871 matches
-
o claie de păr negru în care foarfeca sau pieptănul nu intraseră niciodată; nici pomeneală de săpun. Prăseau în aceste clăi urdii de vietăți alburii pe care, cînd da soarele în nămiezi, mame așezate turcește la umbra unui corcoduș, cu basmalele căzute în jurul gîtului, le scurmau cu degete zbîrcite ca niște uscături. Legănați astfel în vise tandre, copiii adormeau. Aveam senzația că aici timpul se măsoară în milenii. Șchiopătînd pe o cărare de lîngă bordei, din pădure ieși un om cu
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
prin clădirea de beton a șefilor. În Sala de ședințe (așa scria pe o plăcuță bătută În cuie deasupra ușii) se dereticase În acea după-amiază. Tuburile arse de neon fuseseră Înlocuite de electricieni, o femeie legată la cap cu o basma cărămizie strânsese pânzele de păianjen de pe tavan cu o mătură legată de o prăjină lungă; fuseseră spălate geamurile, perdelele și pereții zugrăviți În partea de jos cu vopsea-ulei; la ferestre apăruseră un fel de draperii dintr-o țesătură cenușie, aspră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
de mână, legături uscate de leuștean și mărar, semințe de muștar și coriandru, creioane, ascuțitori, stilouri cu penițe scumpe, cerneluri chinezești, nenumărate coli de scris, pantofi, izmene, sandale, cămăși, câteva pălării de fetru sau de paie, papiote, ace de cusut, basmale, fote, ii, fuste, preșuri Împletite de mâna bătrână a mamei, un fier de călcat ce se umple cu jar și care netezea ca nealtul, dar și cu valoare artistică dată de capacul dantelat și mânerul În formă de sirenă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
10. Lucrul acesta a ținut doi ani, așa că toți cei ce locuiau în Asia, Iudei și Greci, au auzit Cuvîntul Domnului. 11. și Dumnezeu făcea minuni nemaipomenite prin mîinile lui Pavel, 12. pînă acolo că peste cei bolnavi se puneau basmale sau șorțuri, care fuseseră atinse de trupul lui, și-i lăsau bolile, și ieșeau afară din ei duhurile rele. 13. Niște exorciști Iudei, care umblau din loc în loc, au încercat să cheme Numele Domnului Isus peste cei ce aveau duhuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85087_a_85874]
-
gândurile duse pe aripi de pasăre călătoare. În liniștea de pridvor de biserică, aud pași pe uliță... După un timp, o mână obosită bate în poartă. Îmi adun privirile și încerc să deslușesc chipul femeii de dincolo de zaplaz... De sub o basma roșie, se ițesc șuvițe colilii. Sprijinundu-se de poartă, bătrâna de dincolo așteaptă un răspuns. “Tare mi se pare că am mai văzut acest chip cândva. Unde și când?” Ca un fior cald, amintirea începe să mă poarte pe drumuri bătute
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
femeia de cum m-a văzut. --Bine ai venit. Intră, să-ți tragi sufletul. --Mulțămesc, conașule. A intrat continuând să vorbească. --De fiecare dată când intru la matale în casă, îți arăți inima bună... În timp ce vorbea, se străduia să dezlege nodurile basmalei pe care tocmai o scosese din sân. În sfârșit, când a reușit, din legătură a ieșit la iveală o hârtie împăturită mărunt. Mi-a întins-o ca pe o ofrandă, adăugând: --Primește scrisoarea asta, conașule, și vorbele calde de la bărânul
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
lui Toader stolnic adeverit cu multe iscălituri că au dăruit preotului Vasilie sin dascalului Sfiiano o bucată de loc...pe Ulița Mare, divale spre țintirimul bisericii Sfântul Gheorghe” Întocmai acesta-i zapisul,fiule. Bătrânul își șterge sudoarea de pe frunte cu basmaua lui mare...În acest timp, privirea mi-a căzut pe o casă care pare că nu prea are stăpân. Nedumerit, îl întreb pe călugăr: A cui o fi această casă, părinte? Mie tare mi se pare că a cam fost
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și temelia încă și-au înălțat-o mai mult decît tocmala ce-au avut, să o facă împotriva Podului Gospod...și cu aceste pricini ar fi cheltuit bani ai lui”. Dar „părintele prefect” a știut ce să spună ca să iasă basma curată: „Și au mai spus părintele prefect că după ce i-au gătit dughenile și poarta cea nouă cu toati celi trebuitoari, s-au răfuit între dînșii și s-au așezat plătindu-i deplin. Și încă i-au mai dăruit lui
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
