438 matches
-
realizat sub conducerea cunoscutului savant cu mare pondere în fizica teoretică, acad. Sveatoslav Moscalenco. Interesele științifice ale fizicianului țin de teoria generală a autoorganizării sistemelor neliniare ierarhice și complexe (sinergetica), teoria haosului dinamic, teoria materiei condensate, optica neliniară, electronica cuantică, biofizica sinergetică, probleme globale ecologice, sinergetica umanitară și socială, organizarea și autoorganizarea sistemelor sociale, a științei și învățământului superior, istoria civilizațiilor. Activitatea științifică a profesorului Anatol Rotaru s-a reflectat în circa 400 de lucrări științifice, inclusiv 3 monografii, publicate în
Anatol Rotaru () [Corola-website/Science/330240_a_331569]
-
în particular în viticultură, producerea vinului și protecția plantelor, precum și în domeniul de produse electronice. Între anii 1984 și 1986 a activat conform primei sale specialități la Asociația Știinințifică de Producție „Vierul”. Din 1986 a devenit doctorand la laboratorul de biofizică la aceeași Asociație de Producție. În 1989 a înființat compania BIOTEX în care a activat ca director. Compania producea și exporta materiale de construcție, material săditor devirozat pentru culturi pomicole și bacifere, precum și importa produse electronice și mijloace pentru protecția
Oleg Voronin () [Corola-website/Science/331911_a_333240]
-
de dispozitive și sisteme biologice utile. Biologia sintetică de multe ori se suprapune cu bioingineria și ingineria biomedicală. Aceasta cuprinde o varietate de abordări diferite, metodologii, și discipline, cu un accent pe biologia inginerică și biotehnologie, biologia evoluționară, biologia sistemică, biofizică și ingineria genetică. Prima folosire a termenului de "biologie sintetică" apare în 1910 în publicația lui Stéphane Leduc ""Théorie physico-chimique de la vie et générations spontanées"" , iar apoi în 1912 în ""La Biologie Synthétique"". După 64 de ani, în 1974, termenul
Biologie sintetică () [Corola-website/Science/332573_a_333902]
-
același an prin transfer devine șef de Sector și al Secției sociale, la Institutul de Geriatrie (1965- 1969) unde colaborează cu fondatoarea geriatriei românești, Ana Aslan. La invitația acad. Eugen A. Pora preda la Universitatea “Babeș-Bolyai” din Cluj cursuri de biofizica și biomatematica (1963-1969) în calitate de conferențiar. În 1969 este numit director adjunct la Centrul de Cercetări Antropologice al Academiei Române (condus de prof. Olga Nekrasov). Deși este foarte cunoscut și apreciat în general, este privit cu neîncredere în cercurile științifice românești din cauza
Victor Săhleanu () [Corola-website/Science/332212_a_333541]
-
de cercetare la National Research Council, Ottawa, Ontario, Canada (1969-1970), George Washington University, Department of Chemistry, Washington D.C. , USA (1970-1971) și Humboldt Foundation, Germany, (1972). De asemenea, Petre Frangopol a desfășurat activitate didactică la diferite universități din țară: profesor de biofizică și chimie biofizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași - Departamentul de biofizică și fizică medicală al Facultății de fizică (1991-1999), la Universitatea de Vest "Vasile Goldiș" din Arad - Departamentul de biofizică al facultății de medicină (1997-1999), la Universitatea "Babeș-Bolyai
Petre T. Frangopol () [Corola-website/Science/337541_a_338870]
-
National Research Council, Ottawa, Ontario, Canada (1969-1970), George Washington University, Department of Chemistry, Washington D.C. , USA (1970-1971) și Humboldt Foundation, Germany, (1972). De asemenea, Petre Frangopol a desfășurat activitate didactică la diferite universități din țară: profesor de biofizică și chimie biofizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași - Departamentul de biofizică și fizică medicală al Facultății de fizică (1991-1999), la Universitatea de Vest "Vasile Goldiș" din Arad - Departamentul de biofizică al facultății de medicină (1997-1999), la Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca - Facultatea
Petre T. Frangopol () [Corola-website/Science/337541_a_338870]
-
