5,096 matches
-
întâmplări și fapte de istorie literară, precum impresia pe care i-a produs- o piesa lui Teodor Scorțescu, Le Miraje des Alpes, însemnările despre piesa Rodia de aur scrisă în colaborare cu Adrian Maniu sau relectura poeziei lui Horia Furtună, Balada lunii. Epistola aceasta se constituie, într-un veritabil document de istorie literară, în care autorul îmbină perfect stilul epistolar cu cel colocvial, comunicând, astfel, impresii și informații despre viața literară de la sfârșitul anului 1920. * Iași, 17 noiembrie 1920 Dragă Ioane
O epistolă necunoscută a lui Păstorel Teodoreanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2412_a_3737]
-
gândul epurat, verbul divin. În fine, veți vedea. Până atunci, cu rugămintea de a-mi șițerta tardivitatea răspunsului și cu cele mai afectuoase sentimente de prietenie, Păstorel P.S. Respectuoase sărutări de mâini doamnei Pillat. Afecțiuni lui Horia. I-am citit Balada lunii în mai multe cercuri. A fost foarte gustată de toată lumea. Note z Originalul acestei epistole, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Păstorel și corespondenții săi. Ediție de Rodica Pandele. șBucureștiț, Editura Eminescu, 1998, 194
O epistolă necunoscută a lui Păstorel Teodoreanu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2412_a_3737]
-
a fost director al Școlii de Pilotaj din Cernăuți. Între 1920 și 1935 a scris mii de versuri pentru zeci de melodii, cuplete și texte și a compus câteva sute de melodii. Dintre numeroasele cântece care poartă semnătura sa, menționăm „Balada crucii de mesteacăn“, „Țiganca“, „Îți mai aduci aminte, doamnă“, „Aprinde o țigară“, „Adio nopții de mai“, „Anișoara“, „Adio pentru totdeauna“, „În seara nopților târzii“, „De dorul ochilor ce-am iubit“, „Visul unei nopți de vară“, „Trandafir de la Moldova“, „Trenule, mașină
Agenda2006-21-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284992_a_286321]
-
cuprinde județul Caraș-Severin și parte din județul Mehedinți, în care trăiesc credincioși romano-catolici de etnie maghiară, germană, croată, cehă și română. ( L. S.) Elevi premiați La cea de-a XXX-a ediție a Concursului de Meșteșuguri Tradiționale „Pe fir de baladă“ (care a avut loc la Târgu Jiu în 26, 27 și 28 mai), echipa Clubului Copiilor din Lugoj (coordonată de dna prof. Natalița Boeți) a obținut clasări foarte bune atât la icoane pe lemn - locul I prin Simona Sindea (clasele
Agenda2006-22-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285016_a_286345]
-
vor susține selecțiuni, concert de arii, duete din opera „Don Giovanni“. ( L. S.) Premii Ansamblul folcloric „Hora Timișului“, de la Palatul Copiilor din Timișoara a participat la cea de-a XXX-a ediție a Festivalului Național de Folclor „Pe fir de baladă“, de la Târgu-Jiu, unde a obținut locul I cu orchestra de muzică populară, locul I cu formația de dansuri, locurile I și II la soliști vocali, prin Amalia Obadă și Mariana Zota, și locul I la soliști instrumentiști, prin Ionuț Gruion
Agenda2006-22-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/285016_a_286345]
-
membru al Societății Literare „Petöfi Sándor”. A fost unul dintre principalii reprezentanți ai curentului conservator din literatura maghiară de la începutul secolului trecut, un exponent mult întârziat al poporanismului - „Textele sale lirice cu tematică rurală se situează la limita romanțelor, a baladelor și a poeziilor de gen. Evocă în general întâmplări simple, înduioșătoare sau chiar cu un sfârșit tragic petrecute în satul său natal, căruia i-a dedicat nenumărate poezii. Sentimentele personale sunt ascunse cu multă discreție sub filonul narativ. A scris
Agenda2006-03-06-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284650_a_285979]
-
