7,814 matches
-
descumpănit de calitatea receptării negative a cărții sale încît a comis imprudenta de a răspunde în numărul de Crăciun al "Vremei" (O scrisoare a lui Bizu, iscălita Anton Klentze), sub forma unei epistole a lui Bizu. Să citez un fragment: "Biată mea viață, în pateticul nimicului e infantil, ca și în seninătatea tragică a resemnării finale a trezit printre penele critice o vie controversă de ordin pur formal: este sau nu este un roman? Deprins de a lucra cu secatorul în
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
mică bijuterie filosofică și un manual care ne învață să ne simțim bine. Jean d’Ormesson celebrează viața «ca fiind mai puțin decât nimic și totodată totul pentru noi» și cântă «frumusețea lumii noastre fragile, trecătoare, schimbătoare, singura noastră bogăție, bieți oameni ce suntem, orbiți de orgoliu și condamnați la efemeritate»”. Ca să vezi onoare!
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2479_a_3804]
-
adaugă în Ulise, față de Stephen eroul, pe lângă feluritele tehnici, este adâncime, emoție, tensiune. Acum, Stephen nu mai este imaturul foarte inteligent, acum el suferă pentru că n-a îngenuncheat la patul de moarte al mamei, pentru că nu crede. Iar despre un biet zălud se spune: „Urât și zadarnic, gât slăbănog și păr încâlcit, și o pată de cerneală, o bală de melc. Și totuși, cineva îl iubise și pe el, îl purtase în brațele ei și la inima ei”. Nu văd cum
Insemnari by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/2507_a_3832]
-
senin, o ridică în slavi pe Simona Halep, după ce promovează non-stop "niște târâturi, niște curve, niște prostituate". "Și tot o chestiune de mentalitate este și acceptarea cu lejeritate că orice sportiv român cu rezultate notabile să fie transformat într-o biată jucărie politică sau mediatică. Așa asalt de mojicie am văzut în ultimele zile încât aproape că mi-a fost imposibil să o susțin moral. Mi se părea că, făcând asta, mă murdăresc. Să promovezi de dimineață până seara pe TV
Bendeac, reacție dură pe tema Simona Halep. ”O scârboșenie vecină cu ticăloșia” by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/25152_a_26477]
-
în România, nu în lumea regelui Mihai și nici la Jakarta lui Vântu. În comuna Chinteni, din județul Cluj, Igaș a considerat că niciun polițist nu are sânge în instalație și i-a dat afară pe toți. Așadar a rămas biata comună nepăzită, de stau oamenii cu paru'n poartă de frică să nu le salte hoții găinile din bătătură. Dacă ar fi să credem în teoria conspirației, am zice că această comună face parte dintr-un experiment. Lasă satul fără
Regele Mihai, un fel de Elodia, da' mai mică aşa () [Corola-journal/Journalistic/25144_a_26469]
-
ridicate pe o metaforă împinsă până la ultima ei consecință: „unde cresc crinii? În Empireu” etc. Sigur că docilitatea ideologică a criticului nu poate fi separată nici de șicanele pe care critica „de partid” le făcea, la începutul anului 1954, romanului Bietul Ioanide. Există însă în textele acestui volum și un alt registru al discuțiilor, în care observațiile lui Călinescu în problemele studierii literaturii au o relevanță indiscutabilă și trebuie să fi fost, atunci, intervenții cu greutate și binevenite în definitivarea programei
Ultimul Călinescu by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2524_a_3849]
-
am mai obținut nădejde, lucrări de cercetare devenea o operă de colaj, încă două brevete americane. Ca interesante și chiar teza mea de paragrafele fiind mutate cu foarfeca urmare, peste noapte am devenit doctorat. Pentru scurtă vreme și cu clei. Bietele dactilografe Să nu consultant al Oficiului de Stat pentru atmosfera polit ică f i ind mai mai vorbim de corecturi și tipografie Invenții și Metrologie din țară. destinsă, am putut fi coautor la (cules manual). Desigur ne-a luat Statutul
Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
sărmana ca un motan spînzurat de coadă. Unul a apucat-o apoi de partea mai subțire și icnind a aruncat-o într-un copac, unde a și rămas agățată. Și apoi i-au împuns acordeonul cu baioneta de la armă, încît bietul instrument gemu ca un porc înjunghiat, dîndu-și suflarea pe un sunet gros, de do de jos. De foarte jos. Iar pe Fotache l-au îmbrîncit pînă cînd i-au pîrîit oasele și i-au spus că dacă mai calcă pe
Laika by Adrian Alui Gheorghe () [Corola-journal/Journalistic/2543_a_3868]
-
perpetuă, limbile moderne își subțiază semnificația prin aceea că-și pierd memoria tîlcului concret pe care l-au avut odată, vorbitorii făcînd uz de expresii cărora nu le mai știu istoria. Iar un cuvînt fără istorie e o noțiune abstractă, biată mărgea inertă pe care o pui să stea morfologic într-un șir de secvențe standard. Deznodămîntul e apariția inevitabilă a limbii de lemn. Cu cît o noțiune este mai abstractă cu atît matca evolutivă care a dus la formarea lui
