1,501 matches
-
unei delegații române în China avea un mesaj clar, se numea „Aceasta este Moldova mea!” și credem că acest lucru trebuia arătat în mod clar în carte. De altfel nu înțelegem faptul că ambasadorul Gheorghe Micu nu a întâlnit deloc basarabeni în timpul misiunii sale în URSS. Privind relațiile româno-albaneze ar fi fost interesant să se menționeze (nu vedem de ce acum acest lucru ar fi un secret) că ministrul transporturilor din Albania, Luan Babameto, și-a exprimat în anii ’70 dorința de
O CARTE CARE UMBREŞTE CARIERA UNUI DIPLOMAT de BAKI YMERI în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359903_a_361232]
-
putut constata larga disponibilitate pentru genuri diferite: poezie, proză, eseu, traducere, memorialistică și, nu în ultimul rând, preocuparea pentru recuperarea moștenirii spirituale, editoriale, de familie, dar și naționale, prin abordarea unor temelor dificile, puțin tratate de alții, precum tema destinului basarabenilor în romanul „Amur”, sau a exodului uvrierilor noștri în occident, în romanul Poarta spre vest.I-am prezentat, nu o dată, profilul auctorial în presă (revista Cultura, Bucovina literară ș.a.), dar și în cadrul festivalului literar național de la Suceava și Udești, ce
LUCIA OLARU NENATI [Corola-blog/BlogPost/359961_a_361290]
-
nu mai aibă timp, răbdare, tenacitate de a o transmite copiilor lor care devin treptat cetățeni ai altor popoare, adică oameni fără rădăcini și identitate. Să sărbătorim așadar această zi, în sfârșit împreună, chiar dacă mulți nu înțeleg încă, așa ca basarabenii și bucovinenii, cât de tare doare seceta de limba părintească. Lucia OLARU NENATI Botoșani 30 august 2013 Referință Bibliografică: Lucia OLARU NENATI - CĂLĂTORIE ÎN INIMA UNEI SĂRBĂTORI / Lucia Olaru Nenati : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 973, Anul III, 30
CĂLĂTORIE ÎN INIMA UNEI SĂRBĂTORI de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359959_a_361288]
-
putut constata larga disponibilitate pentru genuri diferite: poezie, proză, eseu, traducere, memorialistică și, nu în ultimul rând, preocuparea pentru recuperarea moștenirii spirituale, editoriale, de familie, dar și naționale, prin abordarea unor temelor dificile, puțin tratate de alții, precum tema destinului basarabenilor în romanul „Amur”, sau a exodului uvrierilor noștri în occident, în romanul Poarta spre vest. I-am prezentat, nu o dată, profilul auctorial în presă (revista Cultura, Bucovina literară ș.a.), dar și în cadrul festivalului literar național de la Suceava și Udești, ce
CITIND O CARTE-PALIMPSEST de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359960_a_361289]
-
altă lume. Mai bună, mai frumoasă, mai accesibilă, mai umană. Și Nicolae Suciu și-a exprimat dragostea și admirația pentru poetul-frate în eseul: „Grigore Vieru și o poezie a înnoirii lăuntrice”, care întreprinde un studiu critic pertinent asupra operei poetului basarabean încadrată-n contextul șaizeciștilor din care făcea parte. Împletind gândirea filozofică a înaintașilor cu gândirea criticilor și istoricilor literari, Nicolae Suciu îl plasează pe Grigore Vieru în lumina interiorității sale în care totul este orânduit de Dumnezeu și capătă sens
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
2012 nu e anul „Dragonului de Apă”, ci al „Monstrului Spaghetelor Zburătoare”! Urmându-și cu fidelitate „CV-ul Prosodic” din volumul sau de debut („condamnat deja să port dintotdeauna,/ în trupul// meu trecător, funcțiile// estetice și// valoarea structuratoare// a cezurii”), basarabeanul naturalizat moroșean vrea să ne convingă că suspansul, jurnalul autentic, istoria alternativă, realitatea virtuală, literatura fantasy ori second life au aceeași „genealogie”: imaginația! Astfel, la Editură „Trakus Arte” a apărut de curînd volumul liric „Monstrul Spaghetelor Zburătoare”, o poezie despre
