4,389 matches
-
În fiecare zi, cuvîntul dorință, coboară din mansarda sa (este singurul cuvînt avînd locuința aproape de cer) și se duce să facă un tur prin casele de toleranță ale vocabularului. Nu-i este ușor să înainteze pe stradă tatonînd terenul cu bastonul său alb (cuvîntul dorință, am uitat să vă spun, este orb din naștere). Deseori se izbesc de el alte cuvinte cărora le lipsește sensul orientării, cum ar fi cuvîntul speranță sau chiar certitudine. El rămîne însă politicos și demn: pe
Sublinierile autorului by Gheorghe MOGA () [Corola-journal/Journalistic/7013_a_8338]
-
altfel, și troacă e un termen pentru polițist sau gardian, folosit curent de M. Avasilcăi, în Fan-fan, rechinul pușcăriilor, 1994: "troacele pârnăii m-au bătut de să mă smintească" (p. 8); "troacele au fost nemulțumite și au început a agita bastoanele" (p. 12); "troaca de pe secție a venit și ne-a anunțat că vom fi ascunși la zarcă" (p. 13). Într-un articol din ziarul Ordinea, din 19.12.1935, autorul (D.I. Atanasiu) încerca să integreze în discurs, într-un dialog
Polițist, substantive by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7018_a_8343]
-
Paleologu au fost de mare efect, tot mai rafinate cu înaintarea în vârstă a scriitorului. Costumelor impecabile, cu nelipsita batistă în buzunarul de la piept, cămășilor și cravatelor atent asortate, pantofilor strălucitori li s-au adăugat în anii din urmă faimosul baston cu cap de argint. Într-o împrejurare în care el însuși ajunsese să folosească un astfel de obiect, dar din lemn, poetul Ștefan Augustin Doinaș a remarcat zâmbind: „Alecu poartă bastonul din cochetărie, eu din necesitate". Ținutei impecabile i se
Familia Paleologu: ipoteze, legende, fantezii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6758_a_8083]
-
li s-au adăugat în anii din urmă faimosul baston cu cap de argint. Într-o împrejurare în care el însuși ajunsese să folosească un astfel de obiect, dar din lemn, poetul Ștefan Augustin Doinaș a remarcat zâmbind: „Alecu poartă bastonul din cochetărie, eu din necesitate". Ținutei impecabile i se adăuga o atitudine pe măsură. Deschis, jovial, mereu bucuros să-și întâlnească prietenii, Alexandru Paleologu știa perfect care sunt limitele familiarității și ale bunei cuviințe. Chipul său distins, conversația inteligentă, nelipsita
Familia Paleologu: ipoteze, legende, fantezii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6758_a_8083]
-
ce merg și ajung în "sală cazanelor" unde erau mai multe cazane cu apă clocotita, pline cu oameni care încercau să iasă afară. Din cînd în cînd, la cîte un cazan, un grup de draci îi loveau peste cap cu bastoanele pe cei ce încercau să iasă. - Ce se întîmplă aici? întreabă Sf. Petru. - Aici este cazanul cu nemți și ăștia încearcă tot timpul să iasă în față, așa că îi potolim imediat. - Bun, si acesta? întreabă Sf. Petru arătînd spre cazanul
BANCUL ZILEI: Care este bărbatul ideal? () [Corola-journal/Journalistic/67648_a_68973]
-
lui Ion Vianu din adolescență, în care există și un portret anecdotic al lui Ion Barbu, despre care aflăm că se mîndrea cu originea lui țigănească și se mînia teribil cînd îi era contestată: „ «Îți crăp capul» striga el ridicînd bastonul, la Capșa, asupra lui Lemnaru care-i spunea că era, de fapt «armean, nu țigan, cum te grozăvești». «Am venit aici ca rob, cu cuceritorii» spunea Barbilian cu voce tunătoare. Niciodată robia nu primise un mai pregnant elogiu." Memorialistul de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6771_a_8096]
-