temut ieri este un roman în care fotbalul devine un fenomen ce absoarbe istoriile mici și mari. Rezultă nu doar mituri ale arenei, ci revelații interioare cu bătaie lungă. Psihologia fenomenului este binecunoscută de Radu Paraschivescu, de aceea reface istoria baladei The Fields of Athenry, devenit imnul recondiționat al formației cormoranilor: The Fields of Anfield Road. Cum ne-a obișnuit în proza lui, Radu Paraschivescu stabilește un nucleu istoric în jurul căruia fantazează cu grație. Romanul de acum doi ani, Fluturele negru
Fotbal și literatură sau Cum a câștigat Liverpool CL by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3921_a_5246]
-
pentru dimensiunea metafizică a operei de artă, dar și un simbol pentru abisul confruntării artistului cu creația. În Astăzi este mâinele de care te-ai temut ieri, trei planuri narative acoperă geneza unui cântec (The Fields of Athenry), investirea sensului baladei cu experiența libertății și, în contemporaneitate, reinterpretarea mitului cu efectele unui imn de stadion. În prima parte a cărții, anul 1845 aduce pentru locuitorii din Athenry prevestirea foametei. Irlandezii nu sunt convinși de prorocirea lui Jim Boyle (Nebunul), însă semnele
Fotbal și literatură sau Cum a câștigat Liverpool CL by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3921_a_5246]
-
însă semnele vor confirma. În prim-planul narațiunii se găsesc frații Flaherty, Michael și Éamonn. Prins între spectrul foametei și lipsa banilor de la calea ferată (englezii construiesc și manipulează), Michael fură porumb pentru a supraviețui și este încarcerat. Éamonn compune balada pentru fratele închis ce devine repede o legendă a foametei și nedreptății. Partea a doua cuprinde confesiunea lui Michael dintr-o colonie penitenciară tasmaniană. O metaficțiune cu numeroase evenimente ce subliniază dezumanizarea și revelațiile condiției umane în general. Radu Paraschivescu
Fotbal și literatură sau Cum a câștigat Liverpool CL by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3921_a_5246]
-
scrie așteptând să fie urcat „în pomul cu un ram”, cum numește el spânzurătoarea, urmașul din viitor, Michael (Mickie), împreună cu Geoff Corrigan, trăiesc exclusiv ca susținători ai formației Liverpool. Citind manuscrisul strămoșului, Am trăit, am murit, el pregătește - contrapunctic - adaptarea baladei la realitățile clubului. Radu Paraschivescu trece într-un registru alert, ce l-a consacrat, inserând drame mici și teorii conspiraționiste (fotbalul trucat), apoi trăim live Finala de la Istanbul, câștigată dramatic de Liverpool în acordurile lui The Fields of Anfield Road
Fotbal și literatură sau Cum a câștigat Liverpool CL by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3921_a_5246]
-
Mircea Mihăieș Corto Maltese e un erou de bandă desenată, creat de italianul Hugo Pratt. El intră în scenă în anul 1967, într-un „graphic novel” de amploare, Una balatta del mare salato / Balada mării sărate. Deși joacă un rol important în aventurile exotice desfășurate în Pacificul de Sud (lupte cu pirații, cu soldații germani din Primul Război Mondial, cu vietățile marine agresive și, în general, cu răutatea oamenilor) nu e singurul protagonist al
Iubitele lui Corto Maltese (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4317_a_5642]
-
Corto Maltese ajunge să trăiască, împreună cu Tarao, în casa Pandorei. Dar, indirect, ni se sugerează că Pandora ar putea fi femeia care, încă din prima clipă, îi fusese predestinată, cu toate că știm că altă femeie fusese marea lui iubire. La finalul Baladei mării sărate, într-un episod intens emoțional, Pandora pune capăt confruntării tăcute spunând: „N-am să vin cu dumneata, Corto Maltese!” Replica pare oarecum deplasată, deoarece marinarul nici măcar nu-i ceruse acest lucru. Mai bine zis, nu i-l ceruse
Iubitele lui Corto Maltese (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4241_a_5566]
-
