640 matches
-
căruia oamenii i-au zis Beldie, și porecla a deve nit nume de familie. Din prima lui căsătorie cu Stanca - despre care nu știm Încă alte detalii - au rezultat mai mulți copii, dintre care unul pe nume Ghiță. Ghiță N. Beldie (1812?-6 decembrie 1902, Stroești) s-a căsătorit cu Ioana (Joița) T. Ceaușescu și Împreună au avut șapte copii: Ion, Gheorghe, ștefan, Dina, Anica, Zamfir și Dumitru. Urmașii lui moș Ghiță Beldie constituie azi una din marile familii ale satului
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
dintre care unul pe nume Ghiță. Ghiță N. Beldie (1812?-6 decembrie 1902, Stroești) s-a căsătorit cu Ioana (Joița) T. Ceaușescu și Împreună au avut șapte copii: Ion, Gheorghe, ștefan, Dina, Anica, Zamfir și Dumitru. Urmașii lui moș Ghiță Beldie constituie azi una din marile familii ale satului Stroești și s-au răspândit În toată lumea; unii au rămas În sat să ducă mai departe legenda, iar alții au migrat pe alte meleaguri spre a-și câștiga pâinea. ștefan Gh. Beldie
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Beldie constituie azi una din marile familii ale satului Stroești și s-au răspândit În toată lumea; unii au rămas În sat să ducă mai departe legenda, iar alții au migrat pe alte meleaguri spre a-și câștiga pâinea. ștefan Gh. Beldie a devenit „tâmplar de lux“ și a fost una din figurile ori ginale ale satului. Ion, nepotul lui Zamfir Gh. Beldie, s-a căsătorit În orașul Laval din Canada, de unde a corespondat cu rudele sale din sat până la deces. Nu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
să ducă mai departe legenda, iar alții au migrat pe alte meleaguri spre a-și câștiga pâinea. ștefan Gh. Beldie a devenit „tâmplar de lux“ și a fost una din figurile ori ginale ale satului. Ion, nepotul lui Zamfir Gh. Beldie, s-a căsătorit În orașul Laval din Canada, de unde a corespondat cu rudele sale din sat până la deces. Nu vom urmări În detaliu genealogia acestui neam, nefiind aici locul pentru aceasta. Cert este un lucru: moș Ghiță Beldie a fost
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Zamfir Gh. Beldie, s-a căsătorit În orașul Laval din Canada, de unde a corespondat cu rudele sale din sat până la deces. Nu vom urmări În detaliu genealogia acestui neam, nefiind aici locul pentru aceasta. Cert este un lucru: moș Ghiță Beldie a fost o personalitate puternică, recunoscută ca atare de toți. Fotografiile care i-au reținut chipul ni-l Înfățișează În costumul său de muntean, Într-o maiestuoasă și definitorie ținută; om al adevărurilor rostite necruțător, care știe să lupte cu
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Înfățișează În costumul său de muntean, Într-o maiestuoasă și definitorie ținută; om al adevărurilor rostite necruțător, care știe să lupte cu adversi tățile și să biruie spunând cuvinte de duh sau pline de har și de Înțelepciune, moș Ghiță Beldie și-a fascinat nepoții. Unul dintre copiii săi, Dumitru, s-a născut la 18 octombrie 1858 și din cauza sărăciei a plecat În lume, la București, să-și caute norocul. Numele de Beldie nu a plăcut celor de la oraș, care l-
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
pline de har și de Înțelepciune, moș Ghiță Beldie și-a fascinat nepoții. Unul dintre copiii săi, Dumitru, s-a născut la 18 octombrie 1858 și din cauza sărăciei a plecat În lume, la București, să-și caute norocul. Numele de Beldie nu a plăcut celor de la oraș, care l-au Îndemnat să adopte un nume nou, Georgescu. Iată deci că Dumitru Gh. Beldie din Stroești devine Dumitru Gh. Georgescu din București; și el s-a luptat din greu să-și câștige
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
18 octombrie 1858 și din cauza sărăciei a plecat În lume, la București, să-și caute norocul. Numele de Beldie nu a plăcut celor de la oraș, care l-au Îndemnat să adopte un nume nou, Georgescu. Iată deci că Dumitru Gh. Beldie din Stroești devine Dumitru Gh. Georgescu din București; și el s-a luptat din greu să-și câștige pâinea: funcționar la drumuri; cioplitor de piatră; picher pe șo seaua București-Bolintin; agent achizitor la socie tatea de asi gurări Naționala; proprietarul
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
11 iunie 1953); Lucreția (13 mai 1889-6 noiembrie 1922); Grigore zis Guță (16 februarie 1891-?); Pompiliu (19 martie 1893-4 noiembrie 1981), Olga (20 ianuarie 1896-20 ianuarie 1981) și Maria (27 august 1902-14 ianuarie 1903). Ei vor purta fie numele de Beldie (Costică, Lucreția), fie pe cel de Georgescu. Pentru a Înțelege evoluția copiilor trebuie să le cunoaștem mai bine părinții. Dumitru Georgescu-Beldie (căruia i se zicea nenea Dumitra che, Mitică, Tache) era un tip Întreprinzător. Cu banii strânși la lucrările de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