Nestor și la Capșa cu Ion Barbu „nu a putut pînă la moarte să anihileze resentimentul pentru nebuniile legionare din 1940 ale celui mai intim dintre prietenii săi din tinerețe. Mai ales că, agitat, transpirat, Barbu alergase prin oraș, cu bastonul tot ridicat, în culmea enervării, spunând că «Ralea și Vianu trebuie executați»." Dar, vorba unui banc, nu de aceea îl iubim noi. Statistici alarmante Așa se intitulează articolul în care Teodora Dumitru, în revista CULTURA din 15 octombrie, comentează un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6771_a_8096]
-
logicii tradiționale. Moftangii, nefiind guvernați de corective morale, mint precum respiră. Minciuna este un act de candoare absolută, neculpabil. De aceea unii amici moftangii, surprinși de a fi exprimat contraziceri ale realității, manifestă o sinceră uimire când sunt sancționați (palme, bastoane). Ce rău au făcut? Agamiță este copilul rău Modul specific de manifestare al moftangiilor este, ca și la copii, jocul, o întreprindere foarte-foarte serioasă. Nu avem nici un drept să luăm în derâdere gesturile și sentimentele moftangiului. Ele sunt mai intense
Profilul științific al moftangiului by Vladimir SIMON () [Corola-journal/Journalistic/6774_a_8099]
-
de la Sintra cu farurile aprinse în dezordinea pinilor, ca să reverse în hotel grupuri de americance centenare care tremură de frig, în rochii decoltate, sub o temperatură polară. Camerele se inundă de valize și cufere, un noroi fetid pulsează în bideuri, bastoane se împiedică, în jos și în sus, pe scări, sar zăvoare cu un scheunat de rugină, cineva o fi reparat rezervorul din pivniță care lucra într-o toropeală duodenală, lovituri energice de ciocan or fi distrus etajul superior, iar corbul
António Lobo Antunes - Dulci miresme, blânzi morți by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7462_a_8787]
-
stradă. Judecătorul, bărbat curajos, nu-i putea împiedica să se scălîmbăie în spatele lui și să-i imite mersul. Nimeni nu îndrăznea să le spună să se astîmpere. Iar pentru maimuțăreala pe stradă Pomenea nu cunoștea decît o singură pedeapsă: un baston pe spinare și cîteva ore de șmotru la secție. Dar primise ordin de la Constanța să nu se lege de copilării din astea. Trebuia să stea cu ochii în patru pe dușmanii tînărului stat legionar, nu să-și piardă vremea cu
Croitoreasa de lux by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7944_a_9269]
-
Privea cu nepăsare această ipoteză. N-avea pe nimeni. Fusese copil de trupă, dar în loc să rămînă în armată se făcuse polițist. Îi plăcea ordinea, totuși detesta din adolescență spiritul cazon și anumite apucături de cazarmă. Deși nu-și prea folosea bastonul, îl leșinase odată în bătaie pe un tătar pe care-l prinsese în cimitir chinuind un copil căruia ii dăduse jos șălvăruții. Pe Portofel, distinsul hoț din trenuri, îl supraveghea ori de cîte ori venea prin oraș, dar era convins
Croitoreasa de lux by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/7944_a_9269]
-
Deputatul PSD, Ionuț Vulpescu, a scris, pe pagina de socializare, ca Eugen Simion este "Un Domn, înainte de toate, într-o societate de Mitici (pe care nu-i disprețuiește nediferențiat, ci numai în latura lor vulgara și pășunistă) și de Mite Baston". El a adăugat " Se vede, de la o poștă, școala franceză, asimilată în cursul celor trei ani în care a fost profesor la Sorbona, într-o perioadă în care și Franța era încă liderul de necontestat al elegantei și al rafinamentului
Eugen Simion, dat în judecată. Deputat PSD: Nu poate accepta mitocănia by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/77978_a_79303]
-