cu o alta, în care Corto Maltese pune, în stil hawaiian, o ghirlandă de flori pe umerii Pandorei. În contrabalans, pagina din stânga e ocupată de portretul în acuarelă, perfect echilibrat, al eroinei, la doisprezece ani după încheierea aventurilor descrise în Balada mării sărate. S-ar putea spune că abia acum ea este o femeie cu adevărat frumoasă. Privirea albastră-cenușie filtrează un peisaj ce pare diferit de cel în care am întâlnit-o inițial, deși în depărtare, pierdut în aburii verzui ai
Iubitele lui Corto Maltese (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4241_a_5566]
-
Sunt convins că urmașele Lydiei Bennet, din Pride and Prejudice, sunt la fel de numeroase azi, ca și acum o sută sau două de ani. Probabil că supremul omagiu adus femeilor în seria Corto Maltese îl constituie faptul că personajul principal al Baladei mării sărate e Pandora. Împrejurarea că ultima menționare a lui Corto Maltese, într-o scrisoare din 16 iunie 1965, e legată de ea sugerează împlinirea unui destin: unul bazat pe renunțare și pe stabilirea unui cadru existențial domestic, la antipodul
Iubitele lui Corto Maltese (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4283_a_5608]
-
lui Corto Maltese, într-o scrisoare din 16 iunie 1965, e legată de ea sugerează împlinirea unui destin: unul bazat pe renunțare și pe stabilirea unui cadru existențial domestic, la antipodul zbuciumatelor întâmplări derulate pe parcursul câtorva decenii. Ultimele planșe ale Baladei se încheie cu o scenă pe cât de simplă, pe atât de emoționantă. Ea este o declarație de dragoste nerostită, în care tânăra abia ieșită din adolescență își dă seama că nu poate avea un viitor alături de un bărbat sortit nesfârșitelor
Iubitele lui Corto Maltese (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4283_a_5608]
-
care albastrul este cutreierat deopotrivă de duhurile celor duși și de un car cu boi, purtându-și iluzoriu stăpânii prin vămile văzduhului. Regăsim în același plan motivul european și românesc al îndrăgostiților strigoi, colorați pe pânză de-a dreptul din baladă. Dincoace, pe pământ, în jurul mesei praznicare, scunde, moldovenești, s-a adunat familia care a pregătit bucatele împreună cu toate cimotiile ogrăzii, văzute și nevăzute: doi zăvozi smoliți, alergând după umbra unui pește, un mâțișor înfășat legănat de părinții săi dungați, un
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Sala Victoria Expoziție interregionala, pictură, sculptură, grafică Prezintă lucrările: Maternitate mozaic, Familia și Portret teracota. Iași, Sala Voievozilor Expoziție de pictură, sculptură, grafică. 1967 Iași, Sala Victoria Expoziție interregionala - pictură, sculptură și grafică. Expune La Mare bronz, La portița și Balada teracota. Iași, Sala Victoria Expoziție interregionala - pictură, grafică, sculptură. Participa cu lucrările: Balada metaloplastie, 1907 - ghips patinat, Compoziție - teracota. 1968 Iași, Sala Victoria Expoziție interjudețeana - pictură, sculptură, grafică și arta decorativă. Lucrări expuse: Primăvară - ghips patinat, Ecoul - teracota smăltuita, Maternitate
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
Portret teracota. Iași, Sala Voievozilor Expoziție de pictură, sculptură, grafică. 1967 Iași, Sala Victoria Expoziție interregionala - pictură, sculptură și grafică. Expune La Mare bronz, La portița și Balada teracota. Iași, Sala Victoria Expoziție interregionala - pictură, grafică, sculptură. Participa cu lucrările: Balada metaloplastie, 1907 - ghips patinat, Compoziție - teracota. 1968 Iași, Sala Victoria Expoziție interjudețeana - pictură, sculptură, grafică și arta decorativă. Lucrări expuse: Primăvară - ghips patinat, Ecoul - teracota smăltuita, Maternitate. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 24 22 Ele au prin acele calități și dimensiuni o predestinare muzeisticoexpozițională sau de colecție. Stau mărturie în acest sens sculpturi cu titluri oarecum generale - „Compoziție”, „Catedrală”, realizate în lemn,„Balada”, turnata în gips și patinata, și altele nenumărate. Nu ne-am propus catalogarea operei artistei, ci doar un colegial comentariu pe care il considerăm bine venit în cazul unor cercetări în viitor din partea unor muzeografi și istorici de artă. Opera
