1,114 matches
-
Rondelul luptei cu îngerul IX: „Fugim prin minciuna timpului gunoi / Cu aripi de înger în clipe sparte / Un vânt metafizic bate din soarte / Prin inima caldă în sânge strigoi / Adevărul e jumătate din noi...”. SCRIERI: Cercuri la Elsinore, pref. Cezar Baltag, București, 1972; Chip similar, București, 1974; Călărețul de aer, pref. Fănuș Neagu, București, 1976; Casa a Noua, București, 1979; Mâinile uitate pe cer, București, 1983; Anatomia melancoliei, București, 1991; Fratele meu, vol. I, pref. Eugen Negrici, postfață Lidia Vianu, București
STOENESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
Lecturi, 164-172; Zalis, Tensiuni, 49-55; Balotă, Universul, 64-92; Pop, Transcrieri, 183-188; Raicu, Critica, 172-176; Nicolae Prelipceanu, Dialoguri fără Platon, Cluj-Napoca, 1976, 5-12; Cristea, Arcadia, 183-188; Ionescu, Artă, 86-155; Ștefănescu, Preludiu, 116-124; Ovidiu Ghidirmic, Zaharia Stancu sau Interogația nesfârșită, Craiova, 1977; Baltag, Polemos, 93-98, 115-118, 145-150; Mirela Roznoveanu, Lecturi moderne, București, 1978, 60-69; Georgeta Horodincă, Studii literare, București, 1978, 7-15; Micu, Lecturi, 142-147; Nițescu, Poeți, 5-20; Ungureanu, Contextul, 167-201; Vaida, Mitologii, 64-68; Zaciu, Alte lecturi, 94-99; Cioculescu, Itinerar, III, 254-259; Vasile Rebreanu
STANCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289869_a_291198]
-
Martin, Al. Piru, D. Micu, H. Zalis, Emil Șuter, Mihai Gafița, I. D. Bălan, Valeriu Râpeanu, Al. Simion, Petre Păscu. Alți colaboratori: Mihail Cruceanu, D. Murărașu, Perpessicius, Alfred Margul Sperber, Dominic Stâncă, Ioanichie Olteanu, Ion Brad, Tiberiu Utan, Florența Albu, Cezar Baltag. C. Tț.
TANARUL SCRIITOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290048_a_291377]
-
dar cel mai adesea discrete, de o discreție care estompează deopotrivă și disperări, și entuziasme”, ca și „un remarcabil simț al ritmului”, datorită căruia „poeta strunește admirabil materia verbală, nu prin constrângeri de sens, ci printr-o transcendență muzicală” (Cezar Baltag). Opțiunea pentru clasicitatea formelor și a tonului discursului se însoțește cu pregnanța și franchețea rostirii, care, deși situată contra curentului (în contextul literar al contemporaneității imediate), respiră o prospețime și o implicare ce rețin atenția. Preferința pentru poemele cu formă
VOICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290624_a_291953]
-
limpede să ard ?// Suflete al meu sunet de lumină / Vino peste moarte, vino peste vină !// Nu-mi ajung nici mie, golul meu să-l umplu,// Uriașule Orb, suflete al meu!” (Necuprindere) . SCRIERI: Rondelul orei fermecate, pref. Marcel Duță, postfață Cezar Baltag, București, 1995; Nimic pentru vamă, Timișoara, 1997; Arzând anotimpuri, postfață Petre Popescu-Gogan, Timișoara, 1998; Dintr-o iubire, pref. Cezar Baltag, Timișoara, 2001. Ediții: Grigore T. Popa, Reforma spiritului, București, 2002 (în colaborare cu Petre Popescu-Gogan). Repere bibliografice: Florin Mugur, Generația
VOICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290624_a_291953]
-
