autolimitantă, cu remisiune completă în 2-5 zile la imunocompetenți și severă la imunodeprimați. TIA cu Bacil cereus Sursele de TIA cu B. cereus sunt alimentele care conțin toxină preformată: cereale (orez fiert), lapte și derivate din lapte. Manifestările clinice evoluează în afebrilitate. Se deosebesc două forme clinice: forma cu sindrom emetizant (incubație scurtă) și forma cu
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
apa potabilă din sursă sigură. Prevenirea TIA poate fi realizată prin măsuri de educație a populației, măsuri legislative și politici consecvente de siguranță a alimentelor. 9.2 Botulismul Definiție Botulismul este o toxiinfecție alimentară cu manifestare neuroparalitică produsă de toxina bacilului Clostridium botulinum. Epidemiologie Botulismul este o boală cu declarare obligatorie. Agentul etiologic al botulismului este răspândit ubicuitar. Se disting mai multe tipuri de toxină botulinică cu patogenitate umană, diferite ca arie de răspândire și gravitate. Transmiterea obișnuită a botulismul se
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
întâlnite și alte modalități de transmitere: contaminare exogenă a plăgilor, contaminarea endogenă, prin ingestia sporilor și producerea toxinei in situ (predominant sugari), contaminare intenționată în scop criminal (bioterorism) sau injectarea inadecvată a toxinei botulinice prin intervenții cosmetice sau terapeutice. Etiopatogenie Bacilul botulinic, numit Clostridium botulinum, este un bacil gram pozitiv, anaerob, prezent în sol și în tractul digestiv al unor animale. Supraviețuiește sub formă de spori rezistenți, termostabili (100șC). Speciile de Cl. botulinum se clasifică în grupe secretante și 8 neurotoxine
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
exogenă a plăgilor, contaminarea endogenă, prin ingestia sporilor și producerea toxinei in situ (predominant sugari), contaminare intenționată în scop criminal (bioterorism) sau injectarea inadecvată a toxinei botulinice prin intervenții cosmetice sau terapeutice. Etiopatogenie Bacilul botulinic, numit Clostridium botulinum, este un bacil gram pozitiv, anaerob, prezent în sol și în tractul digestiv al unor animale. Supraviețuiește sub formă de spori rezistenți, termostabili (100șC). Speciile de Cl. botulinum se clasifică în grupe secretante și 8 neurotoxine cu proprietăți identice (A, B, C1, C2
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de craniu și rhinolicvoree. Neisseria meningitidis reprezintă 25% dintre meningitele bacteriene, cu frecvență mai mare la copii și tineri între 2 și 20 de ani (60%). Susceptibilitatea pentru meningita meningococică este mai mare la persoanele cu deficite ale factorilor complementului. Bacilii gram negativi enterali determină meningite mai frecvent la persoane cu diabet, ciroză, etilism, infecții urinare cronice și nou-născuți de mame cu infecții genito urinare. Streptococii grup B sunt principala cauză de meningită la nou născuți. Listeria monocytogenes este o etiologie
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
B sunt principala cauză de meningită la nou născuți. Listeria monocytogenes este o etiologie frecventă la nou-născuți, vârstnici peste 60 de ani și imunodeprimați, determinată de ingestia alimentelor contaminate cu listerii. Riscul meningitei iatrogene după proceduri neurochirurgicale este crescut pentru bacili gram negativi enterali după craniotomie și pentru stafilococi după shunturile pentru hidrocefalie sau chimioterapie intrarahidiană. Se consideră că orice meningită asociază un grad mai mare sau mai mic de afectare encefalitică, în funcție de etiologie. Encefalitele se însoțesc deseori de meningită, etiologia
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
rezultatelor analizelor micro biologice (deseori laborioase, consumatoare de timp). Aspectul LCR orientează asupra următoarelor etiologii: Purulent: bacterii (frecvent meningococ, pneumococ, Haemophilus influenzae) Clar: Virusuri (cel mai frecvent), mycobacterii tuberculoase, leptospire, mycoplasme, rickettii, fungi, meningite bacteriene parțial tratate cu antibiotice Hemoragic: bacilul antracis, listerii. Meningita pneumococică poate fi suspectată la pacienți etilici, cu antecedente de traumatism cranian, asplenie, infecție cu HIV, mielom, care au avut recent o infecție respiratorie (otită, sinuzită, pneumonie) și care evoluează cu debut brusc, comă, convulsii, semne de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
