8,130 matches
-
bine, dacă nu, și mai bine, fiindcă și așa sunt prins cu multe lucruri. Nu m-am gândit niciodată să plec și să rămân acolo, deoarece mai mult ca în țară nu voi găsi nicăieri de lucru, în domeniul picturii bizantine “. În aceeași perioadă, un alt agent arăta că părintele Sofian este „un om care-și iubește țara“. Cu alte cuvinte, doar elanul duhovnicesc, conștiiciozitatea meșterului și dragostea pentru „România eternă“ au fost singurele rațiuni care l-au motivat pe părintele
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_arhim_sofian_boghiu_.html [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
de aderare, iar la 1 ianuarie anul 2007 a devenit membru cu drepturi depline, împreună cu Bulgaria ridicând la 27 numărul statelor membre ale U.E. Relația dintre B.O.R și Statul Român putem spune că este una tipic ortodoxă, post bizantină în care Statul și Biserica nu sunt concepute ca instituții concurente, puterea statului este cea din afară, în vreme ce autoritatea bisericească este una cu rezonanță interioară [1], spirituală. Statul Român prin Legea nr. 489 privind Libertatea religioasă și regimul general al
DESPRE ROLUL BISERICII ORTODOXE IN UNIUNEA EUROPEANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_rolul_bisericii_ortodoxe_in_uniunea_europeana_.html [Corola-blog/BlogPost/364699_a_366028]
-
1995, p.70 16. Anca Manolescu, Europa și întâlnirea religiilor. Despre pluralismul religios contemporan, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 205. 17. Mitropolit Daniel Ciobotea, Relațiile Stat - Biserică (tradiție și actualitate), în lucrarea “Libertatea religiasă în contextual românesc și european”, Editura Bizantină, București, 2005, p. 15. Bibliografie -Biserica în era globalizării, Facultatea de Teologie a Universității ,, 1 decembrie 1918,, Alba-Iulia, Editura Reîntregirea , Alba-Iulia2003 -Biserica în Misiune, Editura IBMBOR, Buc.2005 -Biserica în Stat, Radu Preda , Editura Scripta -Ortodoxia în Europa, Pr. prof.dr.
DESPRE ROLUL BISERICII ORTODOXE IN UNIUNEA EUROPEANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_rolul_bisericii_ortodoxe_in_uniunea_europeana_.html [Corola-blog/BlogPost/364699_a_366028]
-
Arhiepiscopie Vadului, Feleacului și Clujului - Europa și întâlnirea religiilor. Despre pluralismul religios contemporan, Anca Manolescu, Editura Polirom, Iași, 2005, p. 205 - Relațiile Stat - Biserică (tradiție și actualitate), în lucrarea “Libertatea religioasă în contextual românesc și european”, Mitropolit Daniel Ciobotea, Editura Bizantină, București, 2005, p. 15. Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre Rolul Bisericii Ortodoxe In Uniunea Europeana... / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 231, Anul I, 19 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
DESPRE ROLUL BISERICII ORTODOXE IN UNIUNEA EUROPEANA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_rolul_bisericii_ortodoxe_in_uniunea_europeana_.html [Corola-blog/BlogPost/364699_a_366028]
-
noi produse de către Hyperion International Ensemble, condus de Iancu Dumitrescu. Explorările microscopice cu privire la acustică se bazează atât pe tehnicile tipice din muzica din Vest, cât și pe tradițiile locale: culegerile folclorice ale lui Béla Bartók, muzica bisericească ortodoxă și mistica bizantină. Ana-Maria Avram prezintă Ellampsis pentru ansamblu și sunete asistate de computer, Murmur (gamma) pentru ansamblu live electronics. Foto: Ana Maria Avram Iancu Dumitrescu prezintă Incandescent Colloids & Microscopic High Energy pentru ansamblu și sunete asistate de computer. Foto: Iancu Dumitrescu Opera
Muzică hyper-spectrală sau avangarda secolului XX în muzica românescă, la ARCUB by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105697_a_106989]
-
împliniri importante, cu totul promițătoare. Pe de altă parte salutară îmi apare interpretarea în adevăr creatoare a datelor melosului bizantin; ...în cazul maestrului Theodor Grigoriu; mă refer la Concertul pentru vioară, admirabil prezentat de Sherban Lupu, sau - mai aproape de sursele bizantine - la mai tânărul Nicolae Teodoreanu. Am audiat lucrări semnate de creatori ce aparțin spațiului spiritual franco-român, anume Costin Miereanu, Horia Șurianu, regretatul Mihai Mitrea Celarianu... Sunt doar câțiva dintre compozitorii care configurează, la noi, acest spectru larg de valori, de
Concerte revelatoare by Dumitru Avakian () [Corola-other/Journalistic/83553_a_84878]
-
pe care le săvârșeau tătarii, ori de cate ori treceau hotarele Moldovei. Dar cea mai strălucită victorie a avut-o Ștefan cel Mare asupra turcilor, în 1475, la Vaslui. Sultanul Mahomed al II-lea, vestitul cuceritor al Constantinopolului, care desființase pentru totdeauna Imperiul bizantin, a hotărât să supună și micul principat al Moldovei. În acest scop l-a trimis pe Soliman-Pașa, cu o mare armată, care număra 120.000 de oameni, mult mai numeroasă decât oștirea lui Ștefan. Domnul Moldovei pustiise totul în calea
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
rădăcini, a se vedea de asemenea, Jean Daniélou, „L’épectase”; de un real folos mi-a fost studiul profesorului Paul Blowers, ale cărui concluzii le-am folosit în prezentul studiu. footnote>. Urme ale temei pot fi descoperite în tradiția teologică bizantină la Sfântul Maxim Mărturisitorul, Sfântul Simeon Noul Teolog și chiar la Sfântul Grigorie Palama 31<footnote De exemplu, Triade. Pentru vestigii ale acestei teme în spiritualitatea vestică, a se vedea Dictionnaire de spiritualité. footnote>. Sfântul Maxim 32<footnote Sfântul Maxim
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
probabil a avut loc în iulie 645, o dispută hristologică între el și Pyrrhus, expatriarhul Constantinopolului, în prezența guvernatorului imperial Grigorie și a multor episcopi. Maxim a avut câștig de cauză în această luptă împotriva monotelismului, erezie susținută de curtea bizantină și de teologii ei. Desigur, ce l-a transformat pe Sfântul Maxim într-un teolog de seamă au fost mai degrabă devoțiunea și experiența sa monahală decât considerații de ordin politico-eclesiastic. Mai presus de toate, el era un gânditor ce
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
un interes efemer în această noțiune a gândirii Sfântului Grigorie și a fost, prin lectura sa asiduă a lucrărilor nysseene, cunoscător al unora dintre textele cheie în care apare această temă. Sfântul Maxim Mărturisitorul, „cel mai profund teolog al erei bizantine și o mare autoritate în viața de rugăciune”<footnote Ieromonah Alexander Golitzin, Mistagogia - experiența lui Dumnezeu în Ortodoxie. Studii de teologie mistică, Traducere și prezentare: Diac. Ioan Ică, Editura Deisis, Sibiu, 1998. footnote>, a fost „un filosof de o mare
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
frații lor, moldo-valahii. Ei au ucis episcopii, preoți uniți și intelectualii filooccidentali, au reorientat 2.000 de biserici cu baioneta spre Moscova, iar azi refuză retrocedarea lor, plagiază și degradează Școala Ardelenă la nivelul jos, fără Dumnezeu, atee, iluministă. Perfidie bizantină sau prostie balcanică? Și una și alta!? 5) Antimaghiarismul, antisemitismul și antigermanismul din discursul moldo-valah sunt expresia unui antioccidentalism atavic, oriental și ușor explicabil prin izolarea milenară de după Marea Schismă, lipsa de contact direct a estului cu vestul, a Cortinelor
ZECE TEZE, 2015 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/viorel_roman_1420081371.html [Corola-blog/BlogPost/372847_a_374176]
-
moșii (mari și mici) individuale care, însumate, dau moșia cea mare, Țara. Apărarea moșiei fiecăruia echivala cu protejarea marii moșii (Țara), primejduite de Semilună. Eminescu ilustrează aici un atentat extern (extraeuropean) îndreptat împotriva valorilor europene, deopotrivă orientale și occidentale sau bizantine[28] și latine („Din pristolul de la Roma să dau calului ovăz...”), oprit de „ciotul” Mircea și de ai săi. Mircea apare aici în dublă ipostază, de creștin și de patriot sau, în simbioza celor două, de „poartă a Creștinătății”, sentiment
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
fără nicio îndoială, sinonim cu acelea de rege ori de împărat. În mințile unora dintre domnii noștri (numiți țari sau împărați) era însă chiar mai mult decât atât, anume exista o vagă conștiință a „Bizanțului după Bizanț”, a moștenirii imperiale bizantine din epoca de decădere a marii împărății și, mai ales, de după ocupația otomană. În această viziune, domnii lui Eminescu sunt țărani, dar sunt niște țărani solemni și maiestuoși, cuprinși de demnitatea, sobrietatea și înălțimea rangului lor, de originea superioară a
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
de-l calci pe bătătură va spune: " Toate-s praf, lumea-i cum este" și "În zadar în colbul școlii..." Treci pe marile străzi oricine-ți va vorbi despre el și căutătorii Graalului și cerșetorul cu priviri cenușii iar neofuturiștii bizantini îți vor arăta aterizarea lentă pe calul troian, pe statui sau în ochii eroilor naționali în cămările spiritului pe cicatricea infantei și în lapsusurile memoriei pe papilele gustative dîndu-ți gustul de anticariat în gură pe cînd seniorial mai asculți adierea
Daniel Corbu by Dana Pîrvan-Jenaru [Corola-website/Imaginative/10062_a_11387]
-
Dacia - Caucalanda. Este locul Ochiul Boului, urmă de sanctuar Cu stema zimbrului vârtej în fruntea bivolului statuar. între aceste pietre m-am întors să rog zeii mei, strămoșii Călători pe Nori. Aurele și numele lor furate le poartă astăzi sfinții bizantini, minori. Aici mă așez în genunchi mai copleșit de crezul meu decât orice creștin în beatitudinea miresmelor de plante mai tari decât orice vin. Seara, când soarele se face un bujor purpuriu în glastră, De jos, din Câmpi Gherghiței, dealul
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
Prințul Întunericului. Dacă la gnostici ritualul este anulat, Eminescu, în schimb propune insistent Ritualul, prin Logos efectiv și Logos prospectiv, pentru a regresa la originaritatea-Mythos. Ritualul interior, propus de e, își are, poate, rădăcini în isihasm (hesychia = liniște. liniștire), specific bizantin: Rugăciunea isihastă a inimii, Rugăciunea lui Iisus (Eminescu o practică nu doar implicit, în toată lirica sa, ci și explicit, în poemul Rugăciune II-37): a) repetat, b) meditat, c) interiorizat. Teologul Nechifor afirmă că țelul vieții spirituale este să ia
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Hristicul_eminescu.html [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
vor fi aceia care vor alunga demonii chinuitori din corpul oamenilor sau vor pedepsi cu boli pe cei necredincioși. Zalmoxis este principalul zeu al geto-dacilor, amintit în repetate rânduri în literatura antică, incepand cu Herodot, Platon, până târziu de către istoricii bizantini.. Printre atribuțiile lui Zalmoxis se înscriu și cele de vindecător. Dar nu numai Zalmoxis, marele zeu al dacilor, avea “responsabilități” medicale, ci și alte divinități. Astfel, se pare că există o zeitate traco-dacică chiar a sănătății, pe nume Derzis, Derzeles
Puterea rugăciunii în fenomenul vindecării by http://uzp.org.ro/puterea-rugaciunii-in-fenomenul-vindecarii/ [Corola-blog/BlogPost/94202_a_95494]
-
erau creștini și ortodocși. De aceea, în partea mea de origine, bunăoară, dacă-l întrebai pe un român de ce religie era, îți răspundea: „De lege românească". Și legea românească era Ortodoxia. Deși partea Ardealului era mai puțin influențată de atmosfera bizantină, Biserica Ortodoxă a trăit acolo foarte puternic și a ținut neamul românesc unit. Sufletul își caută locul de trăire spirituală acolo unde se simte bine. Or, starea spirituală a românului nu este cu influențe bizantine, ci cu influențele Ortodoxiei. Românii
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1417681707.html [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]
-
mai puțin influențată de atmosfera bizantină, Biserica Ortodoxă a trăit acolo foarte puternic și a ținut neamul românesc unit. Sufletul își caută locul de trăire spirituală acolo unde se simte bine. Or, starea spirituală a românului nu este cu influențe bizantine, ci cu influențele Ortodoxiei. Românii din Ardeal se simțeau bine în Biserica Ortodoxă. Unii au preferat să fie omorâți sau să fie închiși pentru credința lor decât s-o schimbe - așa cum a fost țăranul Nicolae Oprea de la Săliștea Sibiului, care
INTERVIU ŞI DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI … de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1417681707.html [Corola-blog/BlogPost/360423_a_361752]
-
un nobil vlaho-cuman din familia Terter care și-a declarat în 1325 independența, creînd un stat cu capitala la Karvuna, azi Balcic (denumirea provine de la pădurea carbonificată a Teleormanului și Deliormanului). Datorită implicărilor fiilor săi în luptele dinastice din Imperiul Bizantin, multe porturi genoveze de la Marea Neagră au fost atacate de flota greacă. Balica moare în aceste lupte cu unul din fii săi, lăsându-l despot pe Dobrotici, fiul cel mare. Acest duce Dobrotici s-a aliat cu bizantinii împotriva porturilor genoveze
ȚARA CĂRVUBNEI (DOBROGEA DE SUD ) UN VOIEVODAT ROMÂNESC CU CAPITALA LA BALCIC ȘI CALIACRA, ÎN SECOLUL AL XIV-LEA, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1478538349.html [Corola-blog/BlogPost/367479_a_368808]
-
în aceste lupte cu unul din fii săi, lăsându-l despot pe Dobrotici, fiul cel mare. Acest duce Dobrotici s-a aliat cu bizantinii împotriva porturilor genoveze din Dobrogea și de la Dunăre. El și-a căsătorit fiica cu un prinț bizantin și a primit titlul de despot. A bătut monedă proprie cu stema vulturului bicefal dobrogean. Și-a întins prin lupte împotriva bulgarilor, tătarilor și genovezilor voievodatul de la brațul Chilia la nord până la sud de Mesembria, spre Constantinopol. El a ridicat
ȚARA CĂRVUBNEI (DOBROGEA DE SUD ) UN VOIEVODAT ROMÂNESC CU CAPITALA LA BALCIC ȘI CALIACRA, ÎN SECOLUL AL XIV-LEA, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1478538349.html [Corola-blog/BlogPost/367479_a_368808]
-
venețienilor, dușmanii lor seculari. În ciuda teoriei terra deserta a istoricilor români, în secolul XIV în Dobrogea funcționa un mare voievodat vlaho-slav care juca ca actor important în geopolitica epocii între bulgari, sârbi, bizantini, greci, genovezi și venețieni. În 1366 împăratul bizantin Ioan V vizitează Roma și Buda, încercând să capete ajutor pentru o campanie în Dobrogea, dar în drum spre casă este capturat la Varna. O campanie condusă de Amadeus VI de Savoia, sprijinită de Veneția și Genova încearcă să-l
ȚARA CĂRVUBNEI (DOBROGEA DE SUD ) UN VOIEVODAT ROMÂNESC CU CAPITALA LA BALCIC ȘI CALIACRA, ÎN SECOLUL AL XIV-LEA, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1478538349.html [Corola-blog/BlogPost/367479_a_368808]
-
și religioase, o mărturie a vieții care a triumfat neîncetat pe aceste meleaguri în ciuda vicisitudinilor istorice. Partea de la intrare, privită din exterior îți impresionează plăcut ochiul prin arhitectura pereților și a clopotniței în care tradiția dobrogeană se împletește cu elemente bizantine. Culoarea roșie a acoperișului, cărămida de aceeași culoare a bordurilor de pe pereți creează o impresie de frumusețe a unei vieți mângâietoare. Curtea bisericii bine structurată conține elemente specifice mai multor epoci, mai multor civilizații și regnuri: flori, arbori și arbuști
SFÂNTUL APOSTOL ANDREI, CEL ÎNTÂI CHEMAT, ŞI LĂCAŞURILE SALE DOBROGENE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1493749325.html [Corola-blog/BlogPost/354458_a_355787]
-
Constantinopolul, asediat de Mehmed al II-lea. Turcii erau pe cale să ridice asediul. În ultima noapte, o patrulă de iscoade descoperă o mică poartă deschisă în zidurile inexpugnabile ale cetății. Anunță. Armata otomană se revarsă în cetate. Și Imperiul Român Bizantin cade în sânge. Aceasta povestire, ca atâtea altele, din cartea lui Zweig, mi-au ținut de urât multă vreme. Azi însă, m-am întrebat de unde știa Zweig că intrarea Kerkaporta, a fost uitată deschisă? Florentin Smarandache, românul plecat în America
Liviu Florian Jianu: Poarta uitată. Editorial de actualitate by http://revistaderecenzii.ro/liviu-florian-jianu-poarta-uitata/ [Corola-blog/BlogPost/339278_a_340607]
-
10. [14] Pr. Prof. Dr. Ene Braniște, Participarea la Liturghie, p. 37. [15] Ioan Gh. Savin, Iconoclaști și apostați contemporani, Editura Anastasia, București, 1995, p. 123. [16] Georgios Mantzaridis, Globalizare și universalitate, trad. de Pr. Prof. Dr. Vasile Răducă, Editura Bizantină, București, 2002, p. 6. [17] Pr. Prof. Dr. Ene Braniște, Op. cit., p. 38. [18] Mitropolitul Antonie Plămădeală, Biserica în mers, vol. I, Editura Arhiepiscopiei Sibiului, 1999, p. 228. Referință Bibliografică: Despre spiritualitatea și sacralitatea euharistică în timpurile noastre / Stelian Gomboș
DESPRE SPIRITUALITATEA ŞI SACRALITATEA EUHARISTICĂ ÎN TIMPURILE NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_spiritualitatea_si_sacralitatea_euharistica_in_timpurile_noastre.html [Corola-blog/BlogPost/372271_a_373600]