golul meu să-l umplu,// Uriașule Orb, suflete al meu!” (Necuprindere) . SCRIERI: Rondelul orei fermecate, pref. Marcel Duță, postfață Cezar Baltag, București, 1995; Nimic pentru vamă, Timișoara, 1997; Arzând anotimpuri, postfață Petre Popescu-Gogan, Timișoara, 1998; Dintr-o iubire, pref. Cezar Baltag, Timișoara, 2001. Ediții: Grigore T. Popa, Reforma spiritului, București, 2002 (în colaborare cu Petre Popescu-Gogan). Repere bibliografice: Florin Mugur, Generația lui Eminescu, „Scânteia tineretului”, 1980, 9 535; A.I. Trifan, Curajul clasicizării, „Viața medicală”, 1995, 32; Dim. Rachici, Obsesia târziului, L
VOICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290624_a_291953]
-
Grigore T. Popa, Reforma spiritului, București, 2002 (în colaborare cu Petre Popescu-Gogan). Repere bibliografice: Florin Mugur, Generația lui Eminescu, „Scânteia tineretului”, 1980, 9 535; A.I. Trifan, Curajul clasicizării, „Viața medicală”, 1995, 32; Dim. Rachici, Obsesia târziului, L, 1996, 12-13; Cezar Baltag, Claudia Ilie, RL, 1996, 16; A. I. Trifan, Două reveniri, „Viața medicală”, 1997, 16; Liviu Grăsoiu, Despre trei poeți și despre poezie, LCF, 1997, 24; Gheorghe Marin, Eros și poezie. Claudia Ilie, „Nimic pentru vamă”, „Universul cărții”, 1997, 8; M. I.
VOICULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290624_a_291953]
-
Cândroveanu, Alfabet, 174-178; Ungheanu, Arhipelag, 251-253; Mincu, Poezie, 113-122; Negoițescu, Engrame, 108-111; Piru, Poezia, II, 253-256; Barbu, O ist., 137-140; Laurențiu, Eseuri, 185-191; Raicu, Critica, 345-347; Alexiu, Ideografii, 49-53; Iorgulescu, Scriitori, 126-129; Simion, Scriitori, I, 234-239; Poantă, Radiografii, I, 239-241; Baltag, Polemos, 227-229; Ruja, Valori, 146-152; Grigurcu, Poeți, 198-205; Alboiu, Un poet, 138-140; Dimitriu, Singurătatea, 198-202; Doinaș, Lectura, 224-229; Sângeorzan, Conversații, 97-99; Lit. rom. cont., I, 603-605; Martin, Paranteze, 96-98; Ciobanu, Opera, 178-181; Moraru, Textul, 103-106; Grigurcu, Existența, 395-398; D. Filipescu
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
Existența, 395-398; D. Filipescu, Prozatorul care se dezvăluie, LCF, 1986, 27; Ștefănescu, Prim-plan, 286-290; Ioanid Romanescu, Cine să-l apere?, CRC, 1991, 21; M. N. Rusu, Fotografia lui Pituț, RL, 1991, 25; [Gheorghe Pituț], VR, 1991, 6 (semnează Cezar Baltag, Gheorghe Istrate, Gheorghe Grigurcu); Andrei Grigor, Singurul Gheorghe Pituț, L, 1992, 45; Constantin, Complicitatea, 154-157; Alex. Ștefănescu, Poetul ca moralist, RL, 1995, 42; Adrian Popescu, Arhetipala casă, ST, 1995, 12; Vasile Spiridon, Existența transilvană, LCF, 1996, 6; Munteanu, Jurnal, VI
PITUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
scoate la lumină injustițiile critice nu mai funcționează însă în capitolele rezervate lui G. Călinescu sau lui G. Ibrăileanu. Nicolae Labiș este expediat în câteva fraze și, la urmă, se strecoară îndoiala asupra autenticității versurilor din Lupta cu inerția. Cezar Baltag, poet emblematic, conceptualizant, nu a ieșit „din mantaua lui Nicolae Labiș”, cum zice P., ci din alte modele. Bine scrise, cu observații fine, sunt capitolele despre poezia lui Nichita Stănescu și Leonid Dimov, favorabil e și acela despre Marin Sorescu
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
