480 matches
-
informativă. Texte specifice: cererea, adeverința, informarea, raportul, circulara, nota, referatul, procesulverbal, formularele tipizate, chitanța, bonul; documentele academice, legislative, diplomatice, politice, corespondența de afaceri, curriculum vitae, memoriul de activitate, recomandarea, caracterizarea etc. Discursuri orale: comunicatul oficial (televizat), discursul, pledoaria, intervenția, dez baterile oficiale, negocierile, interviul de angajare, alocuțiunea, toastul. CARACTERISTICI: - textele redactate în stil oficial și discursurile specifice respectă normele limbii literare și evidențiază toate calitățile generale ale stilului; - nivelul lexicosemantic se remarcă prin limbajul denotativ, cu enunțuri obiective, impersonale, printro terminologie
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
încălzită, nuca măcinată, făina și bicarbonatul stins. Crema: 3 albușuri, 300 g zahăr și 150 ml de apă. Se fierbe apa cu zahărul timp de 10 minute (sirop), după care se pune peste albușurile bătute spumă separat și se continuă baterea până se întărește; adăugăm mirodenii, vanilie, lămâie și migdale, după dorință. Se lasă la răcit timp de 15-20 de minute. După aceea, se bat spumă 200 g unt, peste care punem crema. La sfârșit, se umplu foile începând cu napolitana
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
vale până pe culme, se închidea într-un cerc mare sau în cercuri concentrice care se învârteau în sensul rotației soarelui pe cer. Hora sacră, desfășurată în sensul mișcării soarelui pe cer, prin ridicarea mâinilor în timpul dansului, semnifică preamărirea soarelui, iar baterea pământului cu piciorul scotea în evidență un rit de fertilitate.104 Tot un rit de fertilitate reprezintă și roata de car, îmbrăcată în paie, aprinsă și rostogolită pe dealuri, în nopțile solstițiale. Potrivit credinței populare, "scânteile" împrăștiate fertilizau pământul. În
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
gesturi cu rol de a controla participarea elevilor (indicarea cu degetul arătător a unui elev, înclinarea capului spre elevul ascultat, mișcarea capului de la dreapta la stânga cu scopul de a-i supraveghea pe elevi); • gesturi de obținere a comportamentului de atenție (baterea din palme, plasarea degetului pe buze); • gesturi de interpretare a unui rol (baterea vântului, învârtirea moriștei etc.); • gesturi de preluare a cuvântului, de semnalizare a unui avertisment (mărirea ușoară a ochilor, deschiderea gurii, ridicarea mâinii). Arta de a comunica eficient
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
unui elev, înclinarea capului spre elevul ascultat, mișcarea capului de la dreapta la stânga cu scopul de a-i supraveghea pe elevi); • gesturi de obținere a comportamentului de atenție (baterea din palme, plasarea degetului pe buze); • gesturi de interpretare a unui rol (baterea vântului, învârtirea moriștei etc.); • gesturi de preluare a cuvântului, de semnalizare a unui avertisment (mărirea ușoară a ochilor, deschiderea gurii, ridicarea mâinii). Arta de a comunica eficient în relația educativă presupune cunoașterea regulilor comunicării și trăirea unei dispoziții emoționale tonice
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
atitudine de cooperare, interes, prietenie); • definește personalitatea (gesturile de autocontact îi caracterizează pe cei timizi, cele agresive, pe impulsivi); • reflectă natura relației dintre actorii școlii (gesturile de apropiere sunt specifice unei relații de cooperare și înțelegere); • obține comportamentul de atenție (baterea din palme, plasarea degetului pe buze); • prezice o acțiune sau sfârșitul acesteia (privirea insistentă a profesorului la ceas poate semnaliza sfârșitul comunicării didactice). În comunicarea didactică, gesturile ample sau restrânse, centrifuge sau centripete, rectilinii, curbilinii sau triunghiulare etc. descriu obiectele
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
reprezentării și însuflețirii termenilor, simbolizării unor acte, ilustrării unor obiecte. Gesturile realizate cu mâinile pot îndeplini numeroase roluri: • de ilustrare: gesturile rectilinii, curbilinii, triunghiulare își dovedesc eficacitatea în descrierea obiectelor, a figurilor geometrice, a unor procese sau a unor fenomene (baterea vântului, ploaia, răsăritul soarelui etc.); • de orientare sau de dirijare a elevilor; • de atingere a elevilor cu scopul de a-i recompensa sau de a le stopa comportamentele indezirabile; • de indicare către un obiect sau către un elev; • de interpretare
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