IGOR URSENCO ŞI „MONSTRUL SPAGHETELOR ZBURĂTOARE” de GEORGE ROCA în ediţia nr. 462 din 06 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359135_a_360464]
-
să li se fi dat drepturi egale, azi Ucraina n-avea probleme. Felul cum s-a comportat Ucraina cu noi, astăzi Rusia se comportă cu Ucraina!” Silvia GUZUN: Nu consider corectă afirmația. E o situație, probabil ca la noi, la basarabeni. Noi am fost loiali, nu am semănat vrajbă între minorități „între frații mai mari“, regretabil este că ei nu au îndrăzneala nici până astăzi de a învăța limba română sau să comunice în limba română. Unde am ajuns: „să învățăm
INTERVIU CU ISTORICUL SILVIA GUZUN de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340377_a_341706]
-
funcțiile înalte erau ocupate de ruși sau moldoveni, soțiile cărora erau rusoaice și, de fapt, conduceau ele și viziunea lor politică rusească ș.a.m.d”. Pot continua la infinit. Este o durere semănată de „frații mai mari” atât pentru noi, basarabenii, cât și pentru românii din Bucovina. Dar, zic eu, veni-va ceasul! Paul POLIDOR: Dacă ai fi Președintele Republicii Moldova astăzi, ai mai milita pentru Unirea cu România? Cum vezi în viitor această unire, pe care ai spus de nenumărate ori
INTERVIU CU ISTORICUL SILVIA GUZUN de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340377_a_341706]
-
sfinte./ Încep să fac cântece/ din numai două cuvinte“ (Abecedar). Poezia lui Vieru nu este estetizantă sau experimentală. Ea este în primul rând trăire. Pentru că dorește să ne aducă aminte cum să viețuim, pentru cine și de ce. Din poeziile marelui basarabean poate fi sesizat limbajul obsesiv afectiv. El se traduce prin cuvinte apte să coaguleze sensurile celor mai multe enunțuri poetice, formulate pe parcursul carierei sale literare. Acestea sunt: mamă, casă, sat, pământ, limbă, patrie. „Ce se ară cu lacrima?“ Să luăm, de pildă
„Doar în limba ta durerea poţi s-o mângâi“ () [Corola-blog/BlogPost/339975_a_341304]
-
dragoste față de Basarabia și față de românii de peste Nistru care niciodată nu s-a stins. Atunci inima mea a rămas în Basarabia și Basarabia a rămas în inima mea cu mare dor. În toți anii aceștia i-am tratat pe toți basarabenii cunoscuți ca fiind copiii măicuței Ana - pe toți studenții de peste Prut i-am ajutat mai mult decât pe studenții noștri români, cu colegii moldoveni din breasla mea am lucrat cu multă dăruire, cei mai buni prieteni ai mei sunt basarabeni
Măicuţa Ana () [Corola-blog/BlogPost/339977_a_341306]
-
basarabenii cunoscuți ca fiind copiii măicuței Ana - pe toți studenții de peste Prut i-am ajutat mai mult decât pe studenții noștri români, cu colegii moldoveni din breasla mea am lucrat cu multă dăruire, cei mai buni prieteni ai mei sunt basarabeni refugiați în București, iar unora le-am botezat copiii. Și la ceilalți membri ai delegației am văzut aceeași dragoste neostoită față de basarabeni: unul s-a căsătorit cu o transnistriancă, altul a adus foarte multe fonduri europene și americane în proiectele
Măicuţa Ana () [Corola-blog/BlogPost/339977_a_341306]
-
cu colegii moldoveni din breasla mea am lucrat cu multă dăruire, cei mai buni prieteni ai mei sunt basarabeni refugiați în București, iar unora le-am botezat copiii. Și la ceilalți membri ai delegației am văzut aceeași dragoste neostoită față de basarabeni: unul s-a căsătorit cu o transnistriancă, altul a adus foarte multe fonduri europene și americane în proiectele unor fundații basarabene, altul a devenit unul din cei mai cunoscuți pro-unioniști români scriind numeroase articole favorabile despre Moldova. Dar parcă nu
Măicuţa Ana () [Corola-blog/BlogPost/339977_a_341306]
-