Filonul Etimologiilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2558_a_3883]
-
și pleacă îndurerată, dar cu demnitate: „Mă duc, privește, surîzînd,/ Fără cuvînt de rugăciune,/ Făr’ de cuvînt care ți-ar spune/ C-ascunde lacrimi al meu gînd” etc. (Mă duc). Estetica acestei stăpîniri de sine dă bine, dar în sufletul bietei fete e furtună de pathos și totul pregătit de sacrificiu, fie de un fel, fie de altul: „Și-aș da ca să te pot uita/ Mulți ani din viața mea pribeagă;/ dar aș plăti cu viața-ntreagă/ O rază din privirea
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
să bănuiască. De la conduita psihopaților treceam la opera autorilor iluștri. Vroiam să știm de ce Cioran își spurcă țara și-l acoperă de insulte pe Dumnezeu? Simpla invocare a frondei față de autoritatea paternă ne dădea un indiciu despre tenebrele patologice ale bietului exilat. Eram roboți clarvizionari explicînd totul pe loc. Ce nu știam atunci era că drumul acesta e atît de bătătorit încît sărăcia soluțiilor restrînge putința explicațiilor la doar cîteva poncife monotone. Rețeta e precară în remedii, iar viziunea e uimitor
Apostatul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/2469_a_3794]
-
-am eu scrisori Din vremuri de urgie, Și m-am rugat de-atâtea ori Mai bine să vă fie. Avut-am piatră la hotar Și-n țara noastră singuri Cules-am holde din brăzdar. Acum n-aveți nici linguri... O, biet popor, popor sărac, Cu-o țară prea bogată! Tu vino-i răului de hac Să nu ți-o vândă toată! Și dă-i afară pe străini Cu toți îmburgheziții, Să nu-ți mai fie-n alte mâini Guverne și poliții
Poezia mişcării anti-Băsescu - Luceafărul 2011, varianta pentru piaţa Universităţii () [Corola-journal/Journalistic/23880_a_25205]
-
junimist orice valoare. Dar, știm bine, nu e singurul în epoca lui. Macedonski, Anghel Demetriescu și Aron Densusianu (în Istoria... sa) au făcut-o la rândul lor copios. Ba chiar, aceștia, prevalându-se de criterii mult mai puțin elegante decât bietul profesor de la Seminarul Teologic din Blaj. Prezenta restituire editorială ne ajută să constatăm asta fără dificultate. Dincolo de excelenta editare a volumului (datorată lui Ioan Chindriș și Niculinei Iacob), merită remarcată prefața celui dintâi, adevărată lecție de echilibru și de informație
Paiul și bârna by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2405_a_3730]
-
că acest lucru a avut și urmări efective: forurile superioare au refuzat să confirme reprimirea, ceea ce însemna practic că scriitorul nu putea ocupa un post de conducere în redacția vreunei publicații. O ultimă observație privind recomandarea dată de Geo Dumitrescu. „Biata revistă de provincie”, pe care acesta evită să o numească, nu este alta decât revista „Tomis”, al cărei redactor șef îi fusese, la înființare, în 1966, însuși hoinarul poet și unde Cornel Regman a publicat timp de câțiva ani, la
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
mărunți și impostori!), scriindu-și - departe de interesul și atenția „centrului” - cu aceeași modestie și exemplară probitate, cu aceeași redutabilă, ireductibilă pasiune, profund patriotică și militantă, în slujba valorilor autentice ale culturii și revoluției, excelentele sale foiletoane critice într-o biată revistă de provincie (care numai prin această prestigioasă colaborare - și poate încă una-două - pare să-și justifice existența). Primirea lui Cornel Regman în organizația noastră de partid mi se pare, prin toate aceste argumente, un lucru firesc, necesar, un început
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
totul aparte: „Da, vă ascult”, privindu-te fix cu ochii ei albaștri și îndepărtați - mă trece un fior pe șira spinării și brusc nu mai am curaj să cer o carne de porc sau un salam. Dar Valentine zice: „Iarăși bietul tău ochi...” și mă supăr. Oare oamenii chiar nu pricep că uneori încerci să maschezi anumite lucruri pentru binele lor? Ea nu se prea grăbește să intre în prăvălia ei, zăbovește la soare, fermă și debordantă, turuind întruna... La intrarea
Inga Abele - Natură moartă cu rodie by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2418_a_3743]
-
a asigura cu orice preț victoria binelui. Astfel exegetul pledează în favoarea românului Gorila, refuzat de G. Călinescu, pe felurite motive ce i se par discutabile, afirmînd peremptoriu că produsul lui Liviu Rebreanu "este mai bine construit decît rubedeniile sale tematice", Bietul Ioanide al lui G. Călinescu și Delirul al lui Marin Preda, "în care invenția epica este covîrșita de dosarele complicate ale istoriei propriu-zise". Așijderea e aparat românul Domnișoara Christina al lui Mircea Eliade, pe care același G. Călinescu se mulțumea
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
