2,153 matches
-
cu material genetic, ale intruziunii controlului și ale manipulării informației genetice în alte scopuri decât cele artistice și științific-medicale pozitive. În această viziune paradoxală, arta transgenică este chemată să reflecteze asupra implicațiilor culturale și identitar-umane (ontologice, științifice, sociale, eticeă ale biotehnologiei. Imaginea-organism transgenică, implicată cultural, ca și creație obținută prin intervenția tehnologiei și integrată social și moral, leagă domeniul naturii și al biologiei de cel al științei și ingineriei genetice și de artă. Noțiunile de artă și de viață sunt suprapuse
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
predominant solidă la una preponderent lichidă (în spiritul teoriei postmoderneă în cadrul fluxurilor mașinice, al fluidităților identității și al interstițialităților trasgenetice, nu trebuie să uităm de natura materialității care subzistă deopotrivă în mod fenomenologic și tehnologic. Astfel, corpul este restructurat ca biotehnologie, iar identitatea este dată de conlucrarea corporalității cu conștiința transfigurată prin relaționarea cu noile tehnologii informațional-comunicaționale. Identitatea (postăumană, ca solidaritate între materialitatea organic-mașinică, concretețea forțelor intelectului și subiectivitatea afectelor, este un proces de relații al organismului cu lumea, al minții
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
natura organică a nevoilor umane, hibridizarea, impuritatea și contaminarea biologicului de tehnologic, alături de ideologic, social, politic sau etic. Deopotrivă organic și mașinal, postumanul cyborgic, cel avataric sau cel transgenic este material: organul, proteza, interfața, gena, toate acestea încorporează subiectul virtual. Biotehnologia postumană pune subiectul în relație atât cu lumea fizică, cât și cu lumea computațională, fundamentând virtualități diverse, evoluții confluente și metisaje identitare. Corpul și mintea virtuale stabilesc contactul subiectului cu lumea: postumanul poate fi înțeles în această direcție ca o
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
identității în conjuncturi virtuale, amplasând-o în direcția postmodernismului (vezi discuția despre Sherry Turkle în capitolul al doileaă, acestea celebrează mediile computerului în ipostaza de eliberare a eului de problemele unității. Mai concret, noile poziții identitare care emerg în contextele biotehnologiei și ale ciberneticii sunt surprinse în ambivalența caracteristică printr-un discurs psihologic, psihanalitic și politic al „dorințelor digitale” (vezi Kemp, 2000aă. De la femeia angajată în spațiile informatice de tipul cyberflâneuse (vezi Hartmann, 2000Ă la femeile care, utilizând ordinatorul în viața
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
sau dintre existența umană sau animală și mașină, ci și dintre existența fizică și cea non-fizică, dintre vizibil și invizibilul numeric și al simulării. În această direcție, Haraway consideră principalele două „unelte” de reconfigurare a corpului uman, științele cibernetice și biotehnologia, în procesele de operare cu „translația lumii într-o problemă de codare”. Aceste procese sunt învinuite de „traducerea” universală a bitului într-un cod controlabil și instrumentalizabil, inclusiv la nivel genetic. Astfel că entitățile mediate cibernetic ridică problema încorporării mintal-fizice
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
adesea, interrelaționate, astfel că deciziile umane în fața provocărilor tehnoștiințifice sunt dificile, echivoce și produc un imaginar monstruos sau fantomatic. În acest sens, virtualitatea este condiția virtuții și a virtuozității umane, atât prin implicarea responsabilă în chestiunile etice ridicate de domeniul biotehnologiilor, cât și în reprezentările artistice sau în creațiile umane în care esteticul, coroborat cu societalul, încearcă să exprime caracterul încorporat al ființei. tc "" Notetc "Note" 1. Precum în cazul termenului de postmodernism, prefixul „post” din „postuman” poate fi interpretat în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