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
Sala Victoria Expoziție interregionala, pictură, sculptură, grafică Prezintă lucrările: Maternitate mozaic, Familia și Portret teracota. Iași, Sala Voievozilor Expoziție de pictură, sculptură, grafică. 1967 Iași, Sala Victoria Expoziție interregionala - pictură, sculptură și grafică. Expune La Mare bronz, La portița și Balada teracota. Iași, Sala Victoria Expoziție interregionala - pictură, grafică, sculptură. Participa cu lucrările: Balada metaloplastie, 1907 - ghips patinat, Compoziție - teracota. 1968 Iași, Sala Victoria Expoziție interjudețeana - pictură, sculptură, grafică și arta decorativă. Lucrări expuse: Primăvară - ghips patinat, Ecoul - teracota smăltuita, Maternitate
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
Portret teracota. Iași, Sala Voievozilor Expoziție de pictură, sculptură, grafică. 1967 Iași, Sala Victoria Expoziție interregionala - pictură, sculptură și grafică. Expune La Mare bronz, La portița și Balada teracota. Iași, Sala Victoria Expoziție interregionala - pictură, grafică, sculptură. Participa cu lucrările: Balada metaloplastie, 1907 - ghips patinat, Compoziție - teracota. 1968 Iași, Sala Victoria Expoziție interjudețeana - pictură, sculptură, grafică și arta decorativă. Lucrări expuse: Primăvară - ghips patinat, Ecoul - teracota smăltuita, Maternitate. LUCRETIA DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 24 22 Ele au prin acele calități și dimensiuni o predestinare muzeisticoexpozițională sau de colecție. Stau mărturie în acest sens sculpturi cu titluri oarecum generale - „Compoziție”, „Catedrală”, realizate în lemn,„Balada”, turnata în gips și patinata, și altele nenumărate. Nu ne-am propus catalogarea operei artistei, ci doar un colegial comentariu pe care il considerăm bine venit în cazul unor cercetări în viitor din partea unor muzeografi și istorici de artă. Opera
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
vârsta apropiată a celor doi „actanți sexuali” (cum ar scrie P.H.L. dacă ar fi contemporan cu noi) asigură sănătatea progeniturii. Autorul nostru o știe, ba chiar se referă în text la perechile strălucitoare de tinerețe și frumusețe din basmele și baladele românești tradiționale. „Și totuși! - exclamă autorul într-o paranteză - dacă nu procreația, ci doar iubirea, împlinirea sufletească prin, alături și pentru celălalt sunt scopul, mai contează o diferență de 20-25 ani?” I s-ar putea răspunde că „omul tradițional” urmează
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
ADN-ul, principiul, identitatea spirituală a fiecărui om, precum și faptul că muntele, înălțarea, este matricea originară a creativității românești ("Mănăstire-naltă/ Cum n-a mai fost altă", zidește Manole, Brâncuși construiește "Coloana Infinitului"), și nu șerpuirea ezitantă din debutul Mioriței, balada aflându-se în primordialitatea înălțării din cultura noastră, ea suie perpendicular pământului, către "munții mari", soare, lună și "stelele făclii". Ochiul transcendental al intuiției anonime originare a văzut cu uimitoare revelație adevărurile fundamentale ale Ființei. Eternul feminin din Frumoasa fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
Iisus iubirea universal dăruită. Ochiul transcendental al lui Buddha a văzut că esența lumii umane dar și celei divine este suferința și că mântuirea de suferință trebuie să fie scopul omului. Cu un ochi transcendental a intuit autorul vrâncean al baladei Miorița moartea ca pe o nuntă de înveșnicire cu întreaga natură, o apoteoză feerică transvaluată mitic. Omar Khayyam, după ce în majoritatea robaiyatelor vorbește despre adevăruri cunoscute de toți privind iluzia existențială și deșertăciunea universale, în unele catrene văzul său transcendental
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]