584 matches
-
de plictiseală: Eugenia de Savoia și...Steluța Apostolescu. Pentru Eugenia explicația era dată de sora bunilor mei prieteni din Nicorești, frații Jalbă, o fată bună și înzestrată cu foarte multe calități. Peste ani, cele două aveau să devină prietene. Domnișoara bască albă stătea la gazdă la familia Stepan Volcov, bulgar. Și încet, încet, că milităria-i lungă, vizitele la școala domnișoarei cu nume de stea s-au îndesit. Iar de aici până la deschiderea sufletului nu era mult. Orfană de tată de la
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
plin de cutii de carton, cutii murdare și rupte, a ajuns o cerșetoare, una care se strecoară printre trecători spre o țintă fixă, e îmbrăcată într-un palton ponosit, s-a legat cu un șorț muncitoresc, pe cap poartă un basc din stofă englezească, resturi dintr-o garderobă, cândva rafinată, trage un cărucior după ea, un cărucior plin de cutii de carton, se îndreaptă spre o țintă fixă, absentă, trecătorii o izbesc și o înjură, o cerșetoare, ea înaintează absentă, din
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
Ceață Riman * Trei texte despre Ceață * Cum se face un roman MIGUEL DE UNAMUNO Y JUGO (29 IX 1864, Bilbao -31 XII 1936, Salamanca), „basc prin naștere, castilian prin vocație“). Studii universitare și doctorat în filozofie și litere la Madrid (1889-1884). Profesor de liceu la Bilbao, din 1885. Se căsătorește cu Concha Lizárraga (vor avea nouă copii). Profesor de greacă veche la Universitatea din Salamanca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
e drept, într-o epocă în care disciplinele intelectuale nu ajunseseră la gradul de specializare pe care aveau să-l cunoască ulterior, și după ce, presat de necesitatea de a-și întreține familia, eșuase în încercările sale de a preda limba bască la Instituto Vizcaino din Bilbao ori de a ocupa, tot aici, catedra de psihologie, logică și etică, sau pe cea de metafizică la universitățile din, succesiv, Valladolid, Barcelona și Valencia, și după ce, la un concurs organizat de Academia Regală Spaniolă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
în cultivatorii lui, deoarece grija de a ține un jurnal, credea el, îți poate afecta calitatea ținutei vitale, ținând jurnal riști să trăiești subordonat grijii de a găsi neapărat ce anume să consemnezi în paginile lui. Atitudinea lui intransigentă, de „basc castilian“, de iubitor și retrăitor al lui Don Quijote, îndurerat de soarta Spaniei și nedispus la niciun compromis, îi atrage, după lovitura de stat a lui Primo de Rivera (13 septembrie 1923) și din pricina unui articol virulent împotriva regelui Alfonso al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
de Rivera (13 septembrie 1923) și din pricina unui articol virulent împotriva regelui Alfonso al XIII-lea, deportarea pe insula Fuerteventura din arhipelagul Canarelor, de unde, cu ajutorul unor prieteni, se va refugia la Paris și de acolo în sudul Franței, în Țara Bască franceză, la Hendaye, pentru a fi mai aproape de ținutul natal. „Desțărarea“ sa va dura până în 1930. A fost o perioadă extrem de dură în viața lui Unamuno. Dacă lunile petrecute în Fuerteventura, pământ spaniol, nu-i alteraseră speranța, șederea la Paris
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
întins pe patul din camera sa de hotel ieftin visându-și Spania, așteptând frenetic vești din țara sa și scriind o vreme doar scrisori, până când s-a hotărât să pună pe hârtie inegalabila narație autobiografică, politică și metafizică a unui basc spaniol îndârjit să nu moară în carne: Cum se face un roman. Se va întoarce în țară în 1930. I se va face o primire triumfală, va fi reales rector al Universității din Salamanca, deputat de Salamanca în Parlamentul Constituant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
a spus în esență că generalul Millán Astray, mutilat de război ca și Cervantes, dar nu la înălțimea spirituală a acestuia, vrea să mutileze Spania și o afirmă jignitor chiar în fața Rectorului acelei Universități, despre care se știe că e basc, și în fața episcopului de Salamanca, născut la Barcelona, „și care este, vrând, nevrând, catalan“. Asistența extremistă se manifestă zgomotos, generalul strigă (într-un consens cu toate totalitarismele, inclusiv cu cel bolșevic, simptomatic resurgent în Piața Universității bucureștene, în 13-15 iunie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