menținerea homeostaziei. 12.2 Etiologie Sepsisul sever poate reprezenta răspunsul organismului față de toate clasele de microorganisme. Bacteriile gram-pozitive și gram-negative reprezintă 70% dintre etiologiile izolate, restul fiind fungi sau infecții asociate. Cele mai frecvente cauze de sepsis sunt infecțiile cu: bacili gram negativi (Enterobacteriaceae, Pseudomonas, Haemophillus), coci gram pozitivi (stafilococi, enterococi, pneumococi și alți streptococi), germeni anaerobi, fungi. Riscul pentru diferite etiologii ale sepsisului variază în funcție de o serie de condiții favorizante. Sepsisul poate fi declanșat de o infecție generalizată sau localizată
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de celule (macrofage tisulare, celule dendritice, leucocite, macrofage tisulare sau fixe) și factori solubili (complement, citokine) și apărarea imună specifică (adaptativă), realizată de anticorpi. Mecanismele patogenice ale sepsisului sunt exemplificate pentru triggerul reprezentat de lipopolizaharidul capsular (LPS), denumit și endotoxina bacililor gram negativi. Prin intermediul LBP plasmatice (lipoprotein binding protein), LPS se leagă de receptorii CD14 de pe suprafața monocitelor, macrofagelor și neutrofilelor. Activarea acestor celule conduce la eliberarea de mediatori ai inflamației (TNF) și la amplificarea semnalului LPS, cu activarea în cascadă
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de infecție o constituie animale bolnave și cadavrele lor (cornute, cabaline, porcine, animale sălbatice) dar și solul contaminat. Transmiterea poate fi directă sau indirectă (prin obiecte contaminate), pe cale cutanată, digestivă sau respiratorie. Receptivitatea este generală. Etiopatogenie Bacillus anthracis este un bacil gram pozitiv, aerob, imobil, sporulat. Tulpinile virulente au o capsulă care inhibă opsonizarea și fagocitoza, precum și o toxină cu trei componente: factorul I edemațiant, factorul II protector (stimulează formarea anticorpilor), factorul III cu acțiune letală. Mecanismul patogenic este de tip
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
se prezintă sub formă faringo-amigdaliană sau intestinală. Diagnostic Diagnosticul este suspicionat clinic și epidemiologic și se confirmă bacteriologic. Diagnosticul bacteriologic urmează următoarele etape: examen direct al frotiurilor din conținutul leziunilor și secrețiilor patologice, colorate albastru de metilen sau gram, evidențiază bacili gram pozitivi, izolați sau în lanțuri scurte, cu capete tăiate drept, sporulați culturi pe geloză sânge din vezicule, LCR, spută, conținut intestinal, hemoculturi (colonii cu aspect de cap de meduza) reproducerea bolii prin inocularea produselor biologice la cobai identificarea toxinei
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
din industria pielii și textilelor din țări cu incidență crescută, militari. Profilaxia postexpunere se poate face cu antibiotice (Tetraciclină), cu supravegherea persoanelor expuse timp de 2 săptămâni. 13.9 Tetanosul Tetanosul este o boală infecțioasă gravă, necontagioasă, produsă de toxina bacilului tetanic, caracterizată clinic prin trismus, contractură generalizată și crize de contractură paroxistice. Epidemiologie Rezervorul natural este reprezentat de ierbivore, care elimină germenii prin fecale. Transmiterea se face prin pătrunderea sporilor la nivelul plăgilor mucoase, cutanate, uterine, ombilicale, chirurgicale. Receptivitatea este
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de contractură paroxistice. Epidemiologie Rezervorul natural este reprezentat de ierbivore, care elimină germenii prin fecale. Transmiterea se face prin pătrunderea sporilor la nivelul plăgilor mucoase, cutanate, uterine, ombilicale, chirurgicale. Receptivitatea este generală în absența vaccinării. Etiopatogenie Clostridium tetani este un bacil gram pozitiv anaerob, sporulat, imobil. Formele vegetative produc 2 exotoxine: tetanospasmina și tetanolizina. În absența vaccinării, sporii pătrunși prin soluții de continuitate cutaneo mucoase, se transformă în forme vegetative, care eliberează toxina tetanică. Acest proces este favorizat de absența oxigenului
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
medical, vizitatori sau din mediul spitalicesc. Clasificarea infecțiilor nosocomiale după sediul infecției Urinare (40%) Pulmonare* (20%) La nivelul sediului anatomic operat (15%) Infecții de cateter (5%). * Pneumoniile nosocomiale au fost prezentate în capitolul 6. Clasificarea infecțiilor nosocomiale după agentul etiologic Bacili gram negativi (60%): E. coli (25%), Pseudomonas sp (15%) Coci gram pozitivi (30%): Staf. aureus (15%) Fungi Virusuri. 15.4 Infecții urinare nosocomiale (INU) Etiologia INU este reprezentată frecvent de E.coli (36%), Candida sp, Pseudomonas aeruginosa, Enterobacter și Acinetobacter
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