a-l sudui și blestema. N-a știut cum să fugă mai repede. Pînă la Odessa am ajuns, dar de acolo tot nu aveam bani. Și m-am dus cu ele mai departe, pînă la Moscova și acolo am întîlnit basarabeni, care m-au întrebat ce e cu mine și cum am ajuns acolo. Oamenii m-au suit în tren pînă la Chișinău și de acolo alți oameni m-au suit pînă la Cornești. Apoi am ajuns în satul meu. Cînd
Dan Cristian Turturică () [Corola-blog/BlogPost/340008_a_341337]
-
trebuie să se unifice Republica Moldova cu România? Dați-ne 5 argumente pentru care Unirea trebuie să se facă. - În primul rând, fiindcă trebuie să fie un act de dreptate istorică pentru poporul român, care a suferit foarte mult. În special, basarabenii, bucovinenii și cei din Ținutul Herța. Avem și noi dreptul la unitate națională. În al doilea rând, noi considerăm că fericirea este prioritară, comparativ cu toate fetișurile: statalitate, suveranitate, vehiculate la Chișinău. Fiecare român are dreptul să fie fericit. Al
Vitalia Pavlicenco, preşedinta Partidului Naţional Liberal(Basarabia) () [Corola-blog/BlogPost/340021_a_341350]
-
Mircea Druc, primul șef de guvern anticomunist de la Chișinău: “Mă bucur că reprezentanții Consiliului Unirii au venit aici, în frunte cu Vitalia Pavlicenco, în Parlamentul României, ceea ce la Chișinău nu a fost posibil. Dacă președintele Mihai Ghimpu a salvat onoarea basarabenilor și cu prilejul comemorării celor 200 de ani de la Tratatul de pace de la București, Parlamentul de la Chișinău se comportă lamentabil, la fel ca în anii 1990. Mă gândeam cum a sărbătorit Rusia țaristă 100 de ani de la luarea Basarabiei, în
Vitalia Pavlicenco, preşedinta Partidului Naţional Liberal(Basarabia) () [Corola-blog/BlogPost/340021_a_341350]
-
și armata gen. Colceac care din venea din Siberia. Ei bine, asaltat de aceste 4 armate țariste, Lenin a reluat decretul de autodeterminare a popoarelor, pentru ca, în spatele acestor armate, ucrainienii, caucazienii, estonienii, letonienii și lituanienii să se despartă, polonezii și basarabenii să facă scandal - deci pentru ca aceste armate țariste să fie prinse între două focuri: din față bolșevicii de la Moscova și din spate aceste mișcări de eliberare. Pentru acest motiv a hotărât Lenin autodeterminarea popoarelor, iar nu cu scopul ca popoarele
Despre secretele Basarabiei… cu Şerban Milcoveanu () [Corola-blog/BlogPost/340022_a_341351]
-
ales Sfatul țării. Sfatul țării s-a întrunit la 27 nov. 1917 și a hotărât autonomia Basarabiei. Ionel Brătianu a insistat: “Ce autonomie?! Votați unirea, ca eu să vă pot apăra pe Nistru, iar nu pe Prut, care e mic.” Basarabenii nu au răspuns nimic, și toți emisarii trimiși de Brătianu au venit înapoi comunicând că domnii basarabeni păstrează tăcerea și nu se angajează. Regele Ferdinand l-a chemat la Iași pe Pantelimon Halipa, primul sau al doilea conducător al partidului
Despre secretele Basarabiei… cu Şerban Milcoveanu () [Corola-blog/BlogPost/340022_a_341351]
-
a cerut să facă unirea cu România. N-a avut însă succes! Nu se știe dacă Pantelimon Halipa i-a spus secretul Basarabiei. Cert este că s-a rămas doar la prima etapă: autonomia Basarabiei. Spre sfârșitul lui ian. 1918 basarabenii au votat etapa a doua: independența Basarabiei. Basarabia era stat independent (iar nu alipit la patria-mamă, România). Diversele demersuri pentru unire La 21 ian. 1918 a venit mareșalul Averescu ca prim-ministru, cu program de a încheia pacea separată cu
Despre secretele Basarabiei… cu Şerban Milcoveanu () [Corola-blog/BlogPost/340022_a_341351]
-