recunoscut rolul jucat de Dumitru Georgescu În viața lui. La un moment dat, un fermier canadian a adresat o scrisoare autorităților române prin care Își exprima dorința de a Înfia un tânăr român. Ministrul Chirculescu l-a chemat pe Pompiliu Beldie și, prin el, Jean D. Beldie (19 iunie 1909-25 aprilie 1997), nepo tul lui Zamfir Gh. Beldie din Stroești, a ajuns În anul 1926 În ora șul Laval din Canada. Nenea Dumitrache era un socialist Înfocat și romantic. Se afișa
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În viața lui. La un moment dat, un fermier canadian a adresat o scrisoare autorităților române prin care Își exprima dorința de a Înfia un tânăr român. Ministrul Chirculescu l-a chemat pe Pompiliu Beldie și, prin el, Jean D. Beldie (19 iunie 1909-25 aprilie 1997), nepo tul lui Zamfir Gh. Beldie din Stroești, a ajuns În anul 1926 În ora șul Laval din Canada. Nenea Dumitrache era un socialist Înfocat și romantic. Se afișa ca atare, purtând cocarda de socialist
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
adresat o scrisoare autorităților române prin care Își exprima dorința de a Înfia un tânăr român. Ministrul Chirculescu l-a chemat pe Pompiliu Beldie și, prin el, Jean D. Beldie (19 iunie 1909-25 aprilie 1997), nepo tul lui Zamfir Gh. Beldie din Stroești, a ajuns În anul 1926 În ora șul Laval din Canada. Nenea Dumitrache era un socialist Înfocat și romantic. Se afișa ca atare, purtând cocarda de socialist, lavalieră și ghete cu gumilastic. A luat parte activă la acțiunile
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
rea lor pe peronul Gării de Nord a fost dramatică. Mircea i-a promis, plângând, că-i cumpără un pian, numai să nu mai plece, dar nu a reușit s-o convingă. Cert este că, În perioada 1930-22 iulie 1932, Lucreția D. Beldie a stat la Paris. Dormea la o româncă, Prutus, nașa lui Costică, fratele său, căreia Îi ziceau toți „Marraine“. Lucra la o casă de mode a româncei Jeni Boian, ajungând În scurt timp premișre și Înlocuind-o cu succes pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Florian a venit În strada Puțul cu apă rece nr. 43, unde Lucreția locuia Împreună cu Olga, sora sa, și, zguduit de durere, și-a mărturisit greșelile. Mai târziu, căsătorit fiind, ținea fotografia Lucreției sub cristalul de pe birou și, când Costică Beldie l-a apostrofat: „Bine, mă, Mircea, tu ești nebun? Ce zice nevas tă-ta?“, el i-a răspuns: „Lucreția e Lucreția“ și a schimbat tema discuției. Din imperiul umbrelor, Lucreția l-a urmărit pe Mircea Flo rian până la moarte, luminându-i
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
și a schimbat tema discuției. Din imperiul umbrelor, Lucreția l-a urmărit pe Mircea Flo rian până la moarte, luminându-i clipele de restriște și ali nându-i suferințele pe care marele filozof le-a cunoscut din plin mai târziu. Constantin D. Beldie, fratele mai mare al Lucreției, a fost un prieten intim al lui Mircea Florian și coleg de liceu cu acesta, căruia Îi spunea afectuos „Prințul“. Costică a avut o copilărie frumoasă, fiind primul copil și cel mai răsfățat. A fost
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de la Sfântul Sava cu profesori de care-și adu cea aminte cu venerație: Dumitrescu la franceză; Christu Negoescu la română; Sabba ștefănescu, director; Mișu Caloia nu la latină; Pandele Ionescu la elină; Ion Costescu la mu zică etc. Costică D. Beldie era atras de partea literară a lecțiilor și citea cu nesaț tomuri Întregi. A urmat apoi gimnaziul Gheorghe șincai, unde l a avut ca profesor de română pe celebrul G. Adamescu. Tânăr fiind, necazurile Încep a-i da târcoale. Îi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
În 1907 Costică s-a gândit să-și treacă toate clasele liceului În particular. În acel an a obținut aprobarea de a fi scutit de taxe de la Mihalache Popescu, un „zbir al lui Haret“. Îl impre sionase vocea lui Costică Beldie - și acesta primește o bursă de 400 de lei/lună și angajarea În corul Mitropoliei. În anul 1908 Își Începe activitatea ca secretar de redacție la Noua Revistă Română a lui C. Rădulescu-Motru, funcție În care lucrează până În 1916. Era
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