Department of Chemistry, Washington D.C. , USA (1970-1971) și Humboldt Foundation, Germany, (1972). De asemenea, Petre Frangopol a desfășurat activitate didactică la diferite universități din țară: profesor de biofizică și chimie biofizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași - Departamentul de biofizică și fizică medicală al Facultății de fizică (1991-1999), la Universitatea de Vest "Vasile Goldiș" din Arad - Departamentul de biofizică al facultății de medicină (1997-1999), la Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca - Facultatea de chimie (1999-2002) și la Departamentul de fizică al Universității
Petre T. Frangopol () [Corola-website/Science/337541_a_338870]
-
didactică la diferite universități din țară: profesor de biofizică și chimie biofizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iași - Departamentul de biofizică și fizică medicală al Facultății de fizică (1991-1999), la Universitatea de Vest "Vasile Goldiș" din Arad - Departamentul de biofizică al facultății de medicină (1997-1999), la Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca - Facultatea de chimie (1999-2002) și la Departamentul de fizică al Universității Politehnica din București (2002-2004). În perioada cât a lucrat la Iași a contribuit la crearea secției de Biofizică și
Petre T. Frangopol () [Corola-website/Science/337541_a_338870]
-
de biofizică al facultății de medicină (1997-1999), la Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca - Facultatea de chimie (1999-2002) și la Departamentul de fizică al Universității Politehnica din București (2002-2004). În perioada cât a lucrat la Iași a contribuit la crearea secției de Biofizică și a primei secții de Fizică Medicală într-o Universitate românească. A lucrat în Institutul de Fizică Atomică până în 1994. În perioada 1995-1998 este consilier al vicepreședintelui Academiei Române. În prezent este consilier științific la Consiliul Național al Cercetării Științifice (din
Petre T. Frangopol () [Corola-website/Science/337541_a_338870]
-
Științei și Scientometrie. Serie nouă". Este membru în Consiliul de recenzenți (Distinguished Reviewers Board) al renumitei reviste "Scientometrics" publicată de editura Springer. Printre domeniile în care Petre Frangopol a avut preocupări se numără: chimia organică, chimia fizică organică, radiochimia, chimia biofizică, biofizica, fizica medicală, arheometrie, oceanografie, politici ale științei și management în acest domeniu, scientometrie, istoria chimiei în România. În aceste domenii a publicat peste 200 de articole în publicații periodice românești și străine de specialitate, multe fiind menționate de Science
Petre T. Frangopol () [Corola-website/Science/337541_a_338870]
-
și Scientometrie. Serie nouă". Este membru în Consiliul de recenzenți (Distinguished Reviewers Board) al renumitei reviste "Scientometrics" publicată de editura Springer. Printre domeniile în care Petre Frangopol a avut preocupări se numără: chimia organică, chimia fizică organică, radiochimia, chimia biofizică, biofizica, fizica medicală, arheometrie, oceanografie, politici ale științei și management în acest domeniu, scientometrie, istoria chimiei în România. În aceste domenii a publicat peste 200 de articole în publicații periodice românești și străine de specialitate, multe fiind menționate de Science Finder
Petre T. Frangopol () [Corola-website/Science/337541_a_338870]
-
punct declanșatorul Schmitt prin studierea nervilor la calmar, încercând să proiecteze un dispozitiv replică la sistemul biologic al propagării nervoase . El a continuat să se concentreze pe dispozitive care imită sistemele naturale și prin 1957 el a perceput o schimbare biofizica de la acel moment și va propune un nou domeniu - biomimetica. Un termen similar, bionica a fost inventat de Jack E. Steele în 1960, la Wright-Patterson Air Force Base, în Dayton, Ohio, unde a lucrat și Otto Schmitt. Steele a definit bionica
Biomimetică () [Corola-website/Science/337052_a_338381]
-
astfel de "boli amoroase". Dureri de stomac, în piept, senzația de strivire, cronică sau de scurtă durată - persoanele care suferă din dragoste descriu adeseori aceste simptome exacte. "Boala iubirii" este însă doar o simplă expresie sau există oare o realitate biofizică care explică acea stare? Toate senzațiile subiective sunt însoțite de modificări ale activității cerebrale. Cauze pur "psihologice" aflate la origine (doliu sau despărțire amoroasă) pot fi însoțite de senzații fizice localizate. Acest lucru nu vrea să însemne însă că organul
"Boala iubirii", ce efecte are o despărțire asupra creierului () [Corola-website/Journalistic/105114_a_106406]