mareșalul Averescu avea mai mare prestigiu decât Ionel Brătianu; în plus, era șeful Armatei și făcuse specializarea la Berlin, în aceeași clasă cu mareșalul german Mackenzen. Mareșalul Averescu, ca prim-ministru, a cerut și el basarabenilor unirea cu România, dar basarabenii iarăși n-au răspuns nimic, n-au dat nici un semn. Atunci Averescu a trimis la Chișinău pe ministrul de război Ianculescu, un mare general. A venit el, a vorbit, a dres. Nimic! Domnii basarabeni ascultau cu respect, cu atenție, dar
Despre secretele Basarabiei… cu Şerban Milcoveanu () [Corola-blog/BlogPost/340022_a_341351]
-
ascultau cu respect, cu atenție, dar nu se angajau. Atunci Ianculescu a adus cele două regimente de artilerie din divizia a 11-a Slatina, le-a pus în jurul Chișinăului și le-a ordonat să tragă în aer ca să impresioneze pe basarabeni și să-i determine să voteze mai repede unirea cu România. Domnii basarabeni n-au votat! Ascultau bubuiturile de tun, știau că sunt românești, dar nu au votat. La 5 martie s-a încheiat armistițiul de la Buftea și a venit
Despre secretele Basarabiei… cu Şerban Milcoveanu () [Corola-blog/BlogPost/340022_a_341351]
-
Ascultau bubuiturile de tun, știau că sunt românești, dar nu au votat. La 5 martie s-a încheiat armistițiul de la Buftea și a venit guvernul Alexandru Marghiloman cu suveranitate și asupra Moldovei. Guvernul Marghiloman avea și el misiunea să convingă basarabenii să se unească cu România și a trimis și el emisar. Tot așa, basarabenii ascultau și nu spuneau nimic. Marghiloman l-a trimis pe Const. Stere (care era o personalitate, om de cultură, rectorul universității Iași), să-i convingă pe
Despre secretele Basarabiei… cu Şerban Milcoveanu () [Corola-blog/BlogPost/340022_a_341351]
-
martie s-a încheiat armistițiul de la Buftea și a venit guvernul Alexandru Marghiloman cu suveranitate și asupra Moldovei. Guvernul Marghiloman avea și el misiunea să convingă basarabenii să se unească cu România și a trimis și el emisar. Tot așa, basarabenii ascultau și nu spuneau nimic. Marghiloman l-a trimis pe Const. Stere (care era o personalitate, om de cultură, rectorul universității Iași), să-i convingă pe basarabeni. Constantin Stere a intrat în ședința Sfatului țării de la Chișinău și a pledat
Despre secretele Basarabiei… cu Şerban Milcoveanu () [Corola-blog/BlogPost/340022_a_341351]
-
să se unească cu România și a trimis și el emisar. Tot așa, basarabenii ascultau și nu spuneau nimic. Marghiloman l-a trimis pe Const. Stere (care era o personalitate, om de cultură, rectorul universității Iași), să-i convingă pe basarabeni. Constantin Stere a intrat în ședința Sfatului țării de la Chișinău și a pledat unirea Basarabiei cu România. Domnii basarabeni au ascultat cu respect, cu atenție, au bătut din palme, dar nu s-au mișcat din bănci ca să voteze. Atunci Stere
Despre secretele Basarabiei… cu Şerban Milcoveanu () [Corola-blog/BlogPost/340022_a_341351]
-
au bătut din palme, dar nu s-au mișcat din bănci ca să voteze. Atunci Stere, furios, a ieșit în stradă, să instige populația să intre cu forța peste Sfatul țării și să-i convingă pe deputați să voteze. Dar și basarabenii de pe stradă au ascultat, au aplaudat, dar n-au făcut nimic. Stere s-a întors la București crezând că basarabenii erau niște mafioți, niște bandiți, și că vroiau bani. A strâns monede de aur și a cerut să se împartă
Despre secretele Basarabiei… cu Şerban Milcoveanu () [Corola-blog/BlogPost/340022_a_341351]
-
să instige populația să intre cu forța peste Sfatul țării și să-i convingă pe deputați să voteze. Dar și basarabenii de pe stradă au ascultat, au aplaudat, dar n-au făcut nimic. Stere s-a întors la București crezând că basarabenii erau niște mafioți, niște bandiți, și că vroiau bani. A strâns monede de aur și a cerut să se împartă monede de aur deputaților basarabeni ca să voteze unirea cu România. Basarabenii nu au primit banii (deci nu erau corupți)! Dar
Despre secretele Basarabiei… cu Şerban Milcoveanu () [Corola-blog/BlogPost/340022_a_341351]