441 matches
-
coordonarea și sub supravegherea medicului veterinar oficial. Plasarea momelilor se efectuează manual, iar acestea trebuie să fie acoperite cu pământ în strat subțire, pentru evitarea inactivării virusului prin variații de temperatură și a consumului momelilor de către animale compețitoare din același biotop. Plasarea momelilor se efectuează după 10-14 zile, în momentul în care se consideră că mistreții și-au format reflex condiționat față de locurile specifice de vaccinare, prin administrarea în aceste locuri, în perioada menționată, de hrană pentru inducerea reflexului condiționat. 7
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184047_a_185376]
-
locurile specifice de vaccinare. Momelile trebuie îngropate în sol, la o adâncime de cel mult 20 cm, împreună cu un știulete de porumb, pentru a le proteja față de variațiile de temperatură din mediu și față de animalele din alte specii existente în biotop. 8.2. Măsurile ce se aplică pentru porcinele domestice și mistreți în zona infectată sunt cele prevăzute de Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor nr. 67/2005, ce transpune Directivă Consiliului 2001/89/ CE ; în plus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184047_a_185376]
-
buteo), brumărița de stâncă (Prunella collaris), bufnița (Bubo bubo), forfecuța (Loxia curvirostra), pițigoiul mare (P (Parus major) etc. Apele pâraielor mici din regiunea Rarăului și Giumalăului, puțin adânci dar bine oxigenate, ca ș și apele râurilor Moldova și Bistrița reprezintă biotopuri din cele mai favorabile pentru p biotopuri din cele mai favorabile pentru păstrăvul indigen (Salmo trutta fario), păstrăvul curcubeu ( (Salmo irideus), lipanul (Thymallus thymallus), zglăvoaca (Cottus gobio). Dintre speciile ocrotite de lege, în apele regiunii apare rar lostrița ( (Hucho hucho
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Bubo bubo), forfecuța (Loxia curvirostra), pițigoiul mare (P (Parus major) etc. Apele pâraielor mici din regiunea Rarăului și Giumalăului, puțin adânci dar bine oxigenate, ca ș și apele râurilor Moldova și Bistrița reprezintă biotopuri din cele mai favorabile pentru p biotopuri din cele mai favorabile pentru păstrăvul indigen (Salmo trutta fario), păstrăvul curcubeu ( (Salmo irideus), lipanul (Thymallus thymallus), zglăvoaca (Cottus gobio). Dintre speciile ocrotite de lege, în apele regiunii apare rar lostrița ( (Hucho hucho). 4.2. Peștera Liliecilor din Culmea Hăghimișului
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
a) momelile trebuie plasate manual în locurile specifice de vaccinare, îngropate în sol la o adâncime de cel mult 20 de cm, pentru a le proteja față de variațiile de temperatură din mediu și față de alte specii de animale existente în biotop. ... b) pentru porcinele domestice și mistreți în zona infectată, cele prevăzute de Norma sanitară veterinară cu privire la măsurile pentru controlul pestei porcine clasice, aprobată prin Ordinul președintelui ANSVSA nr. 67/2005 , precum și alte măsuri aplicate în vecinătatea fondurilor de vânătoare în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211336_a_212665]
-
și de vânătoare județene, în coordonarea și sub responsabilitatea unui medic veterinar oficial numit prin decizia directorului executiv al DSVSA. 4. Pentru evitarea inactivării virusului vaccinal prin variații de temperatură și a consumului momelilor vaccinale de către animale competitoare din același biotop, acestea trebuie să fie acoperite cu un strat subțire de pământ. Timp de 10-14 zile, în locurile specifice de vaccinare- locuri de hrănire, se administrează hrană în scopul dezvoltării de către mistreți a unui reflex condiționat, iar după această perioadă, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211336_a_212665]
-
este = 30%. ... c) pe baza evaluării riscului și a situației specifice privind România, schema prelevării de probe a luat în considerare următoarele: ... (i) tipurile de producție specifice pentru România și riscurile lor specifice: exploatațiile comerciale așezate în zonele care reprezintă biotopul păsărilor sălbatice, gospodăriile în care păsările sunt menținute în sistem deschis, vecinătatea cu zone mlăștinoase, lacuri și bălți, prezența a mai mult de o specie pe exploatație sau a altor factori relevanți; (îi) dacă există exploatații care produc vânat, ratite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211336_a_212665]
-
specifică și reprezintă fundamentul procesului evolutiv. Diversitatea specifică se referă la varietatea speciilor la nivel local (biocenoză), regional (regiune biogeograficăă sau global (biosferă). Diversitatea ecosistemică este nivelul la care au loc procesele evolutive, pe lângă viu, aceasta include și componenta nevie - biotopul. Diversitatea antropică sau etnoculturală se referă la diversitatea etnică, culturală și lingvistică a comunităților umane. Unii autori consideră diversitatea antropică ca fiind o componentă a biodiversității, care trebuie tratată separat datorită complexității și importanței sistemului socio-economic ca și componentă a