neexaminat, nedrămuit. Nici un element esențial nu va lipsi, așadar, edificiului înălțat, căci autorul are orgoliul de a epuiza subiectul pe care-l abordează, de a-l clasa, apoi, definitiv, „dosarul” lui nemaiputând oferi nimic inedit unui eventual nou exeget. NICOLAE BALTAG SCRIERI: Viața lui G. Ibrăileanu, București, 1946; Opera lui G. Ibrăileanu, București, 1959; Literatura română veche, București, 1961; Literatura română premodernă, București, 1964; Liviu Rebreanu, București, 1965; C. Negruzzi, București, 1966; G. Ibrăileanu (Viața și opera), București, 1967; Poeții Văcărești
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
1976, 3; Iorgulescu, Al doilea rond, 27-37; Valentin F. Mihăescu, Autoritatea criticului, LCF, 1977, 37; Ion Lotreanu, Caligrafii critice, București, 1977, 129-149; Ștefănescu, Preludiu, 239-243; Mircea Anghelescu, „Istoria literaturii române de la origini până la 1830”, LL, 1978, 2; Ardeleanu, Mențiuni, 253-262; Baltag, Polemos, 126-133; Dimisianu, Opinii, 206-215; Regman, Explorări, 29-39; Simion, Scriitori, I, 704-713; Stănescu, Jurnal, I, 246-249; Dorin Tudoran, Biografia debuturilor, Iași, 1978, 275-284; Ungheanu, Lecturi, 263-268; Pompiliu Marcea, „Permanențe românești”, RL, 1979, 4; Mihăilescu, Conceptul, II, 166-171; C. Trandafir, Erudiție
PIRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288825_a_290154]
-
București, 1994; Eclipsă în Cetatea Soarelui, București, 1996; Elefanții de porțelan, București, 1997; Focul de paie, București, 1999; Pasajul, București, 2002; Omul zăpezilor, București, 2003. Repere bibliografice: Poantă, Modalități, 22-25; Barbu, O ist., 109-113; Bălan, Artă, 159-172; Alexiu, Ideografii, 27-29; Baltag, Polemos, 206-209; Grigurcu, Poeți, 114-117; Ruja, Valori, 41-45; Ștefănescu, Jurnal, 188; Lit. rom. cont., I, 640-643; Martin, Paranteze, 69-71, 130-132; Zaciu, Cu cărțile, 109-119; Munteanu, Jurnal, III, 215-218; Livescu, Scene, 160-165; Ciobanu, Opera, 255-259; Stănescu, Jurnal, II, 155-170, III, 86-89
POPESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288928_a_290257]
-
ale textului, criticul demonstrează ideea „teatralizării epicului” și spulberă o serie de prejudecăți din receptarea prozatorului ardelean, cum ar fi acelea privind incongruențele de construcție, inabilitatea stilistică sau tezismul moralizator. Tot astfel, interpretul susține cu probe veridice dominanta realistă a Baltagului sadovenian, confirmată prin sabotarea logicii mitice de către logica mimesisului. Deși pare a gravita pe o altă orbită de preocupări, eseul Rimbaud (1997; Premiul Asociației Scriitorilor din Timișoara) se dezvoltă pe un teritoriu similar celor anterioare. Utilizând o metodă care postulează
POPOVICI-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288968_a_290297]
-
pentru că nevasta divorțase și se recăsătorise, iar satul îl urgisește. Când angrosistul de cereale Hrisant e omorât pe drumul Iveștilor, bietul Manlache, bănuit că ar fi el făptașul, fuge și e adăpostit de duhovnicul închisorii din Târgu Ocna. Ca în Baltagul lui Mihail Sadoveanu, Manlache izbutește să îi descopere pe criminali, niște găzari, pe care îi prinde și îi predă jandarmilor. Dar Manlache Pleșa sfârșește tragic: înfruntă un ofițer german și va fi împușcat de acesta. Sfârlează cu fofează (1936) este
POPA-15. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288917_a_290246]
-