pe baza analizelor statistice obținute, am constatat confirmarea ipotezei prin faptul că: • gesturile profesorilor cu reactivitate accentuată la stres care îndeplinesc disfuncții în comunicarea didactică (de exemplu, postura rigidă sau încovoiată, expresia facială amenințătoare sau apatică, indicarea cu degetul arătător, baterea cu palma în catedră, încruntarea sprâncenelor etc.) produc efecte/sentimente negative asupra elevilor: intimidare, distanțare, umilire, antipatie, descurajare, inhibare, agresivitate, complex de inferioritate, anxietate, frustrare etc. • gesturile profesorilor cu reactivitate scăzută la stres care îndeplinesc funcții (de exemplu, postura relaxată
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
mine; • nu este bine să ceri. Ca emoții caracteristice resimțite se pot menționa: • frică, temeri, bucurie, anxietate, spaimă, confuzie, vinovăție, îndoială, febrilitate, neliniște, nesiguranță, stare de rău, se simte judecat. În cadrul acestei atitudini, sunt adoptate ca tendințe comportamentale: • acceptare, discreție, batere în retragere, alunecare, lingușire, seducere, cumințenie, ascultare. Pe scurt, încercarea de a se face acceptat. Mesajele tipice sunt: • își dă ușor acordul, fraze neterminate, îl lasă pe celălalt să termine în locul lui; lipsă de precizie, ocolire; "vom vedea". Cel/cea
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
și se stă În pat, pentru o transpirație abundentă, timp de o oră. IMPOTENȚA SEXUALĂ ("neputință bărbătească") Băi de mai multe ori pe zi cu apă nu prea rece, urmate de consumul unui pahar de vin roșu, natural și de "baterea păsării trupului". Băi cu flori de fân, 200-300 g la 3 litri de apă fierbinte, adăugate În apă caldă, urmat de consumul unui pahar de vin roșu, natural. Usturoiul crește "puterea dragostei", dând bărbaților nu numai tinerețe fără bătrânețe ci
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
încălzită, nuca măcinată, făina și bicarbonatul stins. Crema: 3 albușuri, 300 g zahăr și 150 ml de apă. Se fierbe apa cu zahărul timp de 10 minute (sirop), după care se pune peste albușurile bătute spumă separat și se continuă baterea până se întărește; adăugăm mirodenii, vanilie, lămâie și migdale, după dorință. Se lasă la răcit timp de 15-20 de minute. După aceea, se bat spumă 200 g unt, peste care punem crema. La sfârșit, se umplu foile începând cu napolitana
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
cazul acestora nu era vorba despre „furtul”, ci de însușirea în schimbul unei sume de bani, a proiectului realizat de un artist desenator și machetator local. Trebuie să acceptăm ideea că gravorul putea fi angajatul firmei străine la care se comanda baterea medaliilor. Nu putem exclude însă posibilitatea ca gravorul să fi fost și un sculptor local, mai ales că într-o listă de subscripții, din 1906, a Librăriei „Autorii Români”, citim „Alegoria (de pe placheta Comunei Iași, din 1906, reprodusă în fig
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Șaraga sunt într-o primă etapă negustori care comercializau, alături de articole de papetărie, carte veche, documente vechi, timbre, medalii și altele asemenea, dar care, într-o următoare etapă, vor comercializa cărți și medalii editate de ei. Realizarea propriu-zisă a medaliilor (baterea acestora în metal) se făcea în ateliere specializate din străinătate, pe baza unor proiecte concepute de către artiști autohtoni, la propunerea comitetelor de inițiativă, între care, cel puțin până în prezent, contribuția în acest scop a profesorului Celesti Fabio poate fi dedusă
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Karpel Lippe din 1900, expoziției de animale din 1905 (fig. 15av și 15rv), statuii lui V. Alecsandri din 1906 (fig. 16av și 16rv ) și altele probabil, între care și câteva medalii sioniste. Că Nicolae Sternberg, ca bun meseriaș, stăpânea tehnica baterii în metal a medaliilor, nu mai încape nici o îndoială. Plecând de la faptul că nu există nici o dovadă că acesta era și autor al machetelor medaliilor enumerate mai sus, înclinăm să credem că autor, cel puțin al unora dintre ele, nu
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
două mari personalități pe aversul plachetei (fig. 32av), cât și imaginea de pe revers a Mănăstirii Putna, numită de Eminescu Ierusalimul Românesc (fig. 32rv). Placheta este machetată, după o idee a profesorului-maistru Victor Antăluță din Iași, care a suportat costurile de batere în tombac argintat și argint, de sculptorul Constantin Dumitrescu, un artist despre care, ca și în cazul celorlalți artiști creatori de la Monetăriei Statului, s-a scris încă puțin și abia în ultimii ani. Maestrul Constantin Dumitrescu nu este la primele
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
mai târziu, într-un almanah medical din Berlin: ,, Starea înfloritoare a spitalelor, atât a celor din capitală, cât și a celor din orașele de provincie, sub domnia actualului principe, a determinat pe medicii de aici (din Iași), să exprime prin baterea unei medalii (la Voigt din München) recunoștința celor 21000 persoane vindecate în spitale în cursul acestei domnii. Ea are 2" în diametru; pe față (fig. 67av) se află portretul bine reușit al principelui cu inscripția latină «MICHAELI GREGORIO / STOURDZA PRINC.