cum insistent repetă Unamuno, o „carte oglindă“, o oglindă devoratoare și mărturisitoare, plimbată de-a lungul unui șir de ani în care starea de expectativă aproape sterilizantă a exilatului înfometat de știrile din țară era nota caracteristică a existenței marelui basc. Figurile tutelare îi sunt în acest sens Dante și Mazzini (citat fiind, pe lângă ei, și Victor Hugo), mari proscriși pe care-i evocă solidar la tot pasul. Iar fundalul îl constituie același creștinism agonic născut din lupta cu istoria și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
cinci ani, douăzeci? Să presupunem că douăzeci; am șaizeci și trei, plus încă douăzeci, optzeci și trei; am de gând să trăiesc nouăzeci; oricât ar dura, eu voi dura mai mult!“ Și între timp, am sub ochi tantalica mea Spanie bască, văd soarele răsărind și asfințind în munții de pe pământul meu. Răsare pe-acolo, nițel mai la stânga piscului Peña de Aya, Cele Trei Coroane, și de-aici, din camera mea, contemplu în poala umbroasă a muntelui acea coadă de cal, cascada
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
nume. L-aș numi U. Jugo de la Raza; U. este inițiala numelui meu de familie; Jugo, primul nume de famile al bunicului meu dinspre mamă și cel al vechiului cătun Galdácano, din Biscaya, de unde se trăgea; Larraza e numele, tot basc - ca și Larra, Larrea, Larrazabal, Larramendi, Larraburu, Larraga, Larreta... și multe altele -, al bunicii mele dinspre tată. Îl scriu La Raza ca să fac un joc de cuvinte - gust conceptist -, deși Larraza însemnează pășune. Și Jugo nu prea știu ce, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
doi ani, nu mă puteam gândi să-l fac pe Jugo de la Raza al meu să se plimbe decât prin Gand și Geneva și Lucerna și Veneția și Florența... Astăzi l-aș pune să se plimbe prin această idilică țară bască franceză care dulceții Franței îi adaugă preadulcele acrișor al Țării Bascilor a mea. Ar lua-o de-a lungul malurilor tihnite ale umilului râu Nivelle, printre domoale pășuni de smarald, pe lângă Ascain, și la poalele muntelui Larrún - alt derivat de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
și două de luni de la Hendaya. Pe dedesubtul incidentelor polițienești, la care se coboară josnicii tirani și degradează politica, sfânta politică, am dus și continui să duc aici, în exilul meu din Hendaya, în peticul acesta frontalier al pământului meu basc natal, o viață intimă de politică, devenită religie, și de religie devenită politică, un roman al eternității istorice. Uneori mă duc pe plaja de la Ondarraitz, ca să-mi scald copilăria eternă a spiritului în viziunea veșnicei copilării a mării care ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
traducere sau parafrază arameică a unui pasaj din Vechiul Testament. „Eu însumi am devenit pentru mine o problemă“, Sf. Augustin, Confesiuni, trad. de Gh. I. Șerban, Humanitas, București, p. 357. Fr.: Hendaye. Aici, ca și în restul textului, Unamuno folosește formele basce ale toponimelor din zona franceză a Țării Bascilor. Denumirile franceze, oficiale, sunt consemnate în note. Ventura García Calderón Rey (1886-1959), scriitor și diplomat peruan, născut la Paris; după studii făcute la Lima, a continuat să trăiască cea mai mare parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
angajat în mișcarea risorgimentală. Dante, Infernul, III, 51: „Prea mult vorbim de ei; tu-i vezi și treci“ (trad. G. Coșbuc). José Francos Rodríguez (1862-1931), jurnalist, scriitor, medic și politician spaniol. Horacio Echevarrieta (1870-1963), mare industriaș și om de afaceri basc. Gumersindo Azcárate Menéndez (1840-1917), economist și sociolog spaniol. Francisco [Francesc] Pi y Maragall (1824-1901), politician, istoric și eseist spaniol. Unamuno traduce literal textul grecesc al Rugăciunii Domnești, Mt., 6, 9-15, așa cum procedează și de-a lungul Jurnalului intim. „Su monte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
și acum la păstrarea culturii și spiritualității lor, prin cultul celebrat în limba lor (sfânta Liturghie la care am concelebrat a fost în bască și spaniolă), ca și prin promovarea și apărarea tradițiilor lor: cântece, dansuri, îmbrăcăminte, obiceiuri, etc. Catolicismul basc este mai puternic decât cel francez. Limba bască este în școli, în vorbirea curentă, mai ales a celor în vârstă, iar indicatoarele stradale sunt toate în două limbi. Nu au încă o autonomie administrativă, dar ei speră să o dobândească
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
prin cultul celebrat în limba lor (sfânta Liturghie la care am concelebrat a fost în bască și spaniolă), ca și prin promovarea și apărarea tradițiilor lor: cântece, dansuri, îmbrăcăminte, obiceiuri, etc. Catolicismul basc este mai puternic decât cel francez. Limba bască este în școli, în vorbirea curentă, mai ales a celor în vârstă, iar indicatoarele stradale sunt toate în două limbi. Nu au încă o autonomie administrativă, dar ei speră să o dobândească cât mai curând. S-ar asemăna astfel cu
