604 matches
-
secret poate fi utilizat dacă prin regulament se stabilește o asemenea procedură sau, în cazul în care, la propunerea președintelui de ședință sau a unui grup parlamentar, Camera aprobă această procedură. Dacă regula o constituie ședințele separate, ca efect al bicameralismului, ședințele comune sunt excepții de la regulă. Articolul 65 alin. 2 din Constituție stabilește câteva situații când, în mod obligatoriu, Camera Deputaților și Senatul se întrunesc în ședință comună. Constituția face, în acest sens, trimitere la: primirea mesajului președintelui României; aprobarea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
nu poate fi întreruptă sau suspendată, ceea ce nu exclude posibilitatea ca parlamentul să-și stabilească ședințele așa cum consideră. De aceea, întreruperea lucrărilor pe o perioadă de timp nu înseamnă că sesiunea a fost întreruptă. Principiul simultaneității decurge din cel al bicameralismului, el se aplică la sesiune, nu la ședință. Consecințele acestui principiu rezidă în: imposibilitatea convocării în sesiune numai a uneia din Camerele parlamentului <footnote O excepție se impune în cazul sesiunii extraordinare convocate la cerere, și anume, convocarea numai a
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_360]
-
controlul constituționalității legilor în același moment în care Consiliul Europei instituia acest mecanism la nivel supranațional. În momentul în care se puneau bazele Europei interguvernamentale, toate aceste state au văzut slăbirea funcțiilor de șef de stat, intrarea în declin a bicameralismului și afirmarea guvernelor ca instituții centrale. Toate caută astăzi un echilibru între reprezentarea proporțională și majoritară, între parlamentarism și personificare a guvernului, între unitate și descentralizare... Statele europene converg către un model constituțional comun și spiritul timpului arată că ele
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
model occidental. Constituția a fost elaborată în 1946 după model britanic, înlocuind Constituția Meiji din 1889. Dieta, aleasă prin vot universal, este organul legislativ. Dieta este bicamerală: Camera Consilierilor și Camera Reprezentanților; ca și în multe dintre democrațiile occidentale, acest bicameralism este în favoarea Camerei Reprezentanților. Împăratul convoacă Dieta și îl numește pe premier; el este lipsit de puteri politice reale, fiind un simbol al statului și poporului. Între anii 1955-1993, viața politică a fost dominată de Partidul LiberalDemocrat. Sistemul prezidențial are
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Din cele douăzeci și două de state democratice vechi, numai șase sînt strict federale (Australia, Austria, Canada, Germania, Elveția și Statele Unite). În toate aceste țări sistemul federal este rezultatul unor circumstanțe istorice speciale 4. Legislativ bicameral sau unicameral? În ciuda prevalenței bicameralismului, Israelul nu a avut niciodată o a doua cameră, iar începînd cu anul 1950 cele patru țări scandinave și Noua Zeelandă au desființat camera superioară. Control de constituționalitate? Este în măsură o curte supremă sau constituțională să declare neconstituționale legile promulgate
Despre democraţie by Robert A. Dahl () [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
și Social, așa cum ar fi trebuit, având în vedere conținutul expunerii de motive a Legii, precum și jurisprudența Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 722 din 7 octombrie 2020. ... 34. De asemenea, Legea a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, așa cum a fost acesta dezvoltat în jurisprudența Curții Constituționale, de exemplu, Decizia nr. 312 din 9 mai 2018. În concret, rolul Senatului, Cameră de reflecție în procesul de adoptare a Legii, a fost deturnat prin modul de acțiune al
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
secțiunii a 6-a a expunerii de motive, cu denumirea „Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ“, în care se specifică, în mod expres, avizarea proiectului doar de către Consiliul Legislativ. ... 101. Cu referire le pretinsa încălcare a principiului bicameralismului, prin Decizia nr. 391 din 8 iunie 2021, precitată, paragrafele 25-32, Curtea a statuat că modificările operate de către Camera Deputaților față de forma legii adoptate de Senat, în sensul introducerii în cuprinsul Legii a dispozițiilor art. 2, 3 , 5
