587 matches
-
ocoli osmotica ei legătură cu literatura, trecînd dinspre o evaluare accentuat autohtonă spre revelarea unei deschideri surprinzător de moderne. Filosoful de la Păltiniș făcea un update pentru deceniul nouă al secolului trecut și îl poziționa pe Blaga în raport cu gîndirea occidentală. Viziunea blagiană căpăta astfel o mare rază literară, își mărea sfera receptorului, era a omului care nu suferă de plictis și nici nu este stăpînit de absurd, una care punea între paranteze "astenia sau chiar neurastenia"4 exprimate de spațiul filosofic german
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
face din filosofie o instanță superioară a culturii, căderea aceasta este cu totul străină de căderea din condiția paradiziacă. Este căderea din ordinea pe care ai perceput-o și în care nu ești"7. O lectură oarecum insolită a filosofiei blagiene a făcut Costică Brădățan, într-o teză de doctorat devenită carte-montaj (după expresia lui Ion Ianoși, cel ce scrie Postfața volumului), o cercetare cu îndrăzneală exegetică prin graba cu care și-a întins compasul analizelor peste toată cultura filosofică a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
face să se comporte ca și cum "s-ar face de rîs dacă nu se pronunță prin prisma propriului sistem și asupra ultimei insecte, pietre sau ciudățenii istorice"9. Mult mai important însă ar fi acea "secretă dimensiune sacerdotală" a discursului filosofic blagian. Insuccesul lui Blaga în studiile teologale s-ar fi "răzbunat", mai tîrziu, asupra gînditorului prin "forma neașteptată a unui discurs filosofic cu o mare încărcătură "liturgică"". În acest mod, pentru Blaga, "filosofia nu este o formă de cunoaștere a lumii
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
sau stările se instituie prin și în chiar actul rostirii (Dumnezeu a spus să fie lumină, și s-a făcut lumină). Numai că o atare ipoteză a unui discurs liturgic va avea serios de luptat cu încărcătura științifică a filosofiei blagiene, cum o arată și interpretările mai subtile propuse de Virgil Nemoianu (v. România și liberalismele ei. Atracții și împotriviri, Editura Fundației Culturale Române, 2000, pp. 231-232; sau O teorie a secundarului. Literatură, progres și reacțiune, Editura Univers, 1997, p. 181
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Și cum nimeni nu poate să verifice afirmațiile lui Blaga (textele sale nu pot fi înțelese, cu ele nu se poate comunica în mod convențional), nu rămîne decît șansa unei participări empatice, a unei comuniuni liturgice la și cu textul blagian. Să revenim însă la chipul gînditorului Blaga descoperit Noica, la filosofia acestuia în care afla o deschidere către cer sau un fel asalt împotriva cerului. Meditația blagiană întruchipa deopotrivă și o filosofie a pămîntului, una însă insolită, căci omul lui
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
decît șansa unei participări empatice, a unei comuniuni liturgice la și cu textul blagian. Să revenim însă la chipul gînditorului Blaga descoperit Noica, la filosofia acestuia în care afla o deschidere către cer sau un fel asalt împotriva cerului. Meditația blagiană întruchipa deopotrivă și o filosofie a pămîntului, una însă insolită, căci omul lui Blaga este organic legat nu de imanent, ci de transcendent. Noica răsturna o prejudecată a receptării construcției filosofice blagiene, și anume: în centrul acesteia nu stă culturalul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
cer sau un fel asalt împotriva cerului. Meditația blagiană întruchipa deopotrivă și o filosofie a pămîntului, una însă insolită, căci omul lui Blaga este organic legat nu de imanent, ci de transcendent. Noica răsturna o prejudecată a receptării construcției filosofice blagiene, și anume: în centrul acesteia nu stă culturalul, care a avut cea mai mare putere de seducție asupra noastră, ci metafizicul. Metafizicul este cupola care se înalță peste fiecare din trilogii, dar tot o boltă peste toate trilogiile la un
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
din trilogii, dar tot o boltă peste toate trilogiile la un loc sînt și Diferențialele divine, cărora Noica le-ar fi spus mai degrabă "Diferențialele cosmice". Grila de lectură noiciană încerca în fond să îngroașe cît mai mult originalitatea filosofiei blagiene și să-i pregătească o receptare adecvată în Occident, după cum voia să preîntîmpine o posibilă confuzie între viziunea lui Blaga și discursuri metafizice similare. În America, de pildă, Virgil Nemoianu întîlnise, cum îi scria lui Ion D. Sîrbu, cel puțin
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
o posibilă confuzie între viziunea lui Blaga și discursuri metafizice similare. În America, de pildă, Virgil Nemoianu întîlnise, cum îi scria lui Ion D. Sîrbu, cel puțin cinci filosofi ai culturii al căror demers semăna atît de mult cu cel blagian, fără însă ca nici unul dintre ei să fi auzit vreodată de autorul român. Capcanele exegezei Ca orice mare construcție metafizică, gîndirea blagiană a oscilat încă de la început între aderență și contestare. Este importantă, credem, receptarea filosofiei lui Blaga în momentul
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
Ion D. Sîrbu, cel puțin cinci filosofi ai culturii al căror demers semăna atît de mult cu cel blagian, fără însă ca nici unul dintre ei să fi auzit vreodată de autorul român. Capcanele exegezei Ca orice mare construcție metafizică, gîndirea blagiană a oscilat încă de la început între aderență și contestare. Este importantă, credem, receptarea filosofiei lui Blaga în momentul apariției lucrărilor sale, exegeza făcută "la cald", în contextul edițiilor princeps, în atmosfera socio-culturală a intrării textelor blagiene în istoria ideilor spațiului
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
mare construcție metafizică, gîndirea blagiană a oscilat încă de la început între aderență și contestare. Este importantă, credem, receptarea filosofiei lui Blaga în momentul apariției lucrărilor sale, exegeza făcută "la cald", în contextul edițiilor princeps, în atmosfera socio-culturală a intrării textelor blagiene în istoria ideilor spațiului românesc. Mediul academic interbelic a reproșat, uneori, slaba rigoare conceptuală a filosofiei blagiene, faptul că era o construcție "metafizică ieșită din interpretarea descîntecelor băbești", ceea ce reprezenta "un adevărat pericol pentru viitorul culturii românești" (C. Rădulescu-Motru). Onisifor
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
receptarea filosofiei lui Blaga în momentul apariției lucrărilor sale, exegeza făcută "la cald", în contextul edițiilor princeps, în atmosfera socio-culturală a intrării textelor blagiene în istoria ideilor spațiului românesc. Mediul academic interbelic a reproșat, uneori, slaba rigoare conceptuală a filosofiei blagiene, faptul că era o construcție "metafizică ieșită din interpretarea descîntecelor băbești", ceea ce reprezenta "un adevărat pericol pentru viitorul culturii românești" (C. Rădulescu-Motru). Onisifor Ghibu, profesor pe atunci la Cluj și membru corespondent al Academiei Române, scria însă elogios despre Cultură și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
spune, dacă nu cumva e un fals lansat de cineva, că Heidegger aștepta, prin 1943, traducerea în germană a lucrărilor lui Blaga; nedumerirea mea este următoarea: cine să fi fost tălmăcitorul?). Un lucru este incontestabil: oricine se apropie de filosofia blagiană simte marea dificultate a acesteia: limbajul în care gîndea și scria Blaga. Termenii acestuia, observa Gheorghe Vlăduțescu, au o valabilitate restrînsă, dar au capacitatea de a "