466 matches
-
dar și prin stări de neliniște, anxietate, iritabilitate, agitație sau stări confuzionale. Una dintre metodele cele mai cunoscute de producere a unor tulburări cu caracter reversibil din sfera funcțiilor neurologice (anestezii, parestezii, contracturi, paralizii, afonii etc.) sau a funcțiilor psihice (bizarerii, automatisme, crize de diferite aspecte, puerilism etc.) constă în utilizarea inducției sugestive în cursul somnului hipnotic. În cursul hipnozei se produce o permeabilizare a conștiinței subiectului, care devine extrem de receptiv la „ordinele” care i se dau de către experimentator. Acesta poate
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
conținut). A. Hesnard și A. Porot au descris chiar „sindroamele expresionale” în psihopatologie. Acestea sunt, în primul rând aspecte fiziologice sau mimice și de limbaj, care frapează la bolnavii psihici, prin următoarele aspecte: exces, discordanță, sărăcie, lentoare, stereotipie, manierism sau bizarerie. A. Hesnard și A. Porot notează ca fiind cele mai frecvente și importante tulburări ale expresiei în psihopatologie, următoarele: - sindroamele mimice ale stuporii și inerției; - sindroamele expresive ale puerilismului mintal sau manierismului; - sindroamele mimice din cursul stărilor confuzionale sau pseudoconfuzionale
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
a celorlalte persoane care-i îngrijesc. Nu participă la jocurile colective ale copiilor. Acești copii păstrează aceleași cadre, aceleași tipuri de situații sau de desfășurare ale acțiunilor cu care ei sunt obișnuiți. Ei manifestă un refuz puternic la schimbarea îmbrăcămintei, bizarerii alimentare, utilizarea acelorași obiecte. Deși, în general, sunt docili și aparent ușor de dirijat, ei nu pot fi scoși din pasivitatea lor, din ritualul unei activități monotone și stereotipe care-i caracterizează. În felul acesta ei dau impresia că nu
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
considerată ca o „tulburare a rațiunii”. Acesta distinge patru ordine ale vesaniilor, așa cum se poate vedea mai jos: Ordinul I, cuprinde halucinațiile, considerate ca afecțiuni care tulbură imaginația, reprezentate prin următoarele specii morbide: vertijul, ipohondria, somnambulismul etc. Ordinul II, cuprinde bizareriile, considerate ca tulburări ale apetitului și în care sunt reunite următoarele specii morbide: apetitul depravat, antipatia, setea excesivă, teroarea, panica, satiriasisul, furia uterină, hidrofobia. Ordinul III, este rezervat delirului, ca tulburare a judecății si în care intră următoarele specii morbide
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
complecși”, Leonhardt introduce conceptul de „personalități accentuate”, iar Gruhle distinge „personalitățile conflictuale”. Față de cele de mai sus se impun câteva criterii de referință, capabile de a delimita cadrul „personalităților amorale” sau al psihopaților. Acestea sunt următoarele : a) Existența unor ciudățenii, bizarerii, excentricități psihice la indivizi care se manifestă asocial sau antisocial, prin comportamente care au repercusiuni în special asupra relațiilor interumane. b) Dificultățile de adaptare-integrare, de comunicare cu lumea, îi fac pe acești indivizi să sufere, producând prin aceasta și suferința
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și imprevizibil al actelor și comportamentelor sale cu caracter: autodistructiv, la care se asociază alte diferite forme de tulburări de comportament. C. Personalitățile schizotipă și schizoidă Acest grup reunește două sub forme de personalități psihopatice: a) Personalitatea schizotipă caracterizată prin bizareria conduitelor și a gândirii; b) Personalitatea schizoidă prin retragerea emoțională și absența dorinței de contact social. D. Personalitatea evitantă Acest tip de personalitate se caracterizează prin comportamente de evitare. Sunt evitate relațiile sociale, contactele și comunicarea interumană. Indivizii respectivi manifestă
