699 matches
-
cazuri. Se știe că oxidarea pe care o realizează organismele heterotrofe, evident și acelea din sol, necesită mult oxigen. Dacă solul e acoperit cu asfalt, accesul oxigenului e grav limitat. Ca urmare, În solul acoperit nu se poate dezvolta o biocenoză heterotrofă suficient de bine reprezentată pentru a face față modificărilor induse În sol de către arbore. Consecința directă este libertatea arborelui de a dispune În voie de sol, reducându-l, pregătindu-și astfel un somn precoce. Ce se Întâmplă după ce arborele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
induse În sol de către arbore. Consecința directă este libertatea arborelui de a dispune În voie de sol, reducându-l, pregătindu-și astfel un somn precoce. Ce se Întâmplă după ce arborele a adormit, la vreme ori precoce? Nimic altceva decât că biocenoza heterotrofă a solului nu mai e stingherită, astfel Încât va acționa toată iarna, evident În sens oxidativ, asupra solului. Exact ce are nevoie arborele, la primavară, adică un sol oxidat, capabil a-i stimula deșteptarea. Deși așa ceva voi discuta la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
oxidativ, asupra solului. Exact ce are nevoie arborele, la primavară, adică un sol oxidat, capabil a-i stimula deșteptarea. Deși așa ceva voi discuta la primăvară, Îmi permit o avanpremieră, arătând că dacă solul e acoperit cu asfalt, prin lipsa oxigenului, biocenoza heterotrofă a solului nu-și va putea Îndeplini complet rolul. Desigur, arborele se va trezi mai târziu. Dacă ar fi numai asta, mai treacă-meargă. Dar reacția organismelor e Încă mai complexă, iar acum voi mai discuta numai un singur aspect
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nu le știm pe toate. Și, desigur, Înzestrate cu eficacitatea necesară sau cu echilibrul Între eficacitate și afecțiune doar de ea știut. Pe om Îl lăsăm deocamdată deoparte. Și, dacă am amintit de plante și animale, putem vorbi deja de biocenoză. Iar cum asta nu se hrănește și nu stă “În aer”, trebuie să adăugăm spațiul, adică biotopul, deci să implicăm ecosistemul; și, mai departe, la scară planetară, ecosfera. E cumva ecosfera bolnavă? Și dacă da, cât de grav? Ne vom
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
celor afirmate de mine În capitolul precedent, ele se hrăneau, să spunem așa, din cer: Soare, apă și praf. Cu toate acestea Însă, atunci ca și astăzi, aceste plante − deși eu cel puțin nu consider lichenii plante, ci primordiul unei biocenoze la nivel celular − aceste plante deci, Își degradau suportul stâncos, alcătuind, laolaltă cu micile heterotrofe ce le-au urmat În expediția terestră, primordiul de sol. Cu ce realizau această degradare? Cu ceea ce știau Încă (pentru că lichenii și mușchii mai trăiesc
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
densitatea populației. Cum de planta emitentă nu se autoinhibă? Datorită microorganismelor heterotrofe ce-i alcătuiesc micoriza, adică trăiesc pe seama plantei În preajma rădăcinii și care, așa cum arătam mai demult, contrabalansează efectul reductiv. Evident, războiul chimic se poartă doar În timpul vegetației. Iarna, biocenoza heterotrofă a solului va neutraliza efectul reductiv, astfel Încât primăvara totul se va lua de la capăt, orice altă plantă putând să prindă rădăcină. Plantele perene, care deja ocupă locul, Își vor consolida capul de pod. Plantele anuale, plecând de la zero, vor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
găsește mai multă substanță alelopatică secretată de plante. Ciuperci ca Aspergillus și Penicillium consumă alelopata florezină secretată de măr. Această “decontaminare” este greu de sesizat vara, când plantele, independente energetic, o maschează, dar e activă iarna, când plantele dorm, iar biocenoza heterotrofă a solului e stăpână pe situație. Amintind că fiecare segment al biocenozei, autotrof, respectiv heterotrof, modifică mediul În două sensuri diferite, sensuri ce se anulează reciproc, deci se menține un mediu cu caracteristici constante, dar fiecare segment singur modifică
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
consumă alelopata florezină secretată de măr. Această “decontaminare” este greu de sesizat vara, când plantele, independente energetic, o maschează, dar e activă iarna, când plantele dorm, iar biocenoza heterotrofă a solului e stăpână pe situație. Amintind că fiecare segment al biocenozei, autotrof, respectiv heterotrof, modifică mediul În două sensuri diferite, sensuri ce se anulează reciproc, deci se menține un mediu cu caracteristici constante, dar fiecare segment singur modifică mediul, În sensul său caracteristic, până-l face de nelocuit pentru el Însuși
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
