440 matches
-
mai jos": psihicul, cu treptele noastre interioare, ca inconștient, subconștient, conștient. Și nu prea se ține seama de faptul că sunt specifice acestei ființe bipede "superioare": conștiința, limbajul, gândirea modelată de cunoștințe, de învățătură (nu de simplă "învățare" că legătura behaviorista ori pavlovista între salivarea câinelui și clopoțel), de educație, care transformă orice boț de carne normal, ieșit din pântecul oricărei mame normale, într-un om, înzestrat cu atributele, măi rafinate ori nu, măi "frumoase" ori nu, ale umanității, ale "omeniei
Minerii si psihologia by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/18131_a_19456]
-
tipuri de motivațieȘ -motivația empirica+ deoarece se pot generalize rezultatele. Spre exemplu, în cercetările de psihofiziologie nu este nevoie de mai mulți subiecți. Exempuș structura unei urechi este aceeași la toti oemnii și deci se pot generalize rezultatele. -motivația teoretică- behavioriștii de exemplu, sunt preocupați mai mult de comportamentul individului decât al grupului. -motivația pragmatică (educațională sau clinică)- atunci când se dorește intervenția asupra problemei individului. Nu se poate însă afirmă niciodată că același tip de problema întâlnită la mai mulți indivizi
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
Acesta a primit votul a 21% din respondenți, depășind câinele (20%), delfinul (13%), calul (10%), leul (9%), șarpele (8%) și alte animale ca elefantul, cimpanzeul, urangutanul și balena. În cadrul sondajului au participat peste 50.000 spectatori din 73 de țări. Behavioristul Candy d'Sa, care a colaborat cu Animal Planet la alcătuirea listei, a afirmat: „noi ne putem identifica cu tigrul, pentru că este feroce și impunător la exterior, dar nobil și pătrunzător în interior”. Callum Rankine, ofițer internațional însărcinat cu speciile
Tigru () [Corola-website/Science/305901_a_307230]
-
față de primul stimul. Cercetările ulterioare au arătat că acest proces poate fi baza formarii unor preferințe sau a structurării unor temeri, chiar fobii. Deși Thorndike și Pavlov sunt cei care au pus "în scenă" behaviorismul, abia în 1913 viziunea psihologiei behavioriste s-a clarificat. În acest an, John Broadus Watson a publicat lucrarea "Psychology as the Behaviorist Views It." Scopul acesteia nu era altceva decît o completă redefinire a psihologiei ca "ramură pur experimentală și obiectivă a științei naturale ". Scopul teoretic
Behaviorism () [Corola-website/Science/299999_a_301328]
-
sau a structurării unor temeri, chiar fobii. Deși Thorndike și Pavlov sunt cei care au pus "în scenă" behaviorismul, abia în 1913 viziunea psihologiei behavioriste s-a clarificat. În acest an, John Broadus Watson a publicat lucrarea "Psychology as the Behaviorist Views It." Scopul acesteia nu era altceva decît o completă redefinire a psihologiei ca "ramură pur experimentală și obiectivă a științei naturale ". Scopul teoretic al acestei științe este predicția și controlul comportamentului. Noua strategie propusă presupunea variația stimulului din mediu
Behaviorism () [Corola-website/Science/299999_a_301328]
-
Această perspectivă l-a făcut pe Skinner cel mai controversat psiholog al secolului XX, dar în același timp și cel mai influent și mai marcant psiholog al secolului XX, conform anchetelor publicate în "American Psychologist". Este cel mai recent curent behaviorist în psihologie. Cu toate că științele sociale nu au fost influențate niciodată de behaviorismul clasic, anumite aspecte izvorâte din sfera doctrinelor behavioriste au penetrat câmpul teoretic al acestora. Așa cum a fost dezvoltat de Watson și Skinner, bevaviorismul respingea teoretizarea, favorizând o psihologie
Behaviorism () [Corola-website/Science/299999_a_301328]
-
mai influent și mai marcant psiholog al secolului XX, conform anchetelor publicate în "American Psychologist". Este cel mai recent curent behaviorist în psihologie. Cu toate că științele sociale nu au fost influențate niciodată de behaviorismul clasic, anumite aspecte izvorâte din sfera doctrinelor behavioriste au penetrat câmpul teoretic al acestora. Așa cum a fost dezvoltat de Watson și Skinner, bevaviorismul respingea teoretizarea, favorizând o psihologie experimentală, care avea în vedere reacții de tip stimul-răspuns. Metodologia behavioristă, în care se caută relații statistice între variabile dependente
Behaviorism () [Corola-website/Science/299999_a_301328]
-
de behaviorismul clasic, anumite aspecte izvorâte din sfera doctrinelor behavioriste au penetrat câmpul teoretic al acestora. Așa cum a fost dezvoltat de Watson și Skinner, bevaviorismul respingea teoretizarea, favorizând o psihologie experimentală, care avea în vedere reacții de tip stimul-răspuns. Metodologia behavioristă, în care se caută relații statistice între variabile dependente și independente, a dus la cercetări în psihosociologie, legate de formarea opiniilor indivizilor în grup. În acest sens, Emile Durkheim este cel mai influent sociolog pozitivist, exemplificând metoda în studiul său