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
CENTENARUL UNIRII / SOC. NUMISMATICA ROMÎNĂ / RECUNOȘTINȚĂ, iar sub aceasta, un motiv ornamental alcătuit din frunze de laur. În anul când domnitorul s-a stins din viață, 1873, debutează categoria medaliilor dedicate memoriei acestuia. Atunci, soția celui dispărut, Doamna Elena, dispune baterea unor medalii cu toartă, de mărimea unei monede mijlocii, confecționate din aur, argint și aramă (fig 75av și 75rv). Un an mai târziu, tot din inițiativa Elenei Cuza sunt realizate medalii cu aceleași modeste dimensiuni (fig 76av și 76rv). Cele
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
valori artistice și documentare deosebite. Acestea s au răspândit pretutindeni în spațiul românesc - și nu numai - și au fost păstrate cu pietate. Inițiativele ridicării unor monumente ale lui Cuza - atât la Iași, cât și la București - au prilejuit și ele baterea unor medalioane cu toartă (în 1903, și respectiv, 1914) din bronz aurit, cu diametrul de 20 mm. Medaliile, destinate celor ce susțineau aceste inițiative, prezintă pe avers bustul domnitorului orientat spre stânga, iar pe revers legenda (circular): ONOREA SPRIJINITORILOR RIDICAREI
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
Cercle Bastiat (www.bastiat.org). 36 Cresus (cca. 595-547 î.Hr), personaj antic semi-legendar, ultimul rege al Lidiei, până la cucerirea acestui regat din Asia Mică de către perși, a devenit în cultura occidentală simbolul omului foarte bogat. Cresus este creditat cu baterea primelor monezi standardizate de aur (n. tr.). 37 Zoilus (cca. 400-320 î.Hr.) a fost un filozof cinic, gramatician și critic literar grec, unul dintre primii glosatori ai operei lui Homer. Numele său a devenit, încă din epoca antică, asociat cu
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
de undeva din trestii sau din pădure, se lasă pradă gurii bărbatului și apoi amândoi cad toropiți, fascinați de o ritmică dinafară, căderi de raze, de ape, de flori: Pe genunchii mei ședea-vei, Singuratice izvoare, Vom fi singuri-singurei, Blânda batere de vânt. Iar în păr, înfiorate, Or să-ți cadă flori de tei... Vom visa un vis ferice, Îngîna-ne-vor c-un cânt Adormind de armonia Codrului bătut de gânduri, Flori de tei deasupra noastră Or să cadă rînduri-rînduri. Femeia nu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cazul acestora nu era vorba despre „furtul”, ci de însușirea în schimbul unei sume de bani, a proiectului realizat de un artist desenator și machetator local. Trebuie să acceptăm ideea că gravorul putea fi angajatul firmei străine la care se comandă baterea medaliilor. Nu putem exclude însă posibilitatea ca gravorul să fi fost și un sculptor local, mai ales că într-o listă de subscripții, din 1906, a Librăriei „Autorii Români”, citim „Alegoria (de pe placheta Comunei Iași, din 1906, reprodusa în fig
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
Saraga sunt într-o primă etapă negustori care comercializau, alături de articole de papetărie, carte veche, documente vechi, timbre, medalii și altele asemenea, dar care, într-o următoare etapă, vor comercializa cărți și medalii editate de ei. Realizarea propriu-zisă a medaliilor (baterea acestora în metal) se făcea în ateliere specializate din străinătate, pe baza unor proiecte concepute de către artiști autohtoni, la propunerea comitetelor de inițiativă, între care, cel puțin până în prezent, contribuția în acest scop a profesorului Celești Fabio poate fi dedusa
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
două mari personalități pe aversul plachetei (fig. 32av), cât și imaginea de pe revers a Mănăstirii Putna, numită de Eminescu Ierusalimul Românesc (fig. 32rv). Placheta este machetata, după o idee a profesorului-maistru Victor Antăluță din Iași, care a suportat costurile de batere în tombac argintat și argint, de sculptorul Constantin Dumitrescu, un artist despre care, ca și în cazul celorlalți artiști creatori de la Monetăriei Statului, s-a scris încă puțin și abia în ultimii ani{\cîte 43}. Maestrul Constantin Dumitrescu nu este
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
mai tarziu, într-un almanah medical din Berlin: Starea înfloritoare a spitalelor, atât a celor din capitală, cât și a celor din orașele de provincie, sub domnia actualului principe, a determinat pe medicii de aici (din Iași), să exprime prin baterea unei medalii (la Voigt din München) recunoștință celor 21000 persoane vindecate în spitale în cursul acestei domnii. Ea are 2" în diametru; pe fata (fig. 67av) se află portretul bine reușit al principelui cu inscripția latină «MICHAELI GREGORIO / STOURDZA PRINC.
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
CENTENARUL UNIRII / ȘOC. NUMISMATICA ROMÎNĂ / RECUNOȘTINȚĂ, iar sub această, un motiv ornamental alcătuit din frunze de laur. În anul când domnitorul s-a stins din viață, 1873, debutează categoria medaliilor dedicate memoriei acestuia. Atunci, soția celui dispărut, Doamna Elenă, dispune baterea unor medalii cu toarta, de mărimea unei monede mijlocii, confecționate din aur, argint și arama (fig 75av și 75rv). Un an mai tarziu, tot din inițiativa Elenei Cuza sunt realizate medalii cu aceleași modeste dimensiuni (fig 76av și 76rv). Cele
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]