29 iulie 1910, se căsătorise cu Eugenia Gh. Ionescu, actriță la Teatrul Național din Iași; la 29 august 1912 li se va naște un băiat, Ale xandru (Puiu), care va deveni o somitate În domeniul florei și al silviculturii. Costică Beldie nu făcuse armata și nici stu diile nu și le terminase. În anul 1913 a absolvit Secția clasică la Liceul Sf. Sava din București, ca elev particular (clasele V-VIII) reînma tricu lat Încă din 1909. S-a Înscris apoi
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
bibliotecar al facultății. Printre profesorii lui se afla Mihalache Dragomirescu, pentru care avea un mare respect. Influența cea mai mare asu pra sa a avut-o Însă profesorul Constantin Rădulescu-Motru, cu care a colaborat până la moartea acestuia. Studiile lui Costică Beldie au cunoscut unele Întreruperi. Ioachim Botez povestește În Însemnările unui belfer cum și-a susținut amicul său unul dintre examene. Într-una din zile, s a Întâlnit pe stradă cu un prieten al său, coleg de redacție și de aventuri
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Întreruperi. Ioachim Botez povestește În Însemnările unui belfer cum și-a susținut amicul său unul dintre examene. Într-una din zile, s a Întâlnit pe stradă cu un prieten al său, coleg de redacție și de aventuri. Cu acesta, Costică Beldie trebuia să susțină un exa men și, pentru că nu-l pregătise, amâna prezentarea În fața examinatorului. Profesorul l-a invitat la examen, dar Beldie a refuzat; la insistențele examinatorului, s-a prezentat. A intrat pe ușă și profesorul i-a spus
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Întâlnit pe stradă cu un prieten al său, coleg de redacție și de aventuri. Cu acesta, Costică Beldie trebuia să susțină un exa men și, pentru că nu-l pregătise, amâna prezentarea În fața examinatorului. Profesorul l-a invitat la examen, dar Beldie a refuzat; la insistențele examinatorului, s-a prezentat. A intrat pe ușă și profesorul i-a spus: „Hai să fumăm o țigară!“ Dialogul astfel purtat, la o țigară, s-a soldat cu promovarea examenului. În timpul campaniei din 1913 a fost
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
toată gama tragediilor umane. În toamna anului 1916 s-a distins În organizarea celor 32 de formațiuni de etape, din Ardeal spre Moldova. Retragerea din Ardeal s-a făcut pe ruta Bran, Giuvala, Câmpulung, Valea Dâmboviței, Târgoviște etc. Constantin D. Beldie era un excelent organizator și, grație acestei calități, a devenit aghiotantul colonelului Gheorghe Dona. În perioada 1916-1918 a lucrat la Bacău, unde spiritul său Întreprinzător a avut un câmp larg de acțiune. Aici a avut ocazia să-l Întâlnească pe
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
văduve și fete de măritat. Exista Însă pretutindeni bucuria Înfăptuirii marelui ideal național: unirea românilor Într-o singură țară, România Mare. De aici speranța și angajarea tuturor Într-o grandioasă operă de construcție și reconstrucție echivalentă unei revoluții. Constantin D. Beldie se Întoarce la rosturile lui. Publicistul din el se manifestă din plin. Publică două broșuri incen diare intitulate Ce vrem și Glossa spiritului cărturăresc În Colecția Cărților Galbene. În același timp, devine secretar de redacție al revistei Ideea Europeană, Înființată
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
vrem și Glossa spiritului cărturăresc În Colecția Cărților Galbene. În același timp, devine secretar de redacție al revistei Ideea Europeană, Înființată În 1919 de filozoful Cons tantin Rădulescu-Motru. Perioada 22 iunie 1919- 1 iulie 1928 este una În care Costică Beldie lucrează la această revistă și se exprimă plenar În publicistică. Simultan cu activitatea de secretar de redacție, organizează și conduce, printre altele, Conferințele Ideii Europene, asupra cărora vom reveni. Personalitatea lui se manifestă pe diverse planuri, are multiple inițiative. Nepoata
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
reveni. Personalitatea lui se manifestă pe diverse planuri, are multiple inițiative. Nepoata sa Eugenia este convinsă că el a introdus moda că mă șilor bărbătești cu mânecă scurtă și guler răsfrânt (rabatu). Așa ceva se purta numai În Ardeal, iar Costică Beldie a adus moda În București. Călătorește prin țară, dar poposește mai ales la Stroești. Multe clipe de liniște și recreere a petrecut În satul acesta la rudele și bunicii lui. Cu ocazia vizitelor la Stroești, veneau și prieteni de-ai
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]