2,601 matches
-
necunoscute: „Mă găsesc pe alt tărâm,/ Pe o alt-a lumii coastă.../ N-are case, caldarâm,/ Ci doar un bătrân salcâm.../ Singurei suntem pe creastă!” „Căutăm Steaua Polară.../ Cunoscând că vremea trece,/ Îmi las sufletul să plece.../ Lumea asta-i prea barbară!” Cu mintea trează, cu zbateri intime, continuă periplu prin lumea răscolită de înfinite încercări și, dezamăgită de tot și de toate constată că ...Și îngerii-au căzut din cer (p. 90): „Și chiar, cum s-auzi, în lumea asta destrămată
ANNA NORA ROTARU-PAPADIMITRIOU ÎN PEREGRINARE SUFLETEASCĂ de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368562_a_369891]
-
își spun, din plin, cuvântul. Instinctele primare au repus, tot mai mult, stâpânire și pe români. Cercetătorii au început să înțeleagă cum se pedepsește păcatul întreținerii relațiilor sexuale înainte de căsătorie. Pare halucinant, dar asta ne arată de ce țăranii aveau obiceiul „barbar” de expunere a cămășii miresei, după noaptea nunții. De unde știau analfabeții, chestii demonstrate azi științific? Oamenii de știință din domeniu afirmă că progeniturile nu au amprenta soțului, ci a celui cu care soția s-a culcat prima dată. La îndemnul
TABLETA DE WEEKEND (36): DECODĂRI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363711_a_365040]
-
de ceilalți oameni nici prin pământul pe care trăiesc, nici prin limbă, nici prin îmbrăcăminte. Nu locuiesc în orașe ale lor, nici nu se folosesc de o limbă deosebită, nici nu duc o viață străină. Locuiesc în orașe grecești și barbare, cum le-a venit soarta fiecăruia; urmează obiceiurile băștinașilor și în îmbrăcăminte și în hrană și în celălalt fel de viață, dar arată o viețuire minunată și recunoscută de toți ca nemaivăzută. Locuiesc în țările în care s-au născut
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364643_a_365972]
-
neprețuita mea Jeanne, la ce mi-ar fi folosit să-l omor, să mă răzbun descărcându-i un cartuș întreg în cap... Nu, nu-l puteam urî pe acest individ. Era, mai mult ca sigur, un produs tipic al lumii barbare în care trăiam, un tip depersonalizat, fad, un rebut al unei lumi în agonie... Era, cu certitudine, la rândul său o victimă, înainte de a fi un călău... Și totuși, am să cer sprijinul poliției. Poate că voi descoperi în camera
ACATIST PENTRU O LUME MAI BUNĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1933 din 16 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350204_a_351533]
-
au organizat festivitățile de la Putna din 1871. Organizatorii memorabilei ceremonii de la Putna scriau despre Ștefan Vodă că a fost „cel mai mare apărător al românismului în Orient și al civilizației creștine în secolul al XV-lea. El a înfrânt incursiuni barbare nu numai spre gloria și fericirea națiunii române, ci și spre binele Europei întregi”. Trebuie să se înțeleagă că atunci când o țară este prost condusă, sărăcia devine epidemică, cu atât mai mult în această perioadă de criză; defectele unui popor
ÎN CE BARCĂ NE URCĂM? ÎNCOTRO VÂSLIM? de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350296_a_351625]
-
cei care nu luptă, cei slabi pier. Legislații binevoitoare, milă, ideologie nouă, nu pot inversa această lege. Se poate obține o păsuire - bună și ea -, dar nu o victorie. Se pune întrebarea: Cum trebuie acționat pentru supraviețuirea biologică, în mod barbar sau civilizat? O perioadă din istoria omenirii era în vigoare maxima: „La raison du plus fort est toujours la meilleure.”( Dreptatea celui mai puternic este totdeauna cea mai bună) - primul vers din celebra fabulă a lui La Fontaine - Le loup
ALEGE-ŢI PLAJA, NISIPUL, VÂNTUL ŞI STÂNCA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350295_a_351624]
-
