692 matches
-
mod corelativ marea populație ucrainiană a Manitobei și Saskatchewanului a arătat mai mulți credincioși ai Bisericilor catolice și ortodoxe ucrainiene, în timp ce sudul Manitobei a fost colonizat de menoniți. Concentrarea acestor grupuri mici adesea diferă foarte mult de-a lungul țării. Baptiștii sunt în special numeroși în Maritimes. Maritimes și provinciile stepei are un numar important de credincioși luterani. Regiunea de sud al provinciei Ontario are un număr mare de imigranți germani și ruși, inclusiv mulți menoniți și huteriți, la fel și
Religia în Canada () [Corola-website/Science/319635_a_320964]
-
(1689) a fost scrisă de baptiștii calviniști din Anglia pentru a reda în mod formal ideile creștinilor protestanți dintr-o perspectivă baptistă. Această mărturisire, ca și cea de la Westminster (1646), a fost scrisă de puritanii evanghelici care erau preocupați ca particularitățile organizării bisericii să reflecte exact
Mărturisirea de credință baptistă de la Londra () [Corola-website/Science/302363_a_303692]
-
perspectivă baptistă. Această mărturisire, ca și cea de la Westminster (1646), a fost scrisă de puritanii evanghelici care erau preocupați ca particularitățile organizării bisericii să reflecte exact învățătura biblică. Crearea mărturisirii de credință din 1689 este legată de istoria timpurie a baptiștilor și de diferențele dintre cele două tipuri de baptiști: generali și particulari. La începutul secolului al XVII-lea, baptiștii englezi reprezentau doar o serie de biserici din Anglia, și nu o denominație. Odată cu apariția arminianismului cam în același timp și
Mărturisirea de credință baptistă de la Londra () [Corola-website/Science/302363_a_303692]
-
1646), a fost scrisă de puritanii evanghelici care erau preocupați ca particularitățile organizării bisericii să reflecte exact învățătura biblică. Crearea mărturisirii de credință din 1689 este legată de istoria timpurie a baptiștilor și de diferențele dintre cele două tipuri de baptiști: generali și particulari. La începutul secolului al XVII-lea, baptiștii englezi reprezentau doar o serie de biserici din Anglia, și nu o denominație. Odată cu apariția arminianismului cam în același timp și bisericile baptiste au adoptat ideea că mântuirea creștinului depinde
Mărturisirea de credință baptistă de la Londra () [Corola-website/Science/302363_a_303692]
-
serie de biserici din Anglia, și nu o denominație. Odată cu apariția arminianismului cam în același timp și bisericile baptiste au adoptat ideea că mântuirea creștinului depinde doar de alegerea fiecărei persoane în parte. Aceste idei au stat la baza învățăturii baptiștilor generali. De cealaltă parte, au existat și baptiști care nu au adoptat învățătura arminianismului și ispășirea generală, ci au susținut că mântuirea este dependentă doar de alegerea suverană a lui Dumnezeu. Ei sunt baptiștii particulari; ei credeau că Isus a
Mărturisirea de credință baptistă de la Londra () [Corola-website/Science/302363_a_303692]
-
denominație. Odată cu apariția arminianismului cam în același timp și bisericile baptiste au adoptat ideea că mântuirea creștinului depinde doar de alegerea fiecărei persoane în parte. Aceste idei au stat la baza învățăturii baptiștilor generali. De cealaltă parte, au existat și baptiști care nu au adoptat învățătura arminianismului și ispășirea generală, ci au susținut că mântuirea este dependentă doar de alegerea suverană a lui Dumnezeu. Ei sunt baptiștii particulari; ei credeau că Isus a murit și a înviat doar pentru mântuirea celor
Mărturisirea de credință baptistă de la Londra () [Corola-website/Science/302363_a_303692]
-
idei au stat la baza învățăturii baptiștilor generali. De cealaltă parte, au existat și baptiști care nu au adoptat învățătura arminianismului și ispășirea generală, ci au susținut că mântuirea este dependentă doar de alegerea suverană a lui Dumnezeu. Ei sunt baptiștii particulari; ei credeau că Isus a murit și a înviat doar pentru mântuirea celor aleși de Dumnezeu. În timp ce diferențele teologice erau mari, ambele tipuri de creștini baptiști ai vremii erau persecutați de Biserica anglicană. În general, creștinii baptiști făceau parte
Mărturisirea de credință baptistă de la Londra () [Corola-website/Science/302363_a_303692]
-
dus la izbucnirea unui război civil, ce a început în 1642 și a luat sfârșit în 1649. Regele Charles I a pierdut conflictul iscat și a fost executat, Anglia devenind pentru o perioadă scurtă de timp Republică. Odată cu încheierea conflictului, baptiștii ce susțineau principiile particulare au profitat și au scris mărturisirea de credință. Șapte congregații și-au trimis reprezentanți pentru a ajuta la scrierea acestui document. Scopul acestui document a fost cel de a-i diferenția în mod oficial pe baptiștii