au grăbit. Era și cazul. Ele moșteneau o țară, vreau să spun un mediu, secătuit de resurse, mai degrabă energetice, În lunga dictatură. Au trebuit să devină democrate, adică să se Înțeleagă cu autotrofele dizidente, Întemeind un sistem bipartit, adică biocenoza. De atunci, la guvernarea Terrei alternează cele două “partide” și despre “schimbările de guvern” am mai vorbit, dar se pare că mai trebuie ceva, pentru că și așa, mediul a continuat să se oxideze. Dacă “partidul” autotrofelor, dispunând de energie la
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu mâncare contribuie amândoi? Unul cu alimentele, altul cu focul? Atunci, cel care a acaparat strachina și l’a Înfometat pe celălalt va fi la rândul lui Înfometat. Să spun acum că acei convivi sunt segmentele autotrof, respectiv heterotrof ale biocenozei. Este evident că nici unuia nu trebuie să-i fie prea apropiată strachina, adică mediul trebuie să fie egal depărtat din punct de vedere redox, pentru a evita prăbușirea echilibrului și implicit dispariția biocenozei. Și așa am pus degetul pe rană
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
convivi sunt segmentele autotrof, respectiv heterotrof ale biocenozei. Este evident că nici unuia nu trebuie să-i fie prea apropiată strachina, adică mediul trebuie să fie egal depărtat din punct de vedere redox, pentru a evita prăbușirea echilibrului și implicit dispariția biocenozei. Și așa am pus degetul pe rană: acei poluanți informatici acționează la acest nivel, al reglării redox din cadrul biocenozei. Mai concret, cele două segmente se plasează, prin potențialul redox optim al fiecăruia, de o parte și alta a potențialului redox
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
strachina, adică mediul trebuie să fie egal depărtat din punct de vedere redox, pentru a evita prăbușirea echilibrului și implicit dispariția biocenozei. Și așa am pus degetul pe rană: acei poluanți informatici acționează la acest nivel, al reglării redox din cadrul biocenozei. Mai concret, cele două segmente se plasează, prin potențialul redox optim al fiecăruia, de o parte și alta a potențialului redox caracteristic biotopului, a solului ce adăpostește biocenoza. Pentru că optimele fiecărui segment sunt relativ depărtate, nici unul dintre segmente nu se
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
rană: acei poluanți informatici acționează la acest nivel, al reglării redox din cadrul biocenozei. Mai concret, cele două segmente se plasează, prin potențialul redox optim al fiecăruia, de o parte și alta a potențialului redox caracteristic biotopului, a solului ce adăpostește biocenoza. Pentru că optimele fiecărui segment sunt relativ depărtate, nici unul dintre segmente nu se simte chiar În largul său, dar o duce acceptabil. Dacă intervenim cu un poluant de acest fel, vom deplasa acel echilibru. Să vedem cum. Un biostimulator oarecare nu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a producției, ambele cu implicare informațională: substanțele bioactive, respectiv soiuri performante ca urmare a intervenției la nivelul genetic, s’o prefer pe a doua. Cu o condiție Însă: a cunoaște, pentru orice nou soi, dacă există un eventual impact asupra biocenozei, pentru că teoretic e posibil. Și, evident, grija ce-o exprimam nu demult de a păstra și o populație salbatică a speciei În discuție. Altminteri, intervenția genetică va deveni un alt exemplu de poluare informatică. Și, atenție! Dacă acceptăm schimbări În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
speciei În discuție. Altminteri, intervenția genetică va deveni un alt exemplu de poluare informatică. Și, atenție! Dacă acceptăm schimbări În mediu datorate poluării informaționale, considerând-o strict necesară supraviețuirii noastre, schimbări care se traduc de fapt În sterilizarea solului, pierderea biocenozei sale heterotrofe, trebuie să ne Întrebăm dacă ne putem angaja să monitorizăm și să intervenim prompt și optim la orice abatere de la normal, adică ceea ce face natura. Și asta mereu, În locul naturii. Natură pe care o tot Îndepărtăm, așa cum am
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Înseamnă creșterea gradului de ordine, adică scăderea entropiei și are loc, evident, la nivelul viului, atât ca specie, deci apariția unor specii evoluate, nu involuate, cât și ca asociere a organismelor ca populație, când organismele sunt din aceeași specie și biocenoză, care asociază populații ale unor specii diferite. Și, cum nu există perpetuum mobile, scăderea entropiei la nivelul biologic este compensată de o creștere a aceleiași entropii, adică a dezordinii, degradării, Însă la nivelul mediului. Ca proces natural, deci Îndelungat și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
