807 matches
-
Glossă”)4) Deci numai în aceste condiții! Locul „inspirațiilor” și „gîndirilor” sale e, de cele mai multe ori, parcul, zăvoiul, cîmpul,- mai rar odaia sau iatacul. Dar - singur recunoaște - „să scrii în aer liber nu e ușor”5). Și nici în cafenele, berării, restaurante, crîșme. Scrisul e fixare a „inspirației”: „Cu un creion de grafit, culoarea gri, sau plumb, am transpus cîteva momente aici [într-un local aglomerat - n. m.]; am plecat să continui într-alt loc, mai favorabil, o inspirație poetică”6
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
5000 de franci. Dacă mor înainte de 20 de ani, societatea dă familiei mele, pentru mine, cel asigurat, 5000 de lei. Iar orice rată se stinge de la sine”. (Op. cit.,1, p. 627, text datat: 1 februarie 1909) 10. „Madam Clipici la berărie”, în Nu te supăra, p. 54 . 11. Vezi, de pildă, povestirea „O zi însemnată” de I. Agîrbiceanu, în Viața Romînească, 8, vol. 31, 1913, p. 14. Rămas fără bani de țigări, un popă fumător exultă pur și simplu cînd e
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Iau un exemplu la întîmplare: „Și ninge în orașul mare/E noaptea plină de orgii,/Iar prin saloane aurii/ S-aud orchestre și fanfare.// Femei nocturne, singurele/ La colț de stradă se ațin,/ Desfrîu de bere și de vin/ Prin berării, și cafenele.// De orbitoare galantare/ De diamant, și de rubin... Și de averi orașu-i plin,/ Și ninge în orașul mare!...” („Și ninge...”). Mai încăpeau o strofă-două. Un alt poet poate că le-ar fi fabricat și introdus. Consecințele ar fi
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
este bărbatul, deoarece nu posedă spirit. Femeia și orașul sunt legate prin blestem. La Péladan, sexul este regele capitalei: marchiza din rafinatul cartier Saint-Germain își plătește bărbații în trăsura închisă; un principe cumpăra o fată virgina; casele de toleranță și berăriile sunt deschise pentru bărbați și femei, casele pentru întâlniri sunt dispuse aproape de marile magazine, unde burghezele câștiga foarte repede bani pentru a-și cumpăra articole de modă. Dujardin scrie poeme, calificate de M.-C.Bancquart drept "tragedii moderne" [p.355
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
făcut sub pseudonim, nu mai arăta fața dezgustătoare, chipul schimonosit de ură și complexe al jivinelor din subsolurile internetului, scăpate acum de constrângerile binefăcătoare ale civilizației care îi obligau măcar la mimarea unei conduite sociale decente, ci, potrivit profeților de berărie, asistăm la adevărata revoluție a comunicării, la un orgiastic bal al democratizării imprecației, la momentul clamat de secole de nihiliști în care "proletarii cuvântului" puteau, în deplină libertate, să le trântească în față, meritat, fără fasoane, așa-zișilor "boieri ai
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
nu v258 am spus tot! Strigă Gavrilescu. Trei zile nu am găsit bani, și mă duceam În fiecare seară să o văd pe Elsa, la gazda ei: să mă scuzi că nu am bani. Și pe urmă mergeam amândoi la berărie. Dacă măcar m-aș fi ținut tare și n-aș fi primit să merg la berărie! Dar ce vreți. Mi-era foame. Vă spun drept, erau zile când mă culcam nemâncat. Viață de artist...” (28) Textul este Încărcat de motive
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În fiecare seară să o văd pe Elsa, la gazda ei: să mă scuzi că nu am bani. Și pe urmă mergeam amândoi la berărie. Dacă măcar m-aș fi ținut tare și n-aș fi primit să merg la berărie! Dar ce vreți. Mi-era foame. Vă spun drept, erau zile când mă culcam nemâncat. Viață de artist...” (28) Textul este Încărcat de motive și semnificații multiple. Se spune că nuvela sugerează „o alegorie a morții sau a drumului către
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lumină un mediu mai larg din punct de vedere social și o lume aflată Într-o luptă interioară, pentru afirmare politică. Schițele sondează mediul citadin, uman și social sub aspect comic. Descoperim aici o lume specific bucureșteană cu crâșmele, cu berăriile, cu birourile prin care mișună oameni cu o identitate pestriță, aparținând aceleiași mici burghezii. Puține schițe ies din granițele capitalei și aceasta numai pentru a Înfățișa pe moftangiii de la nivelurile sociale ale provinciei. O parte din schițe satirizează viața de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
povestirile Își extrag substanța din același fond al comediilor și dramei. Prin schițe și momente, Caragiale „realizează o adevărată fenomenologie a societății românești, surprinsă În câteva din zonele unde acesta se lasă mai ușor definită: familia, școala, birocrația, justiția, cafeneaua, berăria, trenul etc. Tipologia dramaturgului se lărgește cu chipul bucureșteanului, cu cel al amicului, copilului rău crescut, cronicarul monden, teoreticianul aflat În veșnică disponibilitate. Se poate vorbi de o pitorească formă socio-morală, miticismul. Câteva dintre ele sunt: „D-l Goe”, „Vizită