ai ivit ca paznic, N-ai dreptul a ne judeca. Pe mândră inima-i fierbinte, Mi-am pus pecetea și-o ntăresc ; De-acum, aici n-ai rosturi sfinte, Eu sunt stăpânul, eu iubesc ! » Și heruvimul, plin de jale, La biată jertfă a cătat, Si lin, cu aripile sale În slavi cerești s-a înălțat. ............................... X Tamara O! Cine ești? Primejdioasa E vorba ta, si mă-ngrozești ! Din rai sau iad aici sosești ? Ce vrei cu mine ?... Demonul Ești frumoasă ! Tamara
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
deodată , Țișni îngrozitorul duh . Puternic stă că o furtună , Precum un fulger strălucea , Și-n cutezanța lui nebună Răcni cumplit : - Ea este-a mea ! Înnăbușindu-și spaima-n care-i C-o ruga către Domnul drept , Lipit de ocrititorul piept Stă bietul suflet al Tamarei . Se hotăra cu dânsul ce-i . El stă din nou în fața ei , Dar , Doamne! Cine să-l cunoască? Ce crunt mai știe să privească ! Ce plin de iad e !Ce-nnegrit De uriașă vrăjmășie ! Răceală de mormânt adie
Astrolog rus: Conflictului din Ucraina va declanșa Al Treilea Război Mondial by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21839_a_23164]
-
de pomină, în persoana șefului serviciului secret de altădată, dl Virgil Măgureanu, proprietarul viloiului despre care se scrie atîta în ziare, plus celelalte învîrteli și dl peunerist Valeriu Tabără, posomorîtul personaj bine-cunoscut. Drăgănescu lui Caragiale se transformase doar într-un biet, deși detestabil, inspector de poliție. Pe cînd acest domn important din fața noastră, cu barbă și mustăți abundente, din care se cască, spre noi, doi ochi bolnăvicioși de atîta absurd, este omul de afaceri mult visat al societății noastre în plină
Psiho-candidați by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16686_a_18011]
-
că ele, în orice țară normală, ar fi socotite obiecte ale unei infracțiuni și subiecte penale, ci datorită faptului că interese oculte, conspirații mondiale și alte asemenea enormități ar acționa, cu maximă eficiență, atît împotriva lui Brâncuși, cît și împotriva bietei noastre țărișoare. Sînt, pe parcursul acestui interviu sub orice nivel intelectual sau, mai exact spus, marcat fundamental de povara arierării senile, momente pe care Grid Modorcea însuși încearcă să le dreagă din mers: ,,jdanovista" Ana Pauker, așa cum apare ea alintată de
Ce se mai întîmplă cu Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16757_a_18082]
-
cu o imensă și indescifrabilă realitate. Consistența "eului" parcă s-a redus pentru că scoica iluzorie nu mai este, dar odată cu dispariția ei a răpit și o parte din puterea și energia care au servit la făurirea ei. Iată deci un biet eu singur în fața lumii, o cîtime mică din forța și consistența ei reală. Dar o cîtime existentă, care aparține lumii. Ea ca atare are forța ei, - mai mică dar de aceeași natură. Așadar eul va putea să contemple lumea fără
Despre consistență by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/16755_a_18080]
-
dat dreptate pe deplin lui Cervantes... Între Don Quijotte și "scutierul" său, Sancho Pança, individul, din popor, terre-à-terre, - ca între idealism și materialism, - are loc în perpetuitate dialogul speciei noastre întregi dintre obsedantele aparențe ale minții înfierbîntate de fantasme și biata lume de zi cu zi a celor din jur... Ca în dialogul nepieritor: "- Mare noroc pe noi, Sancho, să te pomenești deodată în față cu treizeci de uriași... Am să mă bat cu ei și am să-i dobor pe
Madrid by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16770_a_18095]
-
plenar, fără teama, altădată prezentă, că vorbele noastre nu și-ar găsi ecou". Iată modul în care poate să mintă un intelectual: Nu putem afirma plenar...". Pe dracu'". Despre arivismul lui D.R. Popescu: "D.R. se amăgește să creadă că niște biete interviuri, niște documente inedite ori simpla prezență în revistă a unor nume consacrate rezolvă problemele de calitate, de organicitate și de orientare ale publicației. Fals. O revistă trebuie să aibă mai ales temeinicie și continuitate și nicidecum o strălucire conjuncturală
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
medicale nu indică nimic lămuritor, ba vorbesc mai degrabă de o sănătate normală. Și totuși: dureri în vintre, în membre, "insomnii totale" și nepoftă de mâncare, usturimea ochilor, nesiguranța mersului și o infinită și atotcuprinzătoare slăbiciune, sfârșeală. Sunt clipe când bietul om nici degetele nu și le mai poate mișca și chiar să vorbească i se pare greu, nespus de obositor. Adesea renunță. "Cancerul nervilor", iată diagnosticul sumbru pe care eroul singur și-l pune, la capătul unei îndelungate autoexplorări pânditoare
Cronica unei nevroze by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16844_a_18169]