a noului, „patosul confesiunii”, „candoarea descoperirii universului” și „luciditatea dominării lui”, precum și o nu mai puțin importantă „etică a creației”; de asemenea, autorul punctează reinstaurarea paradigmei moderniste și restabilirea contactelor cu perioada interbelică. Canonul reunește zece poeți - Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Ilie Constantin, Ion Gheorghe, Ioan Alexandru, Adrian Păunescu, Ana Blandiana, Constanța Buzea, Gabriela Melinescu, Marin Sorescu -, al căror precursor și spirit tutelar este considerat Labiș, învestit cu atribute de „mit” și de „existență-model”. P. a comentat cu aceeași simpatie și
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
de N. Crevedia scrie Nicolae Bogdan (N. Crevedia, romancier), după ce din același roman apăruseră aici două fragmente masive (Candidat la însurătoare și În Italia, cu o fată). Fraze generoase, ignorând ierarhia valorică, dedică unor romane modeste Nicolae Bogdan (semnează Adrian Baltag și comentează Căsătorii - 5 lei cuvântul de G. M. Amza), Const. Tomescu (despre Al. Antemireanu, Din vremea lui Căpitan Costache), Radu Gyr (cartea avută în vedere e Invitația la vals de Mihail Drumeș). De la un moment dat, printre colaboratori se
PORUNCA VREMII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288982_a_290311]
-
Scara interioară, Cluj-Napoca, 1987; Mașina de uitat, București, 1990; Binemuritorul, București, 1996; Ce-ai făcut în Noaptea Sfântului Bartolomeu?, postfață Eugen Negrici, București, 1999; Versuri, postfață Eugen Negrici, București, 2000. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, „Turnul înclinat”, TR, 1967, 8; Nicolae Baltag, „Turnul înclinat”, GL, 1967, 13; M. N. Rusu, „Turnul înclinat”, LCF, 1967, 15; Mircea Tomuș, „Turnul înclinat”, ST, 1967, 8; Oarcăsu, Oglinzi, 264-269; Dumitru Micu, „Antù”, RL, 1969, 2; Ion Oarcăsu, „Antù”, TR, 1969, 2; Dan Laurențiu, „Antù”, LCF, 1969
PRELIPCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
Pillat, Din trâmbițe de aur de Al. T. Stamatiad, Bisericuța din Răzoare de Gala Galaction. Cu articole de critică literară mai figurează Corneliu Moldovanu, Petre Aldea, C. Sp. Hasnaș (sub pseudonimul Const. Paul), Ion Dragoslav, Emil Nicolau, Dinu Dumbravă, Radu Baltag (care semnează Adrian Corbul). Importantă este colaborarea lui Liviu Rebreanu, prin cronica dramatică pe care o inaugurează în februarie 1913 și o încheie în august 1914, prin eseuri despre Mihail Sorbul, I. Al. Brătescu-Voinești și prin câteva articole în care
RAMPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289126_a_290455]
-
II, 171-202; Pop, Transcrieri, 77-86; Săndulescu, Continuități, 175-183; Steinhardt, Între viață, 39-41; Liviu Călin, Camil Petrescu în oglinzi paralele, București, 1976; Ciobanu, Însemne, I, 46-56; Cristea, Arcadia, 149-165; Papu, Clasicii, 189-195; Tudor-Anton, Ipostaze, 180-187; Vartic, Spectacol, 43-47; Vlad, Lectura, 181-184; Baltag, Polemos, 107-111; Micu, Lecturi, 113-135; Protopopescu, Romanul, 144-165; Ungureanu, Contextul, 129-142; Brădățeanu, Istoria, II, 199-233; Cioculescu, Itinerar, III, 213-217, IV, 296-307; Camil Petrescu. Din laboratorul de creație al scriitorului, îngr. Al. Bojin și Florica Ichim, București, 1979; Mancaș, Teatrul, 111-122
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