schimba mereu. Nu știu dacă omul a vrut ori a trebuit să se civilizeze; cred că a trebuit, știind că omul, ca ființă biologică, e poate cea mai vulnerabilă făptură. Prin civilizare, omul a transferat osteneala către partenerii săi de biocenoză, anume animalelor de povară. Fără discuție, din acest moment mediul a Început a fi degradat. În primul rând, au fost favorizate, prin Înmulțire, câteva specii. Dar acestea, așa cum arătam altă dată, au fost pervertite ca specie: curând, aceste animale n
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
biomasa adusă de ape din jur, e o altă poveste dar, În urma viețuirii acestor Încă rare organisme, apa Începe a se oxida, creând condiții optime pentru autotrofe, adică plante, În special alge; din acest moment se poate vorbi de o biocenoză și de un lanț trofic independent. Dar, pentru a produce o cantitate evidentă de material, capabilă a umple acel lac, e nevoie de plante productive, adică superioare; acelea Însă au nevoie de condiții oxidante, ceea ce Încă nu e cazul. Poate
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
dar și mai mult, e evident și datează poate din neolitic. Oricum, pe ceramica de Cucuteni există doar aceste culori, plus negrul, adică pământul. Am putea spune că e vorba de simbolul unui ecosistem: pământul, adică substratul ori biotopul și biocenoza redusă la ipostaza sa umană, dar și vegetală știind că Mărțișorul se agață după purtare de un pom. Mai departe, românul tradițional n’a folosit niciodată, pe scoarțe ori țesături, alte culori; până ce a fost corupt de vopselele industriale. Nu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
vieții tale;” (Geneza, 34.17). Un agroecosistem, adică tarlaua și cultura propriu-zisă, este, paradoxal, Încă un loc smuls naturii. Pentru că acolo omul are pretenția de a exista o singură specie, ca producător primar, și doar el Însuși drept consumator, adică biocenoza sau modul de manifestare a Vieții, este exclusă. Ei bine, natura percepe acel agroecosistem ca pe un vid, și caută să-l populeze. Și intră buruieni, buruieni din punctul uman de vedere dar de fapt alți producători primari din punctul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de dăunători, tot din punctul de vedere uman, de fapt consumatori și, ceea ce omul n’a admis În agroecosistemul gândit de el, anume descompunătorii. Adică, Încă, concret, șoareci, gândaci etc., respectiv tăciune, mălură etc. Cu alte cuvinte, natura reface o biocenoză, iar agroecosistemul devine un ecosistem. Asta, cât timp omul stă pe margine. Dar el intervine În două direcții: stimularea plantei cultivate, căutând să-i asigure condițiile optime de trai, respectiv eliminarea consumatorilor și descompunătorilor. În paranteză fie spus, el realizează
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Început să simtă că tractorul scoate fum, iar pesticidele ucid tot ce le pică, nu doar speciile nedorite de om. Și a luat măsuri: Petrolul s’a Împuținat sau dat mai la fund, iar dăunătorii au căpătat rezistență, mai mult, biocenoza s’a adaptat, apărând dăunători noi, silind omul la a găsi alte și alte pesticide. În fond, omul consumă și astăzi practic aceeași cantitate de hrană. Lăsând la o parte explozia demografică, mai mult decât dăunătoare, pentru hrana obținută, omul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
care, colac peste pupăză, sunt practic imposibil de controlat. Dar acel cineva nu accepta În casă nici o vietate. Aș mai zice eu, particularizând discuția de mai Înainte, că e neapărat nevoie ca În locuință să fie reconstituită un soi de biocenoză, cât mai complexă și, evident, apropiată de natură. Asta Înseamnă reducerea gradului de artificialitate, dar sub control. Dar s’o facem În forme agreabile. Adică, să aducem În casă plante și animale. Adică, Încă, plante de apartament dar și pisici
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Nefărtat, celălalt de Fărtat, adică de acele două forțe antagonice, similare chinezeștilor Yin și Yang, care au creat lumea. Este o confruntare fără Învinși și Învingători, adică veșnică; la fel ca acele două segmente, autotrof, vegetal, respectiv heterotrof, animal, ale biocenozei; adică a expresiei perene a Vieții. Rămânând În domeniul mitic, calul poartă anotimpurile, Soarele, Luna și toate celelalte astre, și tot calul veghează la Împlinirea ursitei omului, iar apoi călăuzește sufletul omului În lumea de dincolo. După cum, În basme, călăuzește
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și trestia noastră. Dar, atenție! Odată lucrul terminat, adică deșeurile transformate Într’un sol, chiar dacă nu pe deplin consolidat, trestia noastră se retrage cuminte; zambila de apă nu, continuând invadarea zonei. Asta pentru că nu are pe la noi și partenerii de biocenoză din zona de origine care să-i limiteze proliferarea. Și atunci, mecanismele care țin planta doar acolo unde e nevoie, cărora le voi dedica cuvinte anume, devin inoperante și se ajunge la Înlocuirea unei poluări cu o alta; de regulă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]