Behaviorism () [Corola-website/Science/299999_a_301328]
-
personalității pe care le-au susținut și apărat cu o pasiune și o convingere demne de invidiat. Dintre nenumăratele teorii vă vom supune atenției doar pe acelea care au reușit realmente să se impună în comunitatea științifică și anume: psihanalitică, behavioristă, cognitivă, a trăsăturilor și cea a învățării sociale. Suntem desigur suficient de familiarizați cu multe dintre aceste perspective din cadrul cursurilor de psihologie. Emulația lor, oferta de modele explicative, este de altfel firească dacă luăm în calcul faptul că aceste abordări
Psihologia personalității () [Corola-website/Science/314092_a_315421]
-
atrage atenția că nu există o definire unanim acceptată a conceptului de personalitate, ci mai degrabă diferitele paradigme teoretice au avansat propriile teorii și definiții ale personalității. Dintre aceste teorii, cele care s-au impus în psihologie sunt teoriile psihanalitică, behavioristă, umanistă, cognitivă, teoria trăsăturilor și cea a învățării sociale. Datorită lipsei unui consens, acest capitol introductiv se axează pe corelarea acestor definiții teoretice cu ceea ce simțul comun desemnează prin termenul de 'personalitate'. La nivelul utilizării cotidiene, personalitatea reprezintă acele caracteristici
Psihologia personalității () [Corola-website/Science/314092_a_315421]
-
delincvență juvenilă, relații interpersonale sărace ducând chiar la probleme maritale sau divorț, abuzul copiilor etc. Tulburările de conduită pot fi gestionate printr-o combinație de intervenții targhetate atât pe copil cât și pe familie. Terapiile focalizate pe copii includ terapia behavioristă, terapia cognitivistă, psihoterapia, trainingul pentru abilitățile sociale, terapia prin muzică, joc, terapia prin artă și terapia ocupațională. Terapia focusată pe familie include întâlnirile dintre familie și terapeut pentru a putea explora interacțiunile personale care pot contribui sau susține problemele comportamentale
Tulburare de conduită () [Corola-website/Science/314957_a_316286]
-
de debut din 1948, "Întâlnirea din pământuri". În nuvela care dă numele volumului, criticii recunosc imediat pe tatăl autorului, care va apărea cu nume schimbat în "Moromeții". Ea este construită pornind de la tehnica „muștei pe perete“ (o narațiune perfect obiectivată, behavioristă, folosită în epocă de Albert Camus, William Faulkner sau mai târziu de Truman Capote). Un precursor al lui Marin Preda din literatura română fusese Anton Holban în nuvela "Chinuri". Între 1943-1945 este luat în armată, experiență descrisă în operele de
Marin Preda () [Corola-website/Science/297558_a_298887]
-
toți antreprenorii de succes prezentau următoarele calități: controlul interior, capacitatea de planificare, asumarea riscurilor, inovația, folosirea feedback-ului, luarea deciziilor, independența. Această listă se află între-un proces de îmbunătățire continuă prin adăugarea de noi caracteristici. În viziunea reprezentanților școlii behavioriste, cea care acordă cea mai mare atenție elementelor ce caracterizează antreprenorii, principalele aspecte care le sunt specifice sunt acelea de: "inovatori, lideri, asumatori de riscuri, independenți, creatori, tenaci, energici, originali, optimiști, orientați spre rezultate, flexibili, materialiști", însă un progres remarcabil
Antreprenoriat () [Corola-website/Science/315223_a_316552]
-
au declarat că mai puțin de 1% din bărbați pot face cu succes contact oral cu propriul penis și că numai doi sau trei bărbați din o mie pot efectua o autofelație completă. În trecut, autofelația era considerată de știința behavioristă mai degrabă o problemă decât o metodă de practică sexuală. Deși există relativ puține filme pornografice care implică autofelația, unii actori pornografici precum Ron Jeremy s-au remarcat pentru această abilitate în unele filme din anii 1970. Alți actori, printre
Autofelație () [Corola-website/Science/320297_a_321626]
-
doar un mit. A doua ”mare dezbatere” a fost o dispută între " știință RI", școala care caută să rafineze metodele științifice dec cercetare ale TRI și cei care insistau pe cale istoriei/ abordare interpretativa a TRI. Dezbaterea este numit "realiști față Behavioriștii" sau "tradiționalism contra științei". Uneori disputa paradigmelor este considerat a fi o dezbatere mare și, prin urmare, este menționată că "a treia mare dezbatere". Dezbaterea între paradigmă a fost o dezbatere între liberalism, realism și radicalele teorii ale relațiilor internaționale
Marile Dezbateri () [Corola-website/Science/329349_a_330678]