Mihai Iunian Gîndu , publicat în Ediția nr. 1968 din 21 mai 2016. Unu. Stăteam singur în cameră, pradă gândurilor, frământărilor, anxietăților care mă bântuiau în ultima vreme. Ce sens aș putea găsi vieții mele? Mă aflu rătăcit într-o lume barbară, promiscuă, ale cărei dimensiuni kafkiene le redescopăr în fiecare zi. Totul este absurd, fără amintiri, înecat într-un prezent cenușiu și nemaiașteptând nimic de la viitor. Ar trebui să trăiesc prin cititorii mei. Din păcate, ei au alte treburi acum, sunt
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
și de toate, respirând aerul pur și rece al ... Citește mai mult Unu. Stăteam singur în cameră, pradă gândurilor, frământărilor, anxietăților care mă bântuiau în ultima vreme. Ce sens aș putea găsi vieții mele?Mă aflu rătăcit într-o lume barbară, promiscuă, ale cărei dimensiuni kafkiene le redescopăr în fiecare zi. Totul este absurd, fără amintiri, înecat într-un prezent cenușiu și nemaiașteptând nimic de la viitor.Ar trebui să trăiesc prin cititorii mei. Din păcate, ei au alte treburi acum, sunt
MIHAI IUNIAN GÎNDU [Corola-blog/BlogPost/350235_a_351564]
-
Așa de mult UN AVERTISMENT Peste o bucată de vis Ne apărea prăpastia La un hotel din Berlin Cocoșat ca semn de întrebare Creat de coroziunile din stâncă Îmi apărea disperat Mă desfigurează părăsirea Plecarea ta mă fărâmițează Ca mâna barbară o statuie Camera și reproducerile pe ziduri Erau în comă adâncă Numai perdelele se clătinau Ca și când se-nfiripa prin ele cineva Ca să îți dea un avertisment Referință Bibliografică: Poezie albaneză: Milazim Krasniqi ( În traducerea lui Baki Ymeri) / Baki Ymeri : Confluențe
MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350469_a_351798]
-
Oașului, chiar și păstorii romanși de prin Alpii elvețieni, toți, fără excepție, par a se fi înțeles să aprindă ruguri dogorâtoare la venirea primăverii, pasămite pentru a alunga spiritele rele. În cazul valencienilor, pasiunea cu care se dedau acestui obicei barbar trezește bănuiala că folosesc tradiția doar pe post de pretext, pentru a deschide larg porțile nestăvilitei lor pofte de viață și pasiunii pentru fiesta îndrăcită. Nu mă miră așadar fireasca delăsare cu care mă tratează localnicii când e să stabilim
LAS FALLAS DE VALENCIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 80 din 21 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349155_a_350484]
-
vânzătoarea ... Doar în colț, un polițai Pus de soartă la dietă Și-o pipiță-ntr-un Hyundai Ce se scarpină-n poșetă ... de mălai, Pe trotuare, bișnițari?! Florărese veștejite?! Chiar și ei, falimentari, Stau pe plajele-nsorite ... la bulgari ... Și-n canicula barbară, Doar eu cuc, sus pe balcon, Îmi fac singur de ocară Că nu sunt cu lumea-n ton ... pierde vară. Valeriu Cercel Referință Bibliografică: Vară toridă / Valeriu Cercel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1287, Anul IV, 10 iulie 2014
VARĂ TORIDĂ de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349196_a_350525]
-
din 01 august 2013 Toate Articolele Autorului PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. Deși calendarele Europei arătau, nu se știe de ce, anul domnului una mie nouă sute opt zeci și cinci, într-o țară din acest continent, aflată cumva la intersecția năvălirilor barbare cu marea ciumă, o familie fericită petrecea un concediu de vis pe însoritul litoral al acelei țări. Familia, pe numele ei Călcâi avea toate motivele să fie fericită deoarece biletul de concediu fusese obținut de domnul Veronel Călcâi, de la sindicat
PRIETENUL NOSTRU, HEIMLICH, DIN R.F.G. de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 944 din 01 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/348406_a_349735]
-
