441 matches
-
de logica acestor funcții; ea nu poate fi, în consecință cum remarca Engels, denaturată, mistificată. Denaturarea, mistificarea conștiinței în teoria sociologică a lui Marx apare numai în funcțiile explicativ-justificative ale acesteia, dar nu și în funcțiile sale constitutive. Spre deosebire de teoria behavioristă a lui Skinner, Marx consideră că procesul de determinare reală a comportamentului uman, deși spontan, practic, este prezidat de o conștiință anume: o conștiință practică, reală a colectivității active. Pentru Marx, conștiința nu este doar un epifenomen, conștientizare posterioară, cu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
C.S. Sumner, R.W. Scott (ed.), Organizational Behavior and the Practice of Management, Foresman and Co., Glenview. Mărginean, I. (1982), Măsurarea în sociologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Mead, G.H. (1934), Self and Society from the Standpoint of a Social Behaviorist, University of Chicago Press, Chicago. Mead, R. (1971), „An experimentul study of leaderschip in India”, în W.W. Lambert, R. Weisbrod (ed.), Comparative Perspectives on Social Psychology, Little, Brown and Company, Boston. Meadows, D.H., Meadows, D.L., Randers, J., Behrens, W
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
C.S. Sumner, R.W. Scott (ed.), Organizational Behavior and the Practice of Management, Foresman and Company, Glenview. Mărginean, I. (1982), Măsurarea în sociologie, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Mead, G.H. (1934), Self and Society from the Standpoint of a Social Behaviorist, University of Chicago Press, Chicago. Mead, M. (1964), Continuities in Cultural Evolution, Yale University Press, New Haven. Mead, R. (1971), „An experimentul study of leaderschip in India”, în W.W. Lambert, R. Weisbrod (ed.), Comparative Perspectives on Social Psychology, Little
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Pentru Cottraux, avantajul acestei metode constă în faptul că ea ar permite, în cazurile mai puțin complexe, să fie aplicată de către terapeuți ușor de format și de supervizat pentru această activitate specifică. Condiționare operantă sau de tip II (Skinner) Poziția behavioristă radicală a lui Watson n-a fost urmată cu exactitate de nici unul dintre continuatorii săi. Incercând să respecte criteriile unei analize științifice a comportamentului, un mare număr dintre acești cercetători au încercat să reintegreze variabila intermediară, - organismul - în ecuația formată
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în mod special, mai ales în cazul contingențelor atât de speciale și atât de efemere încât exclud orice pregătire generală? Răspunsul lui Skinner: „regulile” Skinner a oferit un răspuns acestor întrebări identificând comportamente guvernate de reguli. Această distincție permite analizei behavioriste să cuprindă multiplele aspecte ale comportamentului uman, în special toate comportamentele care aparțin unei culturi determinate sau unei morale, altfel spus, să abordeze, într-o manieră generală, problema vieții mentale. Descrierea verbală realizată de către ființa umană a comportamentelor sale reușite
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
că primul nu-l poate simula perfect pe cel de al doilea. Altfel spus, contingențele presupun rațiuni pe care regulile nu pot niciodată să le precizeze. 2. Terapiile comportamentale și cognitive ale celui de al doilea val: „revoluția cognitivistă” Revoluția behavioristă a implicat, deci, într-o manieră decisivă, la începutul secolului XX, psihologia științifică într-un demers obiectiv având drept subiect comportamentul. Dacă formulările exagerate ale behaviorismului watsonian au fost, chiar de la început, respinse de majoritatea behavioriștilor, există un consens larg
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
val: „revoluția cognitivistă” Revoluția behavioristă a implicat, deci, într-o manieră decisivă, la începutul secolului XX, psihologia științifică într-un demers obiectiv având drept subiect comportamentul. Dacă formulările exagerate ale behaviorismului watsonian au fost, chiar de la început, respinse de majoritatea behavioriștilor, există un consens larg în a considera psihologia ca fiind știința comportamentului. Pornind de la unele curente în cercetare apărute cu mulți ani în urmă, o serie de formulări teoretice și concepte noi, însoțite de strategii terapeutice care se inspirau din
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
La nivelul formalizării modelelor, acestea se pot amesteca uneori, sau se pot diferenția cu claritate. Prima variantă a cognitivismului permite conceptualizarea mecanismelor sau proceselor intermediare dintre stimul și răspuns. Această preocupare nu este nouă, deoarece o întâlnim deja la primii behavioriști cum ar fi Hull și teoria sa cu privire la nevoi. Pentru acești cognitiviști, se pune problema elaborării unor modele complexe ale acestor mecanisme interne invocate și încercării de a le valida în mod empiric. Aceste modele își centrează analiza pe principiile