Mărturisirea de credință baptistă de la Londra () [Corola-website/Science/302363_a_303692]
-
englezi, au continuat să fie tensionate și datorită apariției unor noi legi referitoare la închinare. În 1662, "Actul uniformității" a scos în afara legii folosirea oricărei alte cărți în afară de noua carte de rugăciune anglicană valabilă pentru toți anglicanii, presbiterienii, congregaționaliștii si baptiștii din Anglia. Mai mult biserica anglicană a renunțat la mărturisirea de credința de la Westminster și s-a întors la folosirea celor „39 de articole” ca mărturisire de credință. Ca rezultat al restaurării monarhiei, creștinii baptiști din Anglia au avut de
Mărturisirea de credință baptistă de la Londra () [Corola-website/Science/302363_a_303692]
-
toți anglicanii, presbiterienii, congregaționaliștii si baptiștii din Anglia. Mai mult biserica anglicană a renunțat la mărturisirea de credința de la Westminster și s-a întors la folosirea celor „39 de articole” ca mărturisire de credință. Ca rezultat al restaurării monarhiei, creștinii baptiști din Anglia au avut de suferit persecuții datorită credinței pe care o aveau. În 1677 un număr mult mai mare de creștini baptiști s-au strâns pentru a pune bazele unei mărturisiri mult mai detaliate decât ultima. Declarația de la Westminster
Mărturisirea de credință baptistă de la Londra () [Corola-website/Science/302363_a_303692]
-
avut de suferit persecuții datorită credinței pe care o aveau. În 1677 un număr mult mai mare de creștini baptiști s-au strâns pentru a pune bazele unei mărturisiri mult mai detaliate decât ultima. Declarația de la Westminster, pe care mulți baptiști o adoptaseră, chiar dacă modul de organizare a bisericii sau modul în care erau botezați credincioșii era diferit, a constituit bazele acestei noi mărturisiri. Documentul din 1677 era diferit față de cel de la Westminster sau față de Declarația Savoy din două puncte de
Mărturisirea de credință baptistă de la Londra () [Corola-website/Science/302363_a_303692]
-
cea mai importantă declarație din zona anglofonă. Nu există nicio îndoială că Mărturisirea din 1689 a avut la bază cele două bine-cunoscute declarații anterioare și că nu a influențat doar Biserica Baptistă, ci și pe cea reformată și cea calvinistă. Baptiștii au reușit foarte repede să formeze biserici în America colonială și în 1707 s-a format Asociația Baptistă din Philadelphia. Asociația a adoptat "Mărturisirea de credință de la 1689" în 1742 după ce mai multe congregații o adoptaseră deja, fiind redenumită în
Mărturisirea de credință baptistă de la Londra () [Corola-website/Science/302363_a_303692]
-
Pe copii doar i-a binecuvântat, afirmând că Împărăția Cerurilor este rezervată celor ca ei . Câteva denumiri ale acestor culte (organizate, de obicei, sub forma unor biserici), sunt: adepții Bisericii creștine după Evanghelie "(a nu se confunda cu evanghelicii luterani)", baptiștii, penticostalii, Frăția Plymouth, congregaționaliștii, mormonii, adventiștii de ziua a șaptea, nazarinenii, Martorii lui Iehova, etc. Conform altor grupuri neoprotestante, unele din aceste grupuri religioase ar avea o dogmă proprie bazată doar parțial pe textul biblic. Conform lui Bart Ehrman, o
Protestantism () [Corola-website/Science/303712_a_305041]
-
39%), cu o minoritate de romi (3,92%). Pentru 3,57% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,26%), dar există și minorități de greco-catolici (5,62%), penticostali (3,63%), baptiști (2,93%) și romano-catolici (1,7%). Pentru 3,69% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Forotic, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301083_a_302412]
-
români (93,18%), cu o minoritate de romi (3,01%). Pentru 3,72% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (71,36%), dar există și minorități de penticostali (21,68%) și baptiști (2,25%). Pentru 3,72% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Bosanci se ridica la 6.676 locuitori. Majoritatea locuitorilor erau români (89,8%), cu o minoritate de polonezi (9,0%) și
Comuna Bosanci, Suceava () [Corola-website/Science/301932_a_303261]
-
0%) și una de germani (1,0%). Restul locuitorilor erau: ruși (1 persoană), ruteni (2 persoane) și evrei (9 persoane). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (89,45%), dar existau și minorități de romano-catolici (9,84%) și baptiști (0,5%). Restul locuitorilor erau: greco-catolici (1 persoană), luterani/evanghelici (9 persoane), mozaici (9 persoane).