DECIZIA nr. 86 din 25 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299955]
-
panorame interesante, deși puțin depășite: Colliard 1978; Loewenberg și Paterson 1979; Blondel 1985]. Bineînțeles că moduri de formare diferite atrag după sine îndatoriri și roluri diferite, atît în cadrul sistemului politic, cît și în interiorul circuitului parlament -guvern. 2. STRUCTURILE Monocameralismul și bicameralismul Într-o analiză structurală, primul pas constă în sublinierea diferenței între parlamentele care au o singură cameră și cele care au două (în mod excepțional, parlamentul iugoslav avea cinci). Acum există nu puține sisteme monocamerale. Pentru a le sublinia doar
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
în relativ recentele democrații ale Europei de Sud [se poate consulta culegerea de analize originale, îngrijită de Liebert și Cotta 1990] și în cele mai noi, din Europa Centrală și de Est [Agh 1994; Olson și Norton 1996; Remington 1994]. Bicameralism diferențiat Atunci cînd există două camere, ele trebuie să se justifice într-un fel, prin diferențe semnificative și prin îndatoriri specifice. Uneori, diferențele în ceea ce privește puterea și funcțiile sînt minime, ca în cazul Italiei, care este, probabil, ultimul exemplu de bicameralism
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
Bicameralism diferențiat Atunci cînd există două camere, ele trebuie să se justifice într-un fel, prin diferențe semnificative și prin îndatoriri specifice. Uneori, diferențele în ceea ce privește puterea și funcțiile sînt minime, ca în cazul Italiei, care este, probabil, ultimul exemplu de bicameralism paritar, cu o Cameră a Deputaților și un Senat care au aceleași puteri și îndeplinesc aceleași funcții, diferențele înregistrîndu-se numai la nivelul sistemului electoral și al vîrstei alegătorilor și aleșilor: respectiv 18 și 21 de ani pentru Cameră, 25 și
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
structură segmentată" [1992, 755]. În concepția lui Lijphart (1998), elementele care caracterizează democrațiile majoritariste, sau așa-zisul model Westminster, sînt: 1.centralizarea puterii executive: guverne monocolore și cu majoritate restrînsă; 2.fuziunea puterii executive și legislative, cu predominanța executivului; 3.bicameralismul asimetric; 4.sistemul bipartidist; 5.sistemul de partide unidimensional; 6.sistemul electoral majoritar; 7.sistemul de guvernare unitar și centralizat; 8.constituția nescrisă și suveranitatea parlamentară; 9.democrația exclusiv reprezentativă (deci cu recurs nul la referendum sau numai în mod
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
scrisă. Mai ales principiul suveranității parlamentare apare într-un ușor contrast cu fuziunea puterilor și cu supremația executivului. În ceea ce privește elementele care caracterizează modelul consensualist, acestea sînt: 1.împărțirea puterii executive: mari coaliții; 2.separarea formală și informală a puterilor; 3.bicameralismul echilibrat și reprezentarea minorității; 4.sistemul multipartidist; 5.sistemul multipartidist multidimensional; 6.reprezentarea proporțională; 7.federalismul teritorial, neteritorial și descentralizare; 8.constituția scrisă și puterea de veto al minorității. Lijphart susține că Marea Britanie și Noua Zeelandă ilustrează, chiar dacă nu perfect, modelul
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
sistemului multipartidist; 4.sistemul de partide unidimensional contra sistemului de partide multidimensional; 5.sistemele electorale majoritare contra sistemelor electorale proporționale; A doua dimensiune ia în considerare trei variabile relativ heterogene: 1.organisme unitare-centralizate contra organisme federale-descentralizate; 2.monocameralism contra unui bicameralism puternic; 3.constituții nescrise contra unor constituții scrise și rigide. Clasificările sînt cu atît mai utile, cu cît elementele utilizate conțin fapte semnificative referitoare la regimurile democratice și care le influențează acestora funcționarea și randamentul. Totuși, una e clasificarea corectă