degetele din mână./ învățați să faceți carieră de viperă,/ să vă putrezească c... în mașini/ și să vă ardă la ficați/ că n-aveți alta mai scumpă./ Băgați maică în voi,/ nu vă mai uitați la baba voastră/ slabă ca bastonul ista./ Băgați ca un val de lăcuste,/ ca nehaliții cei mai ațoși/ ce se pomeniră pe-aici./ Doamne, iartă-i!" (Gabriel Adrian Mirea); ,spre nopțile uitate-n târguri grele/ eu mă îndrept cu pași mărunți și singuri/ când nu mai
Post restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7815_a_9140]
-
Barbu Cioculescu Nefolosind bastonul - deși îl posed pe al bunicului, un nemuritor și zvelt baston din bambus - nu pot reedita călătoria lui Tudor Arghezi prin Bucureștii de dinaintea celui de al doilea război mondial, Bucureștii cu prelungirile sale spre Cernica. Prin Bucureștii interbelici însă am
București, oraș frumos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7688_a_9013]
-
Barbu Cioculescu Nefolosind bastonul - deși îl posed pe al bunicului, un nemuritor și zvelt baston din bambus - nu pot reedita călătoria lui Tudor Arghezi prin Bucureștii de dinaintea celui de al doilea război mondial, Bucureștii cu prelungirile sale spre Cernica. Prin Bucureștii interbelici însă am circulat, în lung și în lat, în perioada când discursul perceptiv
București, oraș frumos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7688_a_9013]
-
om de cea mai de jos condiție." „Cel a cărui minte exercită o autoritate suverană (dand) asupra cuvintelor, a sufletului și a trupului său se numește tridandi (care are trei puteri) cu mai multă dreptate decât ascetul care poartă trei bastoane." „Omul care exercită față de toate ființele această întreită autoritate, pe care o are asupră-și, dobândește prin acest mijloc fericirea finală." „Omul ținând seamă cu ajutorul minții că transmi-grările sufletului depind de virtute și de viciu să-și îndrepte mintea către
Yukio Mishima - Zăpada de primăvară by Angela HONDRU () [Corola-journal/Journalistic/6812_a_8137]
-
rest, parcă acea întreagă lume a fost înghițită, cu limba ei cu tot, de un căpcăun, lăsându-ne, în schimb, un idiom șuierat, primitiv, agresiv, vehicul al vulgarității și urii. Curtenitori, zâmbind afabil, plini de bunătate, sprijiniți în neuitatele lor bastoane cu măciulii de argint, bucureștenii anilor '60-'70 îmi par niște năluci luminoase, plăsmuite de-o minte înspăimântată de ceea ce vede, simte și aude în jur. Dar credeți-mă, acei oameni și limba lor minunată au existat. În ce mă
Vorbiți cu accent? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7561_a_8886]
-
înaintașii noștrii. Sub denumirea de hoină, prima mențiune asupra oinei apare în opera lui Al. Davila, Vlaicu - Vodă, în perioada 1364. Oina nu duce lipsă de personalități care să fi jucat sau pomenit sportul în care se găsesc careuri, triunghiuri, bastoane, bar-uri și puncte: Ion Creangă, Petre Ispirescu, I.L Caragiale, Mihail Sadoveanu ș.a. E jignitor ca după un asemenea trecut oina să fie descrisă și cunoscută de mulți doar ca ”sportul ăla care seamănă cu baseball-ul,” sau ca
Oina - când praful se așterne pe tradiții. Interviu cu președintele FRO by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/75686_a_77011]
-
odăii. / Ea ce nu vrea să ne părăsească și vorbește / o limbă tot mai neclară,/ un dialect al absenței. / Ea ce mă face să înțeleg/ că morții nu există/ că moartea e doar clipa ce ne leagă de viitor/ un baston de orb/ pipăind cenușa unui foc de paie (Abia a scăzut). Nu lipsește Ouroboros: "O liniuță, asta e viața ta/ o cratimă un șarpe ce-și devoră coada". Începutul e în același timp sfârșitul, și acest adevăr e programatic afirmat