noua generație de programe comunitare în educație, formare și tineret. Societatea actuală s-a schimbat și se schimbă radical. Amploarea acestei schimbări poate fi comparată numai cu cea cunoscută sub numele de „revoluție industrială”. Noile mijloace de comunicare, ca și biotehnologia au schimbat viața oamenilor, relațiile economice și culturale, stilul de viață. Prelungirea perioadei de educație și formare devine, în acest context, o condiție a menținerii sănătății și condiției intelectuale, a dobândirii unor noi calificări, a învățării unui stil inovativ și
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
exis-ta decît fizica și, ca urmare a cererii președintelui Republicii, Valéry Giscard d'Estaing, acești trei profesori au fost însărcinați să producă un raport despre progresul biologiei și al științelor viului. Am scris anexa acestui raport, intitulată Bio-technologie et bio-industrie (Biotehnologie și bio-industrie), bază a viitoarei industrii a viului, a viitoarei biotehnologii despre care s-a vorbit foarte mult după aceea, deoarece s-au realizat acțiuni guvernamentale comune. Așadar, aveam deja experiența redactării unui raport guvernamental, și cînd Pierre Mauroy a
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Giscard d'Estaing, acești trei profesori au fost însărcinați să producă un raport despre progresul biologiei și al științelor viului. Am scris anexa acestui raport, intitulată Bio-technologie et bio-industrie (Biotehnologie și bio-industrie), bază a viitoarei industrii a viului, a viitoarei biotehnologii despre care s-a vorbit foarte mult după aceea, deoarece s-au realizat acțiuni guvernamentale comune. Așadar, aveam deja experiența redactării unui raport guvernamental, și cînd Pierre Mauroy a devenit prim-ministru în 1981, unul dintre consilierii săi, François Gros
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
La un an după publicarea acestui articol, Jacques Robin și Armand Petitjean vorbeau, în Transversales, despre conceptul de informație și despre consecințele informatizării societățiii. Constatînd că tehnologiile rezultate direct din conceptul de informație și de comanda (informatică, robotică, telecomunicații numerizate, biotehnologii) bulversează bazele economice, sociale și culturale ale societăților noastre, și că "informatizarea generalizată a societății se realizează fără o reflecție științifică, fără o examinare etică, fără control democratic, în folosul maxim al trusturilor mondiale ale comunicarii", autorii propun "declanșarea unei
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
luarea în considerare a tulburărilor considerabile legate de conceptul de informație și de comandă: "Informația, această mărime fizică măsurabilă, lipsită de sens, a condus în cîțiva ani la apariția unor tehnologii neobișnuite, singurele cu adevărat "mutan-te": informatica, robotica, telecomunicațiile informaționale, biotehnologiile. Deși aflate la început de drum, acestea răsturnau deja datele din domeniul producerii de bunuri și de servicii; ele transformă termenii schimbului și scot din uz raporturile economice (creștere, productivitate marginală, curbe ale inflației, investiției și locurilor de muncă...). Aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
al stîngii în alegeri. Consilier al lui François Mitterrand, Jacques Attali era însărcinat să ia note pe aceste subiecte. Jacques Robin a mers în 1979 în Statele Unite și în Japonia pentru a participa la dezbaterile de la Institutul Stanford despre perspectivele biotehnologiilor, pe de o parte, și pentru a evalua proiectele industriei farmaceutice japoneze, pe de alta. În urma acestei călătorii, Jacques Attali a luat legătura cu el pentru a pregăti note despre Japonia. În cursul întîlnirii, i-a destăinuit lui Jacques Robin
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
președintelui Republicii, mijloacele pentru îndeplinirea ambițiilor sale cu privire la pregătirea unui proiect de cooperare tehnologică europeană. Această structură a contribuit la a-i face pe politicieni să conștientizeze că stăpî-nirea noilor tehnologii, și mai ales a tehnicilor de comunicare și a biotehnologiilor, constituie mize majore. În cadrul previziunii tehnologice, Yves Stourdzé și echipa sa și-au asumat, după sommet-ul de la Versailles, animarea și continuarea grupu-lui de lucru Tehnologie, Creștere, Loc de muncă, creat în 1982, la acest sommet. După ce a vizitat Silicon Valley