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
organizată și de Institutul Francez din București, o lună mai târziu, în mai. Un alt eveniment care a avut ca temă tot fotografia a fost Game, organizat la Cluj. Aurelia Mocanu descrie Vizita acompaniată la documenta 11: între gară și berărie. Interviu cu Irina Cios. Expoziția Documenta 11 a cuprins și instalația video a artistei finlandeze Eija-Liisa Ahtila pe care Irina Cios o descrie ca fiind "realizată în stilul său din ultima vreme, mizând foarte mult pe personalitatea limbii finlandeze și
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Bachelin, Art Noveau și neobizantismul, în "Transilvania", nr. 10, 2010, p. 46. Mitocaru, Cristina, Interviu cu poetul Ralf Andtbacka, în "Timpul", an V, nr. 62, 2 februarie 2004, p. 20. Mocanu, Aurelia, Vizita acompaniată la documenta 11: între gară și berărie. Interviu cu Irina Cios, în "Observator cultural", nr. 124, iulie 2002, p. 5. Moldoveanu, Petre, Cum se falsifică istoria, în "Oglinda literară", an VII, nr. 93, septembrie 2009, p. 4920. Moldoveanu, Petre, Cum se falsifică istoria, în "Oglinda literară", an
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
original Pelon maantiede, 2000. 318 Cf. Festivaluri, în "Observator cultural", nr. 116, mai 2002, p. 31. 319 Cf. Coordonate finlandeze, în "Observator cultural", nr. 117, mai 2002, p. 2. 320 Aurelia Mocanu, Vizita acompaniată la documenta 11: între gară și berărie. Interviu cu Irina Cios, în "Observator cultural", nr. 124, iulie 2002, p. 5. 321 Cf. Maria Rus Bojan, Irmeli Jung, în "Observator cultural", nr. 9, aprilie 2000, p. 23. 322 Cf. Centrul Cultural SINDAN - 2 ani de existență, în "Observator
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
genunchii. După câteva secunde ne ridicăm fără să ne privim în ochi, tăcuți, dar bucuroși că, fiind deja târziu, nu mai erau și alți clienți care să admire „spectacolul”. Curând ne-am despărțit, cu promisiunea să ne revedem la altă berărie: mania paranoidă a lui Hudiță putea să ne pună din nou într-o situație ridicolă. Tipul era oricând în stare să se proiecteze în cine știe ce personaj istoric și să vadă în halba de bere un sceptru ori un buzdugan numai
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
plecat în fața unor „patrioți” paranoici, de la Hitler și Antonescu la Ceaușescu și „pretinii” lui de pe mapamond. De frică sau din lașitate, din convingere sau din lehamite, din spirit conformist sau din oportunism. Adevărul întâmplării din vara lui 1964, petrecută la berăria din centrul târgului, este acesta: am îngenuncheat nu pentru gloria lui Ștefan cel Mare, ci în fața unui biet nebun care simțea că are pe umeri hlamida domnitorului! Iar concluzia nu poate fi decât una: se impune o stare de veghe
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Constantinescu a fost un asemenea om. Paginile sale memorialistice respiră din plin spiritul unei epoci în care ironia, epigrama, farsa apropiau în loc să învrăjbească, spiritul fiind considerat valoare absolută. Tensiunile dintre prieteni dispăreau în fața vorbei de duh, indispensabilă atmosferei din vestitele berării și locante ale Iașilor din prima jumătate a secolului XX. Romantismul și idealul de noblețe intelectuală conferă un farmec aparte societății ieșene din perioada interbelică. Dar evocarea lui R. Constantinescu nu este nici pe departe duios sentimentală. Tot ce a
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
genunchii. După câteva secunde ne ridicăm fără să ne privim în ochi, tăcuți, dar bucuroși că, fiind deja târziu, nu mai erau și alți clienți care să admire „spectacolul”. Curând ne-am despărțit, cu promisiunea să ne revedem la altă berărie: mania paranoidă a lui Hudiță putea să ne pună din nou într-o situație ridicolă. Tipul era oricând în stare să se proiecteze în cine știe ce personaj istoric și să vadă în halba de bere un sceptru ori un buzdugan numai
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
plecat în fața unor „patrioți” paranoici, de la Hitler și Antonescu la Ceaușescu și „pretinii” lui de pe mapamond. De frică sau din lașitate, din convingere sau din lehamite, din spirit conformist sau din oportunism. Adevărul întâmplării din vara lui 1964, petrecută la berăria din centrul târgului, este acesta: am îngenuncheat nu pentru gloria lui Ștefan cel Mare, ci în fața unui biet nebun care simțea că are pe umeri hlamida domnitorului! Iar concluzia nu poate fi decât una: se impune o stare de veghe
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
Constantinescu a fost un asemenea om. Paginile sale memorialistice respiră din plin spiritul unei epoci în care ironia, epigrama, farsa apropiau în loc să învrăjbească, spiritul fiind considerat valoare absolută. Tensiunile dintre prieteni dispăreau în fața vorbei de duh, indispensabilă atmosferei din vestitele berării și locante ale Iașilor din prima jumătate a secolului XX. Romantismul și idealul de noblețe intelectuală conferă un farmec aparte societății ieșene din perioada interbelică. Dar evocarea lui R. Constantinescu nu este nici pe departe duios sentimentală. Tot ce a
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
aziă, cred că foloseam lemn de fag. Dar numai uneori. Trăiam într-o regiune cu dealurile împădurite bogat. Exista un Ocol silvic cu salariați de operetă (impresia se datora mai ales uniformelor verzi și a pălăriuțelor frivole, fistichiiă și-o berărie personală, destul de frecventată sâmbăta și duminica, undeva, pe malul Siretului... Nu întotdeauna mi se aprobau „trunchiuri“. Luam atunci „grămezi“ de crengi. Ele dădeau focului un fond de trosnituri delicate, de parcă ar fi fost arși pe rug îngerii prinși în pat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
articole: "La Roumanie, pays que les Français devraient mieux connaître". Să nu-l omitem pe D. Bolintineanu și să ajungem la Caragiale. Ion Luca Caragiale 22, care a fost pe rând ziarist, sufleur la teatru, director de teatru, director al berăriei academice Bene Bibendi, director al revistei Moftul român, redactor la Universul, director al Berăriei Cooperative, este, în teatru, pictorul amuzant și sagace al societății, administrației și rentierilor, un fel de Henri Monnier și Labiche. I.L. Caragiale este poetul satiric al
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
pe D. Bolintineanu și să ajungem la Caragiale. Ion Luca Caragiale 22, care a fost pe rând ziarist, sufleur la teatru, director de teatru, director al berăriei academice Bene Bibendi, director al revistei Moftul român, redactor la Universul, director al Berăriei Cooperative, este, în teatru, pictorul amuzant și sagace al societății, administrației și rentierilor, un fel de Henri Monnier și Labiche. I.L. Caragiale este poetul satiric al burgheziei românești. Spirit profund observator, el sesizează cu o pătrundere uimitoare și redă cu
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
falsă problemă: în cadrele legale ale Constituției actuale a României, Traian Băsescu nu are cum să devină un dictator. Nici dacă ar vrea, nu ar putea s-o facă. Dar mass media autohtone par mai degrabă înclinate spre comentarii de berărie decât spre polemici raționale și nici politicienii nu sunt în stare de mai mult (fiindcă dacă-l declari pur și simplu pe Traian Băsescu tătar și alogen care manipulează suferințele poporului român nu dai dovadă de prea mult spirit argumentativ
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
din spațiul lor privat pentru a decora ferestrele. Scopul este de a provoca turiștii care vor veni în Sibiu să intre în contact cu universul privat al locuitorilor unei capitale culturale europene“. Al doilea - Operațiunea Marte-Terra Nova. „Localizat între strada Berăriei, strada Dobrun și Teatrul Național Radu Stanca, acest spațiu gol va fi curățat, nivelat și acoperit cu cărămidă pisată. Rezultatul va consta într-o suprafață roșie, care va înlocui vechea clădire aflată odată aici, trasând cadrul pentru viitoare inițiative. Scopul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
pentru viitoare inițiative. Scopul este de a semnala urmele lăsate de demolări agresive și a repopula aceste spații în virtutea progresului.“ Pe Marte Planeta Marte promitea să acopere o zonă aflată în paragină, o uriașă măsea cariată rămasă după demolarea fostei berării, care a adus numai controverse - „Să facem Mall?“ „Să nu facem!“... Urbaniștii străini ne-au rușinat venind să ne facă ei curățenie și să creeze aici Planeta Marte. Când colo, în miezul găurii negre a Sibiului, un buric, o mică
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
ce se foiau fără rost în apropiere. Ei nu vedeau gigantul de piatră de parcă ar fi fost un copac înalt cu care se obișnuiseră demult, un copac bătrân, scorojit, crescut sub ochii lor, fără nici un scop. În apropiere se află berăria. Cufundați în gânduri impenetrabile, câțiva bărbați zăboveau în jurul meselor cu halbele pline în față, cu privirile ațintite asupra lor. Am așteptat un timp îndelungat până când unul din ei a ridicat halba sorbind tacticos din ea. Eu trăiam emoția de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]