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la delicventă și criminalitate, apetență pentru alcool, droguri, conduite de refugiu sau agresiune (suicid, criminalitate), tendință la perversiuni. Făcând o sinteză a acestor aspecte mai sus menționate, E. Dupré afirmă că viața psihopaților se înfățișează ca o suită neîntreruptă de bizarerii, extravaganțe, neregularități, fugi, delicte și crime, internări repetate în spitalele de psihiatrie, expertize medico-legale psihiatrice, dezertări, simularea unor afecțiuni în scopul realizării unor interese, parazitism social, vagabondaj, alcoolism, toxicomanii, diferite conduite de refugiu etc. Psihopații sunt personalități perverse moral și
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
reunite în sindromul catatonic și ele constau din următoarele: stupoarea catatonică, rigiditatea catatonică, postura catatonică și negativismul motor. 8) Tulburările de personalitate ale bolnavilor schizofrenici sunt constante și specifice. Ele au un mare polimorfism și constau din următoarele: - grimase, manierisme, bizarerii, - dedublarea personalității cu tulburări de imagine corporală și de identitate a Eului personal, - fenomene de tranzitivism, - halucinații autoscopice externe, - heautoscopia sau impresia unei imagini „a dublului său” în afară, - halucinații endoscopice, - transitivism. Formele clinice Clasificarea formelor clinico-psihiatrice ale schizofreniei este
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
atât teoretic, cât și practic. În sensul acesta se descriu următoarele nouă forme de schizofrenie: 1) Schizofrenia paranoidă al cărui tablou clinico-psihiatric este caracterizat prin prezența unui sindrom delirant-halucinator destul de bine sistematizat tematic; prezența sindromului de automatism mintal Kandiriski-Clérambault și bizarerii. 2) Schizofrenia catatonică se caracterizează prin următoarele manifestări psihopatologice: - tulburări din seria sindromului catatonic (agitație, stupoare, imobilitate, negativism, sterotipii, perseverare), - autism, - idei delirante ipohondriace, - sărăcire afectivă. 3) Schizofrenia hebefrenică prezintă următoarele caracteristici psihopatologice: - tulburări afective de tip maniacal, - comportament verbal
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
cenestopatii și o stare de anxietate din partea bolnavului. 6) Formele recurente sau periodice ale schizofreniei, cu caracter intermitent, mixte sau atipice, se caracterizează prin următorul tablou psihopatologic: - scăderea atenției, inițiativei și energiei psihice, - îngustarea sferei intereselor, - sărăcire afectivă, autism și bizarerii. 7) Formele pseudonevrotice ale schizofreniei, cuprind în tabloul lor clinic următoarele tulburări psihopatologice: - elemente astenice, - elemente din seria manifestărilor isterice, - preocupări obsesive, - tulburări afective, - bizarerii și tendință la izolare morbidă. 8) Schizofrenia tardivă, care apare după 40-45 de ani, este
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tablou psihopatologic: - scăderea atenției, inițiativei și energiei psihice, - îngustarea sferei intereselor, - sărăcire afectivă, autism și bizarerii. 7) Formele pseudonevrotice ale schizofreniei, cuprind în tabloul lor clinic următoarele tulburări psihopatologice: - elemente astenice, - elemente din seria manifestărilor isterice, - preocupări obsesive, - tulburări afective, - bizarerii și tendință la izolare morbidă. 8) Schizofrenia tardivă, care apare după 40-45 de ani, este un aspect clinico-nosologic discutabil, care este contestat de unii specialiști. 9) Schizofrenia grefată este acel tablou clinic de alură schizofreniformă care se dezvoltă pe fondul
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la realitate este bună și nu se însoțește de deteriorarea personalității sale. Din punct de vedere clinico-psihiatric, Ch. Nodet distinge următoarele tipuri de parafrenii: Parafrenia schizofrenică în care delirul se exprimă printr-un tip de gândire autistă cu stereotipii, neologisme, bizarerii și care corespunde parafreniei fantastice din clasificarea lui E. Kraepelin. Parafrenia expansivă sau maniacală caracterizată prin exaltare euforică, ironii, calambururi, delir nesistematizat, dar lipsită de agitație psihomotorie. Sindromul Cottard, caracterizat prin delir de negație, de enormitate absurdă, idei de transformarea