Comuna Bosanci, Suceava () [Corola-website/Science/301932_a_303261]
-
7,61%) și slovaci (3,37%). Pentru 4,79% din populație nu este cunoscută apartenența etnică. Din punct de vedere confesional majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (68,9%), cu minorități de romano-catolici (8,09%), penticostali (7,8%), reformați (4,95%) și baptiști (4,21%). Pentru 4,85% din populație nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Fântânele, Arad () [Corola-website/Science/310106_a_311435]
-
existând în minoritate și vorbitori de ucraineană (%). Conform recensământului efectuat în 1930, populația comunei Poieni se ridică la 754 locuitori. Toți locuitorii erau români (100,0%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (98,27%), dar existau și baptiști (1,06%) și evanghelici\luterani (0,67%).
Poieni, Herța () [Corola-website/Science/316205_a_317534]
-
și una de evrei (0,7%) Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor erau ortodocși (95,5%), dar existau și minorități de romano-catolici (2,0%) și mozaici (0,7%). Alte persoane au declarat: greco-catolici (2 persoane), evanghelici\luterani (4 persoane), baptiști (3 persoane), altă religie (57 de persoane).
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
împăratul Franz Joseph. Sala de mese a fost utilizată până la sfârșitul monarhiei, acolo funcționând astăzi o cafenea, iar pe acoperiș aflându-se o platformă de observație a Vienei. Ornamentele decorative sculpturale ale glorietei au fost realizate de faimosul sculptor Johann Baptist Hagenauer din Salzburg. Glorietă a fost grav avariată de bombardamentele din al doilea război mondial, dar a restaurată deja în 1947 și apoi iarăși în 1995. În perioada 1790-1910, Glorietă a avut geamuri. Glorietă a fost construită că un "Monument
Glorieta de la Schönbrunn () [Corola-website/Science/328596_a_329925]
-
minoritate de romi (1,01%). Pentru 2,11% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (82,81%), dar există și minorități de martori ai lui Iehova (5,5%), penticostali (3,96%), baptiști (1,89%) și greco-catolici (1,32%). Pentru 3,56% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.
Comuna Ilva Mare, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/310229_a_311558]
-
44.1 locuitori/kmp în anul 1900, ajungând în 1970 la 60-80 locuitori/kmp, cifră ce se încadrează în media județului Sibiu. "Structura confesională". Conform recensământului din 1930 Racovița număra 1.720 de locuitori, dintre care 1.583 greco-catolici, 69 baptiști, 60 ortodocși și 8 romano-catolici. "Structura populației pe sexe". Din analizele făcute de Cornel Lupea, bazându-se pe datele obținute din conscripții și recensăminte, a rezultat că în perioada 1766 - 1975 au existat numai 28 de ani în care acest
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
Franta, Spania, Italia, Belgia, Portugalia, Polonia, Ungaria, Irlanda, Austria), protestantismul (predominant în Germania, Olanda, Norvegia, Suedia, Finlanda, Danemarca, Marea Britanie) și ortodoxismul (predominant în Rusia, România, Grecia, Bulgaria, Ucraina, Republica Moldova, Belarus și Serbia). Alte culte: cultul musulman în Albania și neoprotestantismul (baptiștii, adventiștii, evangheliștii, martorii lui Iehova). Se preconizează că până în 2030, numărul musulmanilor în Europa se va dubla. Majoritatea limbilor Europei fac parte din una din cele trei mari familii lingvistice indo-europene: limbile romanice (dezvoltate din limba latină vorbită în Imperiul
Europa () [Corola-website/Science/296626_a_297955]
-
27%) și maghiari (6,32%). Pentru 6,9% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (69,27%), dar există și minorități de greco-catolici (13,24%), reformați (4,14%), romano-catolici (2,81%), baptiști (1,59%) și penticostali (1,11%). Pentru 6,91% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. În perimetrul acestei localități s-a pus în evidență prezența unei acumulări de sare gemă. Orașul Blaj a fost începând din secolul XVIII - până la
Blaj () [Corola-website/Science/297009_a_298338]
-
a doua jumătate a secolului al XVI-lea pe teritoriul actual al României îl constituie bastioanele Haller și Soldisch din Sibiu, precum și cetatea bastionară din Oradea (1569-1618). În iunie 1551, trupele austriece aflate sub comanda generalului Giovanni Battista Castaldo (Johann Baptist Castaldo) au pătruns în Transilvania, ocupând-o timp de cinci ani. Cu asentimentul magistratului, Castaldo a instalat în Cetatea Sibiului la 17 august 1551 o garnizoană formată din 14 companii de infanterie, dotate cu 46 de tunuri și 216 puști
Bastionul Haller () [Corola-website/Science/323916_a_325245]