Soarele alb, soarele negru by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7595_a_8920]
-
a intrat în piață, între Casele Noi și capelă, a văzut-o pe mama sa, greoaie - îmbrăcată într-un lung pardesiu bordo, cu pălărie gri care avea o pană de păun și obrazul ascuns sub o dantelă - sprijinită pe două bastoane, înaintând spre micuța biserică. La o anume distanță, un grup de persoane, servitoare, servitori, oameni din sat, toți o urmăreau. Studentul a descălecat, aruncând hățurile argatului care venise după el în târg. Sosea de la Coimbra pentru vacanța de Paști. Și
José Viale Moutinho - Casele noi by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7555_a_8880]
-
să-l descopere. Nimeni nu îi adresase cuvântul, ca și cum toți ar fi fost paralizați de femeia aceea care își ducea agonia de-a lungul a vreo cincizeci de metri. Studentul a observat că în mâna dreaptă a mamei, prinsă de baston, se afla cheia enormă a capelei. Dar picioarele nu îl mai ascultau, voia să alerge, s-o ia pe mama în brațe și să o ducă înapoi în camera ei de la conac, dar nu reușea. Lângă el, năucit, servitorul lega
José Viale Moutinho - Casele noi by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/7555_a_8880]
-
a raspandit de mai multă vreme o explicație eronată, de circulație orală, dar care a avut destul de mult succes între nespecialiști. Conform acestei explicații, mișto nu ar fi de origine țigăneasca, ci ar proveni din construcția germană mit Stock "cu baston". Această ipoteză etimologica nu se gaseste, desigur, în dicționarele noastre etimologice, nici în cele generale. E atribuită, în genere, scriitorului Victor Eftimiu, autorul mai multor etimologii fanteziste; unii spun că au auzit-o de la cîte un profesor; cei mai mulți, în ultimii
Mișto și legenda bastonului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7622_a_8947]
-
din Austria sau Germania, de germanii din Ardeal, de cei aduși de Carol I în Regat, în mod special de un fotograf care făcea poze "mit Stock" și "ohne Stock", sau de croitorii de costume scumpe, care ar fi dat bastoane că bonus; s-ar referi la atributele societății înalte, ale domnilor eleganți cu pălărie și baston, în opoziție cu mitocanii lipsiți de asemenea accesorii. Aceste explicații - prin ipoteze și scenarii contextuale - n-ar fi total irelevante dacă originea cuvîntului ar
Mișto și legenda bastonului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7622_a_8947]
-
în mod special de un fotograf care făcea poze "mit Stock" și "ohne Stock", sau de croitorii de costume scumpe, care ar fi dat bastoane că bonus; s-ar referi la atributele societății înalte, ale domnilor eleganți cu pălărie și baston, în opoziție cu mitocanii lipsiți de asemenea accesorii. Aceste explicații - prin ipoteze și scenarii contextuale - n-ar fi total irelevante dacă originea cuvîntului ar fi într-adevăr una obscură. Numai că nu este deloc așa. Explicația prin limba țigăneasca - prezenta
Mișto și legenda bastonului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7622_a_8947]
-
care s-a refăcut un și mai rar miștoc). Dacă am avea doar aceste date, am putea încă presupune că mișto ar fi fost preluat în țigănește din română sau din germană (așa și cred unii, încercînd să împace legendă bastonului cu faptul evident al prezenței cuvîntului în limbajul țiganilor: "cuvantul țigănesc Ťmiștoť este o deformare a germanului Ťmit Stockť - Ťcu bastonť, elegant", România liberă, 18.08.2006). În realitate, mișto este un cuvînt vechi și stabil în limba romaní, aparținînd
Mișto și legenda bastonului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7622_a_8947]