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
iar indicatoarele stradale sunt toate în două limbi. Nu au încă o autonomie administrativă, dar ei speră să o dobândească cât mai curând. S-ar asemăna astfel cu germanii din nordul Italiei, de exemplu. Si un alt aspect: poate deveni basc și cine nu aparține acestei etnii, dar învață limba și se integrează în mijlocul lor, contribuind la promovarea comunității basce. Aici se va încheia drumul meu pe camino piemontez, pe care am intrat la Oloron, iar mâine, de la Roncesvalles, voi intra
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
dobândească cât mai curând. S-ar asemăna astfel cu germanii din nordul Italiei, de exemplu. Si un alt aspect: poate deveni basc și cine nu aparține acestei etnii, dar învață limba și se integrează în mijlocul lor, contribuind la promovarea comunității basce. Aici se va încheia drumul meu pe camino piemontez, pe care am intrat la Oloron, iar mâine, de la Roncesvalles, voi intra pe camino frances. Joi, 30 august: Saint Jean Pied de Port-Roncesvalles: 27 km Micuțul orășel pe care îl voi
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
cu nestemate. Pletele-i albe ce curgeau peste umeri și spate, până sub omoplați se scăldau în razele soarelui de dimineață. Barba de un alb strălucitor și mătăsos, de lungă ce era, o purta în jurul gâtului.. Pe cap purta un basc având calota croită din cânepă, fundul din in iar bentița era o lucrătură făcută de vreo mână fermecată din ațe de diverse culori. Picioarele subțiri și mici erau încălțate în opinci meșteșugite din piele de pisică sălbatică. Când vorbea, cânta
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
Hingherul s-a întors spre mine încruntat. Crezuse, poate, că-l înjurasem. Nu-mi plăcea meseria pe care o avusese, de aceea îl mai necăjeam uneori, la început, înainte de a observa că acest bătrân rezervat, bizar, umblând veșnic cu un basc pe cap, avea o slăbiciune pentru câini care inspira teamă și respect. Râdeam când întindea mâna vreunui câine și spunea „Dă laba”, iar acesta se executa docil, dar dacă ne auzea și întorcea capul ne îngheța râsul pe buze. Ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
pantaloni scurți cu bretele, de culoare albă, cu vipușca și tivul de jos roșii, săndăluțe albe din piele și cu șosețele roșii, spre marea nedumerire a lui Va care nu Înțelegea nicidecum rostul și utilitatea șosețelelor. Pe cap avea un basc alb, așa cum purtau copiii din sat la acea vreme. Mândri nevoiemare, Ochenoaia și nepotul ei „Îmbrăcat di duminicî” au mers către Vlanic, islazul unde păștea cireada satului, ca s-o aducă acasă pe Dumănița, vaca Ochenoaiei. La acea oră de
Milenii, anotimpuri şi iubiri (sau Cele şase trepte ale iniţierii) by VAL ANDREESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1708_a_2958]
-
un cocoșat cu fața brăzdată de riduri, Îți aducea un lighean cu apă clocotită În care Îți Înmuiai picioarele. De la el am aflat și am păstrat de atunci informația Într-o celulă de sticlă a memoriei mele, că În limba bască „fluturelui“ i se spune misericoletea - sau cel puțin așa se auzea (printre cele șapte cuvinte pe care le-am găsit În dicționare cel mai apropiat ar fi micheletea). 3 În partea mai maronie și mai udă a plajei, acea parte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
slabă, și niște feliuțe de brânză... — Spuneți ceva, părinte! — Taci din gură, fiule, ca n-am mai mâncat ca lumea de când am plecat de la Misiune. Afurisitul ăla de metis de la Hotelul Santa Marta! Nu vorbiți urât, părinte. Uitați că sunteți basc! — Creveții ăștia îmi amintesc de locurile natale. Dacă ar fi avut și niște sardeluțe prăjite! Ai mânca niște sardeluțe prăjite, fiule? — Aș mânca „toate“ sardeluțele prăjite, părinte. Pe toate! Dar aici nu sunt sardele. Încă puțină șuncă? — Bine. Încă puțină
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
nu va fi decât o imensă cloacă. A venit momentul ca ei să înceteze să mai fie blânzi și să-și apere moștenirea. Ce ar zice monseniorul dacă v-ar auzi vorbind așa? — Ar fi de acord. Și el este basc și misionar. Sau crezi că, dacă purtăm o sutană, ne-am pierdut avântul. Când am plecat din San Sebastián, știam că va trebui să înfrunt multe primejdii și greutăți în selvă. Bine: cea mai mare primejdie este să rămân în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]