chip, sfios și totuși, acum, răpus de ghearele necruțătoare ale nebuniei. O nebunie cruntă care-l arcuiește și-i cutremură trupul, spasmodic... La noi vine mereu o femeie tristă ca un cimitir. Își șterge mereu ochii cu un colț de basma curată, de parcă acum a scos dintr-o ascunsă ladă de zestre. Femeia e de o curățenie și o decență nemaiîntâlnită. E mama nebunului. Plânge cu niște lacrimi care întâi trec prin mine și nu știu de ce sufletul mi se strânge
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
alunecată în oglindă. Pentru ea oglinda nu mai exista. Lumea aceea răsturnată nu-și mai reflecta apele înlăuntrul sufletului ei. Sufletul îi era gol și pustiit ca un talcioc încărcat de lucruri mult prea vechi. Avea părul răvășit, ieșit de sub basmaua decolorată de vânt și ploi. Prea multe ploi pentru un suflet descălțat de vise. Hainele îi atârnau în dezordine pe un trup împuținat de zbucium, iar picioarele îi erau crăpate până la sânge, pentru că o vedeam veșnic desculță. Tablou sumbru al
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
în afara orașului, cu intenția de a înota și a-mi aduna gândurile. Lacul era pustiu, cerul părea de zinc, îngrămădit de nori hidoși, iar apa era tulbure și parcă mirosea a moarte...Valurile răsunau a bocet înfundat în colț de basma veche. Mă dezbrac și mă arunc în lupta cu valurile patimașe, amestecându-mi gândul cu norul cenușiu și izul de apă îndoliată. Abia când revin pe mal, observ o bătrână suptă de nevoi, cu lacrimile agățate în colțurile ochilor. Fără
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
urechea de parcă, ar fi vrut să-mi dezvăluie o taină, pe care trebuia să o descopăr demult, nu doar în dimineața aceea apăsătoare. Ochiul drept, doar el aduce vestea bună, mai adaugă umbra ei, ștergându-și cu un colț al basmalei vechi, lacrima îmbătrânită,ce se agățase de genele roase. Apoi dispare ca o arătare palidă, în zarea însângerată și proaspătă și se topește în lumea adormită a copilăriei mele. Îmi apăs ochiul stâng până simt durerea cum pătrunde ca o
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
i-am promis că am să-l caut, dar - la început - am fost furat de treburi, apoi uitarea și-a spus cuvântul... Uita-m-ar relele!” - gândeam eu privind la țigancă. Ea și-a șters fața cu un colț al basmalei roșii ce o purta pe cap, neslăbindu-mă din priviri. Am să merg să-l văd și să mai zăbovesc o veme pe la el. Drept să-ți spun, m-am luat cu una-cu alta și timpul a trecut... Spune
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
ea. — Bine, deci, unde e? Am zâmbit obosită, am sărutat-o și-am înșfăcat rapid un mini-quiche1 de pe tava unui chelner-ambulant. Harry a apărut, relaxat, în spatele meu, fumând un trabuc de contrabandă, chestie cu care numai el putea să scape basma curată. Harry și-a așezat o mână, plin de afecțiune, pe umărul lui Bea, apoi a scos un fel de urlet scurt de lup către mine. — Atenție, bărbați ai New York-ului - s-a aplecat să mă pupe - Domnișoara Truman a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
bolnav psihic... sau că furi... orice-ți trece prin cap, ea a spus-o deja. — Vivian a amenințat c-o să pună pe cineva să-l bată pe un agent pe care-l cunosc, dacă omul n-o lăsa să scape basma curată în urma unei încălcări flagrante a contractului. Voia să pună numele unui alt autor pe copertă! s-a jurat Max cel blând, băiatul de la departamentul artistic. Pretindea că, în felul ăsta, o să vândă mai multe exemplare. — E dusă cu capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
tot asistent îde grad secund) și tot complet uitat de toată lumea, cu excepția unui golan de la III Tipografi, care își va aminti veșnic ziua în care l-a pocnit drept în nas pe un profesor de studii liberale și a scăpat basma curată. Probabil că se va lăuda și la nepoții lui cu asta. Wilt porni mașina și ieși la șosea, cu sufletul plin de ură față de anul III Tipografi, față de Colegiul Tehnic, față de viață în general și față de el însuși în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
și se ridică. Un psihiatru ca lumea va fi cu totul suficient. Și dacă ai impresia că poți să scapi dacă ești declarat vinovat dar nebun, las-o baltă. Gagiii de-aici știu când o faci pe nebunu’ ca să scapi basma curată. Flint se îndreptă spre ușă, apoi se opri. Se întoarse și se întinse peste masă. — Spune-mi, Wilt, zise el. Spune-mi numai un singur lucru. Cum de poți să stai acolo așa de calm? Soția ta a dispărut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