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
baricade între martie și iunie 1985. Ea a realizat cartea albă La Renais-sance technologique de l'Europe (Renașterea tehnologică a Europei) în cadrul lansării programului Eurêka de cooperare tehnologică europeană. Aceste propuneri franceze, axate pe cinci mari teme: informatica, robotica, telecomunicațiile, biotehnologiile și materialele, au fost prezentate pe 28 și 29 iunie 1985 la sommet-ul de la Milano 98, care a hotărît crearea marii piețe interne europene. Acordurile au fost semnate între industriașii europeni, iar Franța și-a invitat partenerii să asiste la
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
pentru dezvoltarea omu-lui și a societăților sale. Jacques Robin critica totuși în ea tehnoștiința, big science, sistemul comercial și militar. Se observa o mutație tehnologică, factorii imateriali fiind mai importanți decît cei materiali atît în ce privește informatica, robotica, telecomunicațiile, cît și biotehnologiile (tratament prin intermediul codurilor și al semnalelor.). Dinamica unui capitalism de piață îi părea periculoasă lui Jacques Robin pentru sistemele sociale cel mai puțin favorizate și el ținea să amin-tească faptul că vocația economiei era de a servi nevoilor omului. El
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ale cărei întîlniri și comitete de orientare am participat. S-a decis, după mai multe reuniuni, să se publice cărți despre subiectele principale. Am participat, împreună cu Darbon și François Gros, la publicarea unei cărți numite Le jaillissement des biotechnologies (Ivirea biotehnologiilor). 30 Henri Altan, Jean-François Boissel, Jacques Robin, Joël de Rosnay, René Passet. 31 Interviu din 30 ianuarie 1996. 32 MRP: Mouvement républicain populaire (Mișcarea republicană populară). 33 Președintele Objectif 72 este Robert Buron, iar se-cretarul general Jean Mastias (asistent la
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
precum cel al agriculturii, dar și începutul unei noi mișcări de integrare. Aceasta marchează trecerea de la industriile tradiționale, în domeniul cărbunelui, oțelului, agriculturii, la industriile atât de noi și de dinamice ale perioadei contemporane și ale viitorului: tehnologia informațiilor, telecomunicațiile, biotehnologia ș.a. Actualmente, politica europeană în acest sector trebuie abordată în contextul crizei economice mondiale actuale, a încălzirii globale, a epuizării resurselor și a îmbătrânirii populației 80. Pentru o viziune integrată asupra politicii europene de cercetare-dezvoltare-inovare, în prezentul capitol, ne vom
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
având ca suport legal Tratatul de la Amsterdam, cu un buget de 17.500 milioane euro, a vizat programe complexe de cercetare, structurate astfel încât să aibă un efect integrator asupra resurselor europene de cercetare, având ca priorități: științele vieții, genomica și biotehnologiile pentru sănătate; tehnologiile societății informaționale; nanotehnologiile și nanoștiințele, materialele multifuncționale bazate pe cunoaștere și noi procese și instrumente de producție; aeronautica și spațiul; calitatea și siguranța alimentară; dezvoltarea durabilă, schimbarea globală și ecosistemele; cetățenii și guvernarea într-o societate bazată
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
anterior, Uniunea Europeană se concentra pe finanțarea unor programe la nivel micro, în prezent atenția se concentrează pe crearea unei rețele între centrele de excelență existente, precum și pe finanțarea proiectelor în acele arii științifice considerate de importanță strategică, cum ar fi: biotehnologia, tehnologiile de informații și de comunicații, nanotehnologiile. Mai mult, în loc să suplimenteze programele naționale și regionale în cercetare și dezvoltare tehnologică, fondurile europene vor fi destinate cofinanțării programelor naționale, integrându-le la nivel european, în scopul realizării unor centre de excelență