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lui Bandura Interesându-se de problemele învățării prin imitație, pe care o consideră una dintre sursele esențiale ale învățării, alături de învățarea prin contiguitate-repetiție și învățarea prin consecințe, Bandura se afirma în mod clar ca un cognitivist de origine și spirit behaviorist. Postulatul său teoretic de bază, care este denumit uneori „paradoxul Bandura”, era că „dacă orice schimbare de comportament implică o schimbare cognitivă, pentru a schimba cognițiile trebuie să acționăm asupra comportamentului”. In lucrările sale ulterioare, Bandura a introdus o perspectivă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
detaliată și, pe de altă parte, faptului că venea în întâmpinarea dorinței clinicienilor de a se ocupa de gânduri, de spirit, evitând astfel criticile acide ale psihanaliștilor care îi acuzau că ar confunda ființa umană cu porumbeii și șoarecii laboratoarelor behavioriste. S-a uitat faptul că tratamentul depresiei, primul obiect de studiu al lui Beck, era inspirat puternic din teoria comportamentalistă, s-a uitat faptul că teoria sa cognitivă împrumuta, destul de vag de altfel, conceptul schemei de la psihologia cognitivă experimentală, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
unei viziuni subiective, trebuie făcut, el urmând a fi corectat în mod constant prin observații și acțiuni de teren. Baza interculturalității ca disciplină științifică este antropologia culturală, trecută prin filtrul etnologiei de nuanță europeană. Metoda fundamentală este cea a psihologiei behavioriste. Celelalte discipline conexe sunt: geopolitica, sociologia religiilor și arta. În fine, nu trebuie neglijate științele comunicării, mai ales în ceea ce privește comunicarea directă. Ținând cont de faptul că o cultură reprezintă, dincolo de orice speculații teoretice, un sistem, credem că un studiu asupra
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
lui Berkowitz, tentativele nereușite ale individului în ceea ce privește atacul cauzelor frustrării reprezintă ele însele o frustrare, conducând la creșterea tendințelor agresive și nicidecum la diminuarea acestora. Teoria învățării sociale Teoria învățării sociale este o teorie cognitivă (structuralistă) și o teorie asociaționistă (behavioristă) în același timp. Ea propune un model pentru a explica nu doar comportamentul agresiv ci și alte comportamente. Procesele implicate în învățarea agresivității sunt identice cu procesele folosite în învățarea comportamentelor sociale. Bandura (1973) consideră că frustrarea declanșează agresivitatea numai
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
obișnuită, de a stăpâni cu mână fermă registre eterogene ca apartenență, într-o structură de orientare centrifugă, care funcțional rămâne coerentă, fiindcă servește o teoremă unică. C. își compune povestirile în mai multe registre distincte. Unul este realismul de tip behaviorist, înregistrând atitudini, gesturi, dicții și repertorii lexicale, cu meticulozitate de contabil și cu acuratețe de magnetofon HF. La antipod, un altul reunește o serie de Basme de azi, aclimatizând stereotipiile folclorice în decorul citadin contemporan, nu fără o anume notă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
capturarea, trebuie să devină din abilități competențe și capabilități care să susțină atitudinile creative ale managerului În observarea, controlul, influențarea și modelarea comportamentului consumatorului. Relațiile dintre atitudini și celelalte dimensiuni ale personalității Dezvoltarea psihologiei științifice și mai ales impunerea școlii behavioriste care pune pe primul plan comportamentul omului În explicarea vieții psihice a orientat lumea științifică spre studiul comportamentului uman În diferite situații, Începând cu cele de Învățare. Paradigma behavioristă comportament egal stimul implică răspuns, a făcut ca În domeniul economic
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
dimensiuni ale personalității Dezvoltarea psihologiei științifice și mai ales impunerea școlii behavioriste care pune pe primul plan comportamentul omului În explicarea vieții psihice a orientat lumea științifică spre studiul comportamentului uman În diferite situații, Începând cu cele de Învățare. Paradigma behavioristă comportament egal stimul implică răspuns, a făcut ca În domeniul economic al producerii de bunuri și servicii să se studieze relația dintre imensa gamă de oferte stimulative pentru activarea comportamentului de consumator al individului. Fiind o abordare din perspectivă psihosocială
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
577-605. Mârza, I. și Călugăru, D. (1989). Însemnătatea didactică a Bucoavnei de la Bălgrad (1699). În Bucoavna Bălgrad 1699 (pp. 25-42). Ediție critică. Alba Iulia: Episcopia Ortodoxă Română. Mead, G.H. (1934). Mind Self and Society: From the Standpoint of a Social Behaviorist. Chicago: The University of Chicago Press. Merton, R.K. (1973). The Normative Structure of Science. În The Sociology of Science: Theoretical and Empirical Investigations (pp. 223-280), Chicago: The University of Chicago Press. Mihu, A. (1995a). Sociologia mișcării legionare. În E. Weber
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]