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
în care raportul dintre legislativ și guvern trebuia să fie constituit după modelul regimurilor politice parlamentare 57. Și pentru că am vorbit despre sistemul parlamentar, trebuie să spunem că el reprezintă unul din subiectele predilecte ale dezbaterilor din epocă. Astfel, problema bicameralismului românesc avea să apară mai întâi în ianuarie 1856 în cadrul Conferinței de la Constantinopol, unde se aduceau argumente în privința existenței unei Adunări care urma să reprezinte interesele tuturor categoriilor sociale, dar și să controleze actele admnistrației publice în timp ce Senatul urma să
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
în care raportul dintre legislativ și guvern trebuia să fie constituit după modelul regimurilor politice parlamentare 57. Și pentru că am vorbit despre sistemul parlamentar, trebuie să spunem că el reprezintă unul din subiectele predilecte ale dezbaterilor din epocă. Astfel, problema bicameralismului românesc avea să apară mai întâi în ianuarie 1856 în cadrul Conferinței de la Constantinopol, unde se aduceau argumente în privința existenței unei Adunări care urma să reprezinte interesele tuturor categoriilor sociale, dar și să controleze actele admnistrației publice în timp ce Senatul urma să
România la răscruce by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de democrație care provine din combinația diferitelor dimensiuni se definește ca modelul Westminster și se caracterizează prin: concentrarea puterii executive în guverne formate dintr-un singur partid și majorități riscante; fuziunea puterilor (executivă și legislativă) și dominația guvernului; unicameralism sau bicameralism asimetric (o cameră deține puteri mai mari și o bază de reprezentare distinctă de cealaltă); sistem bipartid cu o singură dimensiune conflictuală relevantă, cea care divide dreapta de stânga; sistem electoral majoritar (plurality); pluralismul grupurilor de interese; guvern centralizat și
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
consultări directe). Cele mai relevante atribute ale celui de-al doilea model, modelul consensual, sunt: guverne formate din mai multe partide și coaliții mari; separarea formală și informală a executivului de legislativ până la atingerea unui echilibru între cele două puteri; bicameralism simetric și o posibilă supra-reprezentare a minorităților; sistem multipartid cu diverse dimensiuni conflictuale relevante care se adaugă la diviziunea dintre dreapta și stânga (de exemplu: religia, diferențele dintre centru și periferiei, tematicile de mediu, atitudini diferente în politica externă); sistem
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
sistematizării celor două modele ale democrației, Lijphart se referă la două dimensiuni de bază, cea guvern-partid și cea federal-unitară (v. Lijphart, 1999: 3-4). Cea de-a doua dimensiune se poate traduce prin gradul de centralizare sau descentralizare, prin unicameralism sau bicameralism, prin flexibilitatea sau rigiditatea constituției, prin constituționalitatea sistemului legal pus la dispoziția parlamentului sau a curților constituționale, prin dependența sau independența băncii centrale de guvern. Când, în schimb, autorul măsoară calitatea democrației, se observă o corelație legată de prima dimensiune
Democrație și democratizări by Leonardo Morlino () [Corola-publishinghouse/Science/84945_a_85730]
-
Președintele însuși a ales din textul Comisiei zece recomandări care au stârnit deja reacții puternice. Îi invit atât pe oponenții Președintelui, cât și pe toți cetățenii interesați să citească cu atenție Raportul Comisiei. Personal, rămân un fervent apărător al principiului bicameralismului, în condițiile în care atribuțiile celor două Camere vor fi redefinite pentru a le acorda atribuții și competențe diferite. După cum rămân convins că esențială este crearea unui echilibru între puterea executivă și cea legislativă, în condițiile în care vom reuși
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