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de realitatea acesteia. Un model de viață izolată, întoarsă către sine însăși. Acest model de viață patologică este specific schizofreniei. Modelul psiho-biografic narcisic al schizofrenicului se caracterizează prin următoarele aspecte: închiderea în sine autistă cu refuzul comunicării, inafectivitate, discordanță și bizarerii, alterarea imaginii de sine cu alienarea personalității, trăire delirant-halucinatorie. Existența acestor bolnavi este izolată, strict circumscrisă la propria lor persoană. Accesul la interioritatea lor este practic imposibil; izolați și bizari ei sunt discordanți în raport cu realitatea logică. 3) Angoasă și disperare
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
minus (depresie) sau cu caracter bizar, discordant (ambivalență, disforie, inversiune afectivă); tulburări în sfera intelectuală de tipul ideilor sau a interpretărilor delirante asociate cu tulburări de percepție de tipul halucinațiilor; regresiune globală a personalității la forme anterioare de dezvoltare (manierisme, bizarerii, puerilism etc.); tulburări ale conștiinței, imaginii de sine, a capacității de reprezentare și evaluare a realității precum și a propriei sale persoane. Aceste aspecte caracterizează psihozele individuale, așa cum sunt ele întâlnite și etichetate drept tablouri clinice în psihiatrie. Se poate desprinde
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
conduită și activitate, precum și a relațiilor interpersonale ale individului. Dezorientare: tulburare constând în imposibilitatea de orientare autoși allo-psihică a bolnavului. Dipsomanie: tendința irezistibilă de a bea cantități crescute de băuturi alcoolice, cu caracter periodic. Discordanță: stare psihopatologică particulară caracterizată prin bizarerii, contradicții și manifestări paradoxale, creând un aspect general de dizarmonie între simptomele clinice, acestea dând impresia, într-o anumită privință, că sunt independente unele de altele. Disimularea: tendința la diminuarea sau mascarea fenomenelor psihopatologice de către bolnav. Este opusul simulării. Dismorfofobie
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
pe fundalul Vienei primului război mondial și cu multe referiri la România. Amazon Beaming (1991) e o carte-document, pornind de la experiența excepțională trăită de un cercetător și explorator american, Loren McIntyre. Istoria descoperirii celui mai îndepărtat izvor amazonian, luxurianța și bizareria peisajului, dar mai cu seamă existența fascinantă a populației indiene mayoruna sunt recuperate într-o narațiune captivantă. The Return (1997), carte cu un caracter pronunțat autobiografic, foarte bogată în informații și confesiuni, concepută cu un oarecare scrupul al obiectivității, prezintă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
lui (de-aia bănuiesc că îl și cumpăraseră părinții pentru Radu). Noi ascultam progressive rock (Pink Floyd, Genesis, Yes) sau rock în toate formele (hard, rock'n'roll, jazz rock) și îmi amintesc că ne-am uitat ca la o bizarerie la muzica lui Jackson (doar Beat It ni se părea mai comestibilă, pentru chitara lui Edie Van Halen). Cert este însă că, indiferent de gusturile noastre, Jacko a țâșnit ca o vedetă planetară (de altfel, dacă nu mă înșel, Thriller
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Film cu premiul BAFTA pentru cel mai bun film al anului trecut, este o dramoletă mediocră, tezistă și superficială, dar cu cel mai mare potențial de ideologie adăugată, cu ratingul implacabil al demonstrației din categoria discutabilă a "corectitudinii politice". Această bizarerie politico- ideologică, care marchează un avatar occidental, eminamente american, al gândirii marxiste și care reprezintă o formă activă de mentalitate totalitară (obstinația de a face binele cu forța!), a depășit în ultimii ani zona campusurilor americane de pe Coasta de Vest