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
unui nivel superior ecosistemului; diversitatea culturilor tradiționale și unul utilitarist, în care următoare componentă este dată de varietatea funcțiilor pe care un ecosistem le îndeplinește (Bran Florina, Ioan Ildiko, 2004). Diversitatea specifică (interspecificăă cuprinde totalitatea speciilor aflate într-un anumit biotop, o anumiăta regiune, privite și prin prisma importanței biogeografice, a efectivelor populațtiilor și a suprafețelor ocupate de acestea. Mulți autori apreciază că noi cunoaștem aproximativ 13% din biodiversitatea Terrei. Biodiversitatea nu este distribuită uniform în timp și în spatiu. Acest
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
grupate în trei mari categorii : 1. conceptul morfologic al speciei; 2. conceptul speciei biologice ; 3. conceptul evolutiv al speciilor. Prin conceptul morfologic al speciilor înțelegem cel mai mic ansamblu de populații naturale separate permanent de altele prin discontinuitatea clară a biotopului. Conceptul speciei biologice se referă la speciile care formează un ansamblu de populații naturale care se pot reproduce între ele, dar sunt incapabile să se încrucișeze cu alte grupuri similare ale populției. Prin conceptul recunoașterii specifice se susține că un
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
manual aceste aspecte. Trebuie însă să menționăm că diversitatea genetică este baza procesului evolutiv, fiind un factor de importanță capitală în menținerea biodiversității (la toate nivelurile). Diversitatea ecosistemică priveste mozaicul realizat de diversele comunități de organisme, integrate într-un anumit biotop, dar și complexul de relații funcționale care guvernează ecosistemele prezente. Acest tip de biodiversitate este, în mod cert, cel mai putin studiat, întrucât el nu priveste numai tipul de ecosistem și structura sa specifică, ci mai ales bogația și lungimea
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
fiecărui tip de ecosistem în parte. Cauza acestei situații este reprezentată de complexitatea unor astfel de cercetări. Au fost propuse astfel, o serie de criterii, de sisteme de clasificare, ce grupează ecosistemele în (Dan Cogălniceanu, 1999): după tipul major de biotop, ecosistemele se clasifică în: acvatice și terestre; după impactul antropic, ecosistemele se clasifică în: naturale, seminaturale și antropizate; după caracteristicile funcționale (capacitatea de stocare, fixare și transfer al nutrienților și apeiă ecosistemele se clasifică în: tundră, taiga, pășune, pădure temperată
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
surselor punctiforme și difuze de nutrienți; restrângerea zonelor umede cu rol de filtru; regenerarea internă a bazinelor acvatice prin mobilizarea rezervorului bental, care conține sedimente bogate în fosfor și azot. Efectele negative ale eutrofizării se manifestă prin modificarea condițiilor de biotop (modificarea regimului de lumină/oxigen); perturbarea productivității biologice; redimensionarea, anularea sau apariția de noi conexiuni între populațiile biocenozei. Procesul de eutrofizare determină scăderea calității estetice a apelor ca urmare a înfloririlor; deteriorarea calității organoleptice a apei; îngreunarea procesului de potabilizare
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
pajiști, stufărișuri și zăvoaie de sălcii. Prin îndiguire, a fost modificat regimul apelor superficiale și al apelor freatice din zonă, a fost redusă aria proceselor aluvionare din zonă, deci a fost modificată succesiunea 87 geomorfologică normală. Prin modificarea condițiilor de biotop, omul a modificat și modul de utilizare a terenurilor. De exemplu, suprafețele de pășuni și fânețe care au favorizat în trecut creșterea unui mare număr de animale (mai ales ovineă pe întreg sectorul de Luncă de la Călărași până la Brăila, au
CONSERVAREA MEDIULUI ŞI A BIODIVERSITĂŢII by Dana Popa Răzvan Al. Popa () [Corola-publishinghouse/Science/739_a_1106]
-
domestice, momelile trebuie plasate manual în locurile specifice de vaccinare, îngropate în sol la o adâncime de cel mult 20 de cm, pentru a le proteja față de variațiile de temperatură din mediu și față de alte specii de animale existente în biotop. 8.2. Măsurile ce se aplică pentru porcinele domestice și mistreți în zona infectată sunt cele prevăzute de Norma sanitară veterinară cu privire la măsurile pentru controlul pestei porcine clasice, aprobată prin Ordinul președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205528_a_206857]
-
cădea (începând de la bază) rămânând tulpina goala. Chiar dacă este o plantă care crește complet sub apă, poate înflori dacă îi sunt îndeplinite condițiile necesare. Florile sunt albastre și au 4-5 petale . Barclaya longifolia Face parte din familia Nymphaeaceae, genul Barclaya, biotopul natural fiind Birmania, Tailanda și Vietnam, unde trăiește în ape puțin adânci și limpezi, umbrite de maluri. Frunzele sunt lungi, cu un pețiol destul de scurt, mai late la bază și care se îngustează spre vârf, cu partea superioaraă de un
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]