Așa de mult UN AVERTISMENT Peste o bucată de vis Ne apărea prăpastia La un hotel din Berlin Cocoșat ca semn de întrebare Creat de coroziunile din stâncă Îmi apărea disperat Mă desfigurează părăsirea Plecarea ta mă fărâmițează Ca mâna barbară o statuie Camera și reproducerile pe ziduri Erau în comă adâncă Numai perdelele se clătinau Ca și când se-nfiripa prin ele cineva Ca să îți dea un avertisment Referință Bibliografică: Poezie albaneză Milazim Krasniqi ( În traducerea lui Baki Ymeri) / Baki Ymeri : Confluențe
POEZIE ALBANEZĂ MILAZIM KRASNIQI (ÎN TRADUCEREA LUI BAKI YMERI) de BAKI YMERI în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349307_a_350636]
-
acest fenomen? Se dau explicații vagi, generale. Pe scurt, această teorie arată că stăpânitorii romani, care vorbeau limba latină, în contactul cotidian cu învinșii, i-au determinat să le vorbească limba, mult mai evoluată decât limba dacilor, o limbă primitivă, barbară, probabil greu de vorbit. Această teorie ne-au „dăruit-o”... „ corifeii școlii ardelene”(Gheorghe Șincai, Petru Maior și Samuil Micu). În susținerea acestei teorii, ei au venit cu argumentul zdrobitor că majoritatea cuvintelor românești sunt asemănătoare cu cele latine. Că
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
care este adevărul. Să-i consemnăm totuși, meritul erudiției și eforturile sale savante. În rest...nicio clarificare! Să vedem alți specialiști, ce păreri au? • În „Dacia preistorică” , lingvistul și istoricul Nicolae Densușianu considera că limba geto-dacilor a fost o limbă barbară latină vorbită de pelasgi, strămoșii dacilor, înaintea de venirea romanilor în peninsula italică. La pag. 1062 menționează: „Cele mai multe notițe despre caracterul limbii barbare, ce se vorbea la Dunărea de Jos, le aflăm în poemele lui Ovidiu scrise în exilul său
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
au? • În „Dacia preistorică” , lingvistul și istoricul Nicolae Densușianu considera că limba geto-dacilor a fost o limbă barbară latină vorbită de pelasgi, strămoșii dacilor, înaintea de venirea romanilor în peninsula italică. La pag. 1062 menționează: „Cele mai multe notițe despre caracterul limbii barbare, ce se vorbea la Dunărea de Jos, le aflăm în poemele lui Ovidiu scrise în exilul său de la Tomis”. În aceeași pagină și următoarea redă citate din „Ponticele” și „Tristele” lui Ovidiu: • Pontice IV-13- V16-22: „Și nici nu trebuie să
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
către amicul său Carus) dacă vei afla defecte în poeziile ce le fac și care sunt aproape opera unui poet get. Și, oh! mi-e rușine, am scris o poemă în limba getică și am construit în metrele noastre cuvintele barbare; dar, felicită-mă, poema le-a plăcut și am început să am un nume de poet între Geții aceștia neumani”. Dacă s-ar fi păstrat acea „poemă” scrisă-n limba getică, problema originii limbii române ar fi fost rezolvată. • „Triste
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
și Sarmații”. În altă „Tristă”, Ovidiu se plângea: „Geții spun că le vorbesc limba stricat în timp ce eu sunt uimit că ei vorbesc o latină stricată”. De unde, trage concluzia Nicolae Densușianu, la pag. 1063: „Limba Geților era, după Ovidiu, o limbă barbară, însă, o limbă barbară latină”. Și atunci, mă întreb: unde este influența limbii latine asupra limbii daco-geților? Cine are dreptate? „Erudiții” latiniști sau N. Densușianu? Din lipsă de dovezi epigrafice sau documente scrise în limba geto-dacilor, nu pot ști cum
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
Tristă”, Ovidiu se plângea: „Geții spun că le vorbesc limba stricat în timp ce eu sunt uimit că ei vorbesc o latină stricată”. De unde, trage concluzia Nicolae Densușianu, la pag. 1063: „Limba Geților era, după Ovidiu, o limbă barbară, însă, o limbă barbară latină”. Și atunci, mă întreb: unde este influența limbii latine asupra limbii daco-geților? Cine are dreptate? „Erudiții” latiniști sau N. Densușianu? Din lipsă de dovezi epigrafice sau documente scrise în limba geto-dacilor, nu pot ști cum au vorbit și au