peste dealurile tăcute. A pus valiza pe zgura umedă dintre șine, a ridicat privirea, da: se afla la destinație. Fațada de cărămidă, stâlpii metalici, acoperișul de sticlă murdară. I-a urmat, grăbit, pe puținii călători spre stația deautobuz. Căciuli, sacoșe, basmale, boccele. Se strânseseră, așteptând, așteptând și înmulțindu-se, în jurul chioșcului închis, unde se vindeau cândva țigări și biscuiți. După aproape o oră de așteptare, apăru, în sfârșit, cu farurile mijite, Bătrâna. Sforăia, clătinându-se, zornăia din șuruburi, ușile se bălăbăneau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
cu un nod În gât. Și am vrut să-ți mulțumesc cumva. Începe să scotocească În geantă și scoate o chestie imensă tricotată, portocalie. Așa că azi-noapte ți-am făcut asta. E evident că așteaptă o reacție din partea mea. E o basma. Câteva clipe, nu mă pot mișca. O basma croșetată. — Katie, reușesc să rostesc cu greu, Întorcând basmaua pe toate fețele. Nu trebuia... Am vrut eu ! În chip de mulțumire. Mă privește extrem de sincer. Mai ales că ai pierdut cingătoarea aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
să-ți mulțumesc cumva. Începe să scotocească În geantă și scoate o chestie imensă tricotată, portocalie. Așa că azi-noapte ți-am făcut asta. E evident că așteaptă o reacție din partea mea. E o basma. Câteva clipe, nu mă pot mișca. O basma croșetată. — Katie, reușesc să rostesc cu greu, Întorcând basmaua pe toate fețele. Nu trebuia... Am vrut eu ! În chip de mulțumire. Mă privește extrem de sincer. Mai ales că ai pierdut cingătoarea aia pe care ți-o făcusem de Crăciun. A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
și scoate o chestie imensă tricotată, portocalie. Așa că azi-noapte ți-am făcut asta. E evident că așteaptă o reacție din partea mea. E o basma. Câteva clipe, nu mă pot mișca. O basma croșetată. — Katie, reușesc să rostesc cu greu, Întorcând basmaua pe toate fețele. Nu trebuia... Am vrut eu ! În chip de mulțumire. Mă privește extrem de sincer. Mai ales că ai pierdut cingătoarea aia pe care ți-o făcusem de Crăciun. A ! zic, cu o Împunsătură de vinovăție. Ăă, da. Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
extrem de Încântată să te ajut În carieră, Ems. Trebuia să-mi fi spus ! Sună-mă la birou și am să fac tot ce pot... Mă uit la ea, plină de ură. Nu-mi vine să cred că vrea să iasă basma curată din povestea asta. E cea mai nesimțită vacă cu două fețe pe care am văzut-o În viața mea. — Nu a fost nici o neînțelegere la mijloc, Kerry, spun cât pot de calmă. Știm foarte bine amândouă ce s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
nici n-ar fi (în lipsa mea mama adusese și femeie la curățenie), de o lumină nesănătoasă. În zece minute cronometrate pe secundarul ceasului cu brățară argintie, au trecut pe sub fereastra chiliei mele douăzeci de inși, o măturătoare de frunze, cu basmaua uriașă în culorile toamnei înfășurată de mai multe ori peste gură, arătând întocmai ca un morman de frunze arse, pe urmă un grup de fete nostime de la Economic - nu mai știu dacă am apucat vreodată să-ți vorbesc despre „liceul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
vreme să luăm prune de magiun. Mă prindea totuși atât de greu acasă, încât în seara marelui gătit am rămas în plus în fața viermuielii din bucătărie. Zina, în maieul întins până la o palmă deasupra genunchilor, cu părul strâns într-o basma veche de-a mamei, învârte cu o vâslă în oloiul de magiun care stă pe două ochiuri de aragaz. Mama supraveghează popota, mâțele se încurcă printre picioarele iuți ale femeilor, dintr-un colț mai spre terasă se ridică și fumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
aprinsă, că doamna T. și Emilia Răchitaru trebuie să fie una și aceeași femeie. Fiecare femeie care ne trece prin viață începe prin a fi o sofisticată, o doamnă ABCD... T, și pe măsură ce trece, legându-și părul moale într-o basma și zdrăngănind vasele dimineața în bucătărie, se vulgarizează până aproape de nivelul Emiliei. La lumina lanternei vechi rusești, a trebuit să citesc o noapte întreagă sub pături romanul Hortensiei P.B., Rădăcini, cinci sute și ceva de pagini de carte cu coperțile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]