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
domenii de cercetare noi, pentru care există condițiile favorabile de dezvoltare. Astfel, sunt necesare investiții publice în sectorul de cercetare, inovare pe domenii de interes strategic de tipul tehnologiilor societății informaționale; sectorului energetic; mediului; sănătății; agriculturii, securității și siguranței alimentare; biotehnologiei; materialelelor, proceselor și produselor inovative; spațiului și securității; cercetărilor socio-economice și umaniste, urmărindu-se dezvoltarea unor poli de excelență. Specializarea cercetării românești a fost gândită (și această linie de gândire trebuie continuată) pentru următoarele domenii de cercetare tradiționale: matematică, fizică
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
stat, laboratoarele de cercetare, centrele tehnologice și parcurile științifice, toate finanțate de la bugetul de stat. Misiunile instituțiilor publice de cercetare sunt dintre cele mai diverse. Dacă unele se concentrează pe cercetarea fundamentală, altele vizează ramuri și domenii de cercetare specifice (biotehnologia sau telecomunicațiile) ori au un spectru de cercetare mult mai larg, urmărind asigurarea serviciilor tehnologice, a activităților educative și de training, transferul tehnologic, ori dezvoltarea unui nou instrumentar în domeniul cercetării, ori susținerea unor reglementări noi, ori a unor proiecte
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
9.2. European Journal of science and theology 10. Filosofie 2 10.1. Studia phaenomenologica 10.2. Cultura. Revista internațională de filosofia culturii și axiologie 11. Economie 2 11.1. Romanian Journal of Economic Forecasting 11.2. Amfiteatru Economic 12. Biotehnologie 1 12.1. Romanian biotechnological letters 13. Zoologie 1 13.1. North-Western journal of zoology 14. Agricultură 1 14.1. Romanian agricultural research 15. Nanotehnologie 1 15.1. Digest journal of nanomaterials and biostructures 16. Botanică 1 16.1. Notulae
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
de reviste de categoria "A" din România, 5 mari domenii (medicina, matematica, informatica, fizica, chimia) dețin supremația în ceea ce privește revistele recunoscute ISI, având un procent de 61%, iar restul de șaptesprezece domenii (industria textilă, mediu, economie și informatică, religie, filosofie, economie, biotehnologie, zoologie, agricultură, nanotehnologie, botanică, sociologie, lingvistică, biologie, științe politice, geografie, administrație publică) au doar 39% din totalul acestor reviste. În plus, există o serie de domenii care nu sunt deloc reprezentate în peisajul revistelor ISI din România. Acest fenomen nu
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
state membre U.E. Motivul îl reprezintă industriile inovatoare prea puțin dezvoltate și lipsa stimulentelor fiscale pentru a ameliora această stare de fapt. Economia României este definită tocmai prin existența unor sectoare cu tehnologie scăzută și medie. Nu sunt dezvoltate sectoarele biotehnologiei, al industriei hardware și software, deși, cel puțin în ceea ce privește sectorul hardware și software avem specialiști foarte bine pregătiți, care se stabilesc însă în partea centrală a modelului european sau în Statele Unite ale Americii. Lipsa stimulentelor fiscale pentru firmele axate pe
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]
-
seminarii, work-shop-uri; servicii generale și speciale. Partea de cercetare-dezvoltare este acoperită prin existența a trei laboratoare aparținând Universităților partenere: laboratorul de studii de mediu (al Universității Tehnice "Gh. Asachi"), laboratorul de criogenie (al Universității "Al.I. Cuza") și laboratorul de biotehnologia plantelor (al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară "Ion Ionescu de la Brad"), dar, inițial, au fost gândite în cadrul Parcului mai multe laboratoare și unități de cercetare. Astfel, planul de afaceri din 2004 prevedea înființarea a șapte astfel de unități
Europiaţa cercetării-dezvoltării-inovării. Inserţia României by Roxana-Elena Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/1439_a_2681]