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
mormântul lui Ștefan cel Mare și Sfânt, prin voia căruia au fost ridicate patruzeci de lăcașuri creștinești, după fiecare bătălie câte una, dăruite cu odoare scumpe și moșii, obicei păstrat de-a lungul vremurilor. Adesea prădate și arse de invaziile barbare ale cazacilor și tătarilor, rușilor și turcilor, mai apoi aproape distruse de ocupația habsburgică, multe au rezistat în mod miraculos timpurilor nemiloase, constituind astăzi mărturii ale civilizației și culturii române. Intrând în lăcaș, vizitatorul este întâmpinat cu citate din vechile
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
pictat scară spre cer devotată cuvintele mele urca șerpește unse cu miere praful argintiu sclipește tragic în ele sunetul lor de clopoței trezește arhetipuri frustrări treptele șubrede ascund monștri onești nu am chei pentru ultima ușa cea mai vorace migrația barbara catalizează energii printre scila și caribda se strecoară înțelepte în bastionul complice și rece șuvoiul cuvintelor arde himere este o foame pantagruelica de ele Referință Bibliografica: (i)logică / Angi Cristea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1254, Anul IV, 07
(I)LOGICA de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349847_a_351176]
-
a rămas pe fundul mării Ne va spune cândva adevărul. Din labirintul înghețat iese regina, Bătrânul gringo vine s-o salute, Deși nu-l lasă măscăricii, Soarele-i gol, spune domnișoara Dory, Ea ne va dărui sărutul morții, cine știe? Barbare insecte vor cuceri Capadocia, Candizii dorm printre corbi și visează Prea albe fecioare, Troia s-a dus în adânc Din prea multă trufie, trădare, Cucuta în doze mai mici nemurire aduce, Râde bufonul, el este om, știe-l Domnul. Voi
AI TOATĂ VIAŢA ÎNAINTE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1353 din 14 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349965_a_351294]
-
n-ar fi Dumnezeu, eu tot aș vizita un templu, un muzeu, de nu ar exista nimic divin, atunci eu tot m-aș mulțumi privind la câini și prunci, beția religioasă din marile orașe se aseamănă picturii grăbite, în guașă, barbară este oaia, iar lupul un estet, iubirea este trustul cu adresă și antet, Aristotel și Platon și multe celelalte celebre nume-și caută un loc mărunt în carte, gigante panouri, picioare, buze, piepți se zbuciumă în vântul seninei dimineți.„ Îți
ANII SUNT LA LOCUL LOR, STIMA ŞI IUBIREA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1286 din 09 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349984_a_351313]
-
guvern și chiar un președinte de republică(62). Revenirea la „limba moldovenească” s-a făcut cu pușca În 1937 însă, intelectualitatea din RASSM a fost acuzată că a făcut jocul dușmanului de clasă(63) și a fost exterminată în mod barbar. Începând cu întregul guvern al republicii și terminând cu inimoșii scriitori transnistrieni între care: Nicolae Smochină, Toader Mălai, Nicolae Țurcanu, Simion Dumitrescu, Petre Chioru, Mihai Andreescu, Mitrea Marcu, Alexandru Caftanachi, Iacob Doibani, Ion Corcin, Dumitru Bătrâncea, Nistor Cabac. Atrocitățile staliniste
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
551 din 04 iulie 2012 Toate Articolele Autorului SPECTACOLUL CRUZIMII Omul comun are nevoie, nu numai de gesturi tandre și de afecțiune. Natura lui cere uneori dovezi de cruzime. Pentru a-și satisface această nevoie de violență și cruzime, uneori barbare, ei asistă sau chiar provoacă spectacole, unde violența și cruzimea sunt socotite virtuți. De la spectacolul de acum două mii de ani al lui Isus Cristos batjocorât, scuipat, bătut, încoronat cu spini, crucificat, la care lumea privea atâțată, aplaudând frenetic, vociferând și
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344485_a_345814]