calm și flexibilitate. ABREVIERI Ac Anticorp ADH AntiDiuretic Hormone (Vasopresina) Ag Antigen AG Aminoglicozid AIDS Acquired Immnune Deficiency Syndrome AINS Anti-Inflamatorii Ne-Steroidiene ALAT Alanin-Amino-Transferaza ANA Anti-Nuclear Antibody AMPc Adenozin-Monofosfat Ciclic ASAT Aspartat-Amino-Transferaza BCG Bacillus Calmette Guerin, vaccin împotriva tuberculozei BGN Bacili Gram Negativi BGP Bacili Gram Pozitivi bid „bis in die”, administrarea de două ori pe zi BPOC Bronhopneumopatie obstructivă cronică CAP Comunity Acquired Pneumonia, pneumonie comunitară CBN Coci Gram Negativi CGP Coci Gram Pozitivi CMV Citomegalovirus CPK Creatinin-Phosfo-Kinaza DAI Diarei
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Ac Anticorp ADH AntiDiuretic Hormone (Vasopresina) Ag Antigen AG Aminoglicozid AIDS Acquired Immnune Deficiency Syndrome AINS Anti-Inflamatorii Ne-Steroidiene ALAT Alanin-Amino-Transferaza ANA Anti-Nuclear Antibody AMPc Adenozin-Monofosfat Ciclic ASAT Aspartat-Amino-Transferaza BCG Bacillus Calmette Guerin, vaccin împotriva tuberculozei BGN Bacili Gram Negativi BGP Bacili Gram Pozitivi bid „bis in die”, administrarea de două ori pe zi BPOC Bronhopneumopatie obstructivă cronică CAP Comunity Acquired Pneumonia, pneumonie comunitară CBN Coci Gram Negativi CGP Coci Gram Pozitivi CMV Citomegalovirus CPK Creatinin-Phosfo-Kinaza DAI Diarei Acute Infecțioase DALYs Disability-adjusted
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
pe receptori celulari sau complement („crystallizable fragment”) FIV Feline immunodeficiency virus FR Factor reumatoid FUO „Fever of unknown origin”, febră cu etiologie neprecizată GABA Gamma Amino-Butyric Acid (neurotransmițător) GALT Gut Associated Lymphoid Tissue GI GastroIntestinal HA HemAglutinină HACEK Grup de bacili gram negativi cu creștere lentă: Haemophilus aphrophilus, Haemophilus paraphrophilus, Haemophilus parainfluenzae, Actinobacillus actinomycetemcomitans, Cardiobacterium hominis, Eikenella corrodens, Kingella species HAV Hepatită Acută Virală HCAP Health Care Associated Pneumonia, pneumonie asociată îngrijirilor de sănătate HE HematoxilinăEozină (colorație pentru preparate histopatologce) HIV
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
clasică a endocarditei în formele subacută, acută sau cronică nu mai este de actualitate. O nouă clasificare bazată pe recomandările ESC (European Society of Cradiology) [23] este prezentată în tabelul 9.6. AGENȚII ETIOLOGICI - streptococi - streptococ viridans, enterococ etc. - stafilococi; - bacili gram negativi - Escherichia coli, Klebsiella, Proteus, Pseudomonas, bacterii din grupul HACEK; - fungi - Candida, Aspergillus; - infecții mixte; - endocardita cu hemoculturi negative [10]. FACTORII PREDISPOZANȚI Aproape toate bolile cardiace pot favoriza apariția endocarditei infecțioase. În 60-80% din cazuri este o complicație a
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
al vindecărilor - începând cu anii 1800 medicina a devenit o știință, dotată cu mijloace de diagnostic și de tratament într-o continuă perfecționare. Roentgen cu descoperirea razelor X, Pasteur cu individualizarea bacteriilor patogene și producerea primelor vaccinuri, Koch cu descoperirea bacilului 1. Robert J. Milligan, Gallagher & Kennedy, P.A., september 1999, „Criminal Liability for Medical Judgement“, Findlaw for Legal Professionals. TBC au fondat bazele științifice pe care clinicienii și chirurgii au acționat cu mai multă siguranță și succes. În cursul secolului încheiat
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
sinteză/ semisinteză chimică. În această lucrare, termenul de antibiotic este folosit în sens larg. Prima observație legată de efectul antibiotic a fost făcută în secolul XIX de către chimistul francez Louis Pasteur, care a descoperit că unele bacterii saprofite pot neutraliza bacilul antraxului. PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 26 Salvarsanul este primul chimioterapic, sintetizat de către medicul și chimistul german Paul Ehrlich, în anul 1909. Este un compus sintetic al arsenului, folosit pentru tratarea sifilisului. Penicilina este primul antibiotic, descoperit întâmplător în
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
mai cunoscută clasificare a antibioticelor antibacteriene se bazează pe structura chimică (Tabelul 3.8). . PRINCIPII DE TRATAMENT ÎN BOLILE INFECȚIOASE 41 Tabel 3.8 Clasificarea antibioticelor după structura chimică și spectrul terapeutic Clasa Exemple Indicații Betalactamine Monobactami Aztreonam infecții cu bacili gram negativi aerobi, mai ales cu piocianic Dibactami Penami Peniciline naturale Penicilina G, Penicilina V angină streptococică, erizipel, scarlatină, pneumonie pneumococică, antrax, difterie, gangrena gazoasă, sifilis, listerioză, leptospiroză, actinomicoză Aminopeniciline Ampicilina, Amoxicilina dizenterie, febră tifoidă, listerioză, leptospiroză, boala Lyme; infecții
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]