la „Tribuna”, „Gazeta literară”, „România literară”, „Luceafărul”, „Secolul 20”, „Orizont” ș.a. Prima carte de poezie, Povestire cu fantome, îi apare în 1968, urmată de volumele Spectacol de pantomimă (1970), Ovăzul sălbatic (1974) și Nașterea nostalgiei (1984). Făcând parte - alături de Cezar Baltag, Mircea Ivănescu și Petre Stoica - din grupul de poeți lansați de A. E. Baconsky în anii ‘50 în paginile revistei „Steaua”, M. este unul dintre scriitorii a căror operă, caracterizată printr-un deosebit rafinament intelectual și stilistic, sfidează dogmatismul ideologic
MORARIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288241_a_289570]
-
Zalis, Tensiuni, 233-238; Culcer, Citind, 75-78; Laurențiu, Eseuri, 156-162; Iorgulescu, Al doilea rond, 268-274; Raicu, Critica, 287-293; Tudor-Anton, Ipostaze, 131-137; Vlad, Lectura, 198-203; Georgescu, Volume, 55-58; Poantă, Radiografii, I, 147-152, II, 79-81; Stănescu, Jurnal, I, 282-286; Raicu, Practica scrisului, 318-321; Baltag, Polemos, 191-193; Grigurcu, Poeți, 456-463; Alboiu, Un poet, 124-125; Ruja, Valori, 111-113; Doinaș, Lectura, 203-207; Cristea, Faptul, 266-272; Felea, Aspecte, II, 85-89, III, 75-86; Ștefănescu, Jurnal, 107-109; Negoițescu, Alte însemnări, 151-156; Popescu, Cărți, 113-116; Cândroveanu, Poeți, 125-130; Culcer, Serii, 29-37
MUGUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288267_a_289596]
-
București, 2003. Ediții: Petru Comarnescu, Pagini de jurnal, I-III, pref. Dan Grigorescu, București, 2003 (în colaborare cu Traian Filip și Mircea Filip). Repere bibliografice: Lucian Raicu, „Vârsta cunoașterii”, LCF, 1962, 23; Nicolae Manolescu, „Vârsta cunoașterii”, CNT, 1963, 2; Nicolae Baltag, „Fața a doua”, GL, 1967, 32; Virgil Mazilescu, „Chipul cioplit”, GL, 1968, 2; Edgar Papu, „Până la Iov”, F, 1970, 10; Alex. Ștefănescu, „Ringul”, LCF, 1971, 5; Negoiță Irimie, „Val zglobiu”, TR, 1972, 1; Aureliu Goci, „Pământul din statui”, CRC, 1975
MUNŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288303_a_289632]
-
539-546; Ungheanu, Arhipelag, 68-71; Piru, Poezia, I, 244-257; Aurel Rău, Întâlniri cu scriitori, București, 1976, 121-131; Caraion, Pălărierul, 204-209; Raicu, Critica, 35-48; Pop, Transcrieri, 189-194; Martin, Identificări, 197-200; Stănescu, Jurnal, I, 167-171; Simion, Scriitori, I, 14-33; Poantă, Radiografii, I, 87-92; Baltag, Polemos, 151-156; Grigurcu, Poeți, 92-96; Cubleșan, Teatrul, 150-154; Lit. rom. cont., I, 159-163; Cândroveanu, Printre poeți, 39-45; Marcea, Concordanțe, 265-267; Iosifescu, De-a lungul, 223-226; Manea, Contur, 82-88; Raicu, Fragmente, 131-134; Rotaru, O ist., III, 68-81; Micu, Limbaje, 170-178; Tuchilă
PARASCHIVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
s-a născut lângă stele (1973; Premiul Uniunii Tineretului Comunist) spre reportaj. Aici universul lăuntric cedează locul celui exterior, în care sunt surprinse ipostaze inedite prin diversitate și pitoresc. Autorul își propune, de exemplu, să reconstituie itinerariul Vitoriei Lipan din Baltagul lui Mihail Sadoveanu ( În căutarea Vitoriei Lipan). Ia drept reale întâmplarea și personajele romanului și trece prin sate și hanuri, peste dealuri și văi, ca să dea de urmele autentice ale crimei pe care o evocase scriitorul. Astfel, descoperă un peisaj
PELIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288751_a_290080]