pornire câteva observații minimale, care țin de arhitectura Camerei/Camerelor însele: 1. necesitatea distincției dintre cele doua camere, în termeni de atribuții, mod de recrutare și poziție simbolică, 2. organizarea reprezentării astfel încât eficiența actului politic să fie crescută, 3. justificarea bicameralismului prin intermediul unei noi formule instituționale. 1. Ce fel de Senat? Instituția Senatului se cere regândită de la realitatea Constituției actuale. Există, pe de o parte, un paralelism de atribuții între cele două Camere, care se reflectă la nivelul alternării rolurilor de
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
iar altele Senatului. Și această opțiune a puterii constituante derivate este absolută, și ea nu poate fi supusă cenzurii Curții Constituționale. Curtea observa că în noua redactare a dispozițiilor constituționale privitoare la competența legislativă a Camerelor nu se elimină principiul bicameralismului, dar se simplifica rigorile sale, în sensul că un proiect de lege adoptat de o Cameră se transmite celeilalte spre o examinare definitivă. Noutatea care apare rezidă în faptul că prima Cameră sesizată este privită doar ca o cameră care
DECIZIE nr. 148 din 16 aprilie 2003 privind constituţionalitatea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149655_a_150984]
-
introduce un număr mare de texte noi, modificatoare sau completatoare ale Legii nr. 95/2006 . Curtea constată că legea examinată a fost adoptată cu încălcarea normelor constituționale referitoare la procedura de legiferare. Și anume, a fost încălcat principiul constituțional al bicameralismului Parlamentului României, consacrat de art. 61 alin. (2) din Constituție, prin aceea că niciuna dintre dispozițiile acestei legi nu a fost, niciodată și în nicio formă, pusă în dezbaterea Senatului, care a fost prima Cameră sesizată. Legea supusă controlului de
DECIZIE nr. 421 din 9 mai 2007 privind sesizarea de neconstituţionalitate referitoare la Legea privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2006 pentru modificarea alin. (3) al art. 190 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/188058_a_189387]
-
trebuie să se raporteze la materia avută în vedere de inițiator și la forma în care a fost reglementată de prima Cameră. Altfel, se ajunge la situația ca o singură Cameră, și anume Camera decizională, să legifereze, ceea ce contravine principiului bicameralismului. În cauză, art. 16 în forma introdusă de Camera Deputaților ar fi trebuit dezbătut pentru prima dată, potrivit art. 75 din Constituție, în ședința Senatului, pe calea unei inițiative legislative, și apoi de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională. Curtea constată
DECIZIE nr. 472 din 22 aprilie 2008 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197485_a_198814]
-
de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională. Curtea constată că, procedându-se astfel, Legea pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială a fost adoptată cu încălcarea normelor constituționale referitoare la procedura de legiferare, și anume a principiului constituțional al bicameralismului Parlamentului României, consacrat de art. 61 alin. (2) din Constituție, precum și a competențelor stabilite pentru cele două Camere, potrivit art. 75 alin. (1) din Legea fundamentală. IV. În sfârșit, Curtea observă că în legătură cu neconstituționalitatea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea
DECIZIE nr. 472 din 22 aprilie 2008 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/197485_a_198814]
-
În motivarea sesizării, autorii acesteia formulează deopotrivă critici de neconstituționalitate extrinsecă și intrinsecă, pe care le structurează astfel: A. Critici de neconstituționalitate extrinsecă 1. Autorii obiecției susțin că a fost încălcat art. 61 alin. (2) din Constituție care consacră principiul bicameralismului Parlamentului României. În argumentarea acestei afirmații arată că Senatul a votat proiectul legii de aprobare a ordonanței de urgență astfel cum a fost propus, în timp ce Camera Deputaților a introdus o serie de modificări, printre cele mai importante fiind cea referitoare
DECIZIE nr. 1.257 din 7 octombrie 2009 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2009 privind unele măsuri de îmbunătăţire a activităţii administraţiei publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/216886_a_218215]