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și șocant al politicii de violență simbolică, de minciună și manipulare, în spiritul propagandei de război, care a dominat spațiul public în ultimii ani, culminând cu recenta campanie electorală, grație oficinelor de propagandă de esență stalinistă (chiar dacă sunt coafate în bizareria numită "capitalism roșu"), cred că am putea vorbi, totuși, de ieșirea din ultimele rămășițe ale stalinismului. Un regim bazat pe crimă, ilegitimitate, partid unic, violență structurală, doctrină de extremă stânga și, mai ales, pe concentrarea maladivă a puterii în mâinile
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
eclatant, nemic, vil, folastru, gueră, famă, donzelă, capelură, selbă etc. Și muntenismul e reprobabil: ăla, d-alea, a Românie. Depărățeanu espaniolizează (a tradus din Cancioneros de Romances și din Gil Vicente), dar în fond e un petrarchist, și, cu toate bizareriile lui verbale, el a împămîntenit dintre primii extazul erotic, estetismul pictural, mai mult raffaelit decât botticellian, aurăria, lividitatea lilială, transparența. În Lila întîlnim fineți extatice și hieratisme necunoscute acelei vremi. În fața poetului sumbru, ca o imagine de vitraliu, ca un
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
cu un simplu cizmar. Degradarea lui Sălceanu, în care mai licăresc semne de nobleță umană, e de sursă dostoievskiană, după cum virtutea proletară e din psihologia eroilor lui Gorki. Îndeobște literatura lui Carol Ardeleanu se caracterizează prin simpatie pentru umili, prin bizarerie epică dusă până la fantomatic și grotesc și printr-un realism exterior. Autorul "studiază" mediile la fața locului, minele, delta, casele de prostituție, aducând o documentare de ordin pitoresc. Am ucis pe Dumnezeu are pretenția, ca și Crimă și pedeapsă, de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
erotică e tuberculoasă. Senzual și tendențios, F. Aderca e împiedicat de aceste note să izbutească în roman. Deși cu excelente pagini de evocare a campaniei pentru întregire, romanul 1916 eșuează în tezism. Aventurile d-lui Ionel Lăcustă-Termidor duc sarcasmul până la bizarerie. Mai fericit este basmul viitorist Orașele înecate, utopic, dar cu miraculos mașinist în stilul Wells. Un operator cinematografic din Bucureștii anului 5000 visează o omenire refugiată în fundul oceanului unui pământ în răcire. Sunt pagini fabuloase ca acele din Simplicissimus al
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
diagramă care arată la nivel practic diferențele dintre structuralism și poststructuralism. Astfel, Structuralistul caută: Poststructuralistul caută: Paralele/Ecouri Contradicții/Paradoxuri Echilibre Schimbări/ Fisuri în: Ton Punct de vedere Timp gramatical Timp Persoană Atitudine Reflecții/ Repetiții Conflicte Simetrie Absențe/Omisiuni Contraste Bizarerii lingvistice Structuralistul caută: Poststructuralistul caută: Modele Aporii Efect: a arăta unitatea textuală și coerența Efect: a arăta lipsa de unitate textuală În termeni similari, Jonathan Culler 54 reia o parte din distincțiile propuse în anul 1976 de către J. Hillis Miller
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cuvenita taxă”. Zilele de târg ofereau particularilor posibilitatea de a-și pune în practică cele mai diverse „meserii” și abilități. Posibilitățile de a obține un profit cât de mic fiind, aproape, nelimitate, spectrul „meseriilor” atingea adesea și zona ciudățeniilor, a bizareriilor. Totul era permis, atâta vreme cât cei ce obțineau câștiguri materiale plăteau către casieria comunală taxele stabilite prin regulamente. Spre exemplu, în timpul iarmarocului din 29 iunie 1903, băcăuanii Kon Sura și August Grubesitz au fost obligați să plătească o taxă de 2
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
imperial, atît de căutat de vizitatori, de înșiși ieșenii iubitori ai muzelor. Perspective? Minime, pare-se, după cum se mișcă lucrurile în curte și în interioare. Orașul, de la un capăt la altul, e marcat progresiv de implantarea din ce în ce mai densă a unor bizarerii arhitecturale, scăpate, cum se vede, de sub orice supraveghere prospectivă. E ca și cum perimetrele tuciuriu bălțate de la Ciurea s-ar insinua agresiv încoace, amenințînd cu sufocarea nobila urbe. O stopare? Slabe nădejdi. 21 septembrie Nu e dezerțiune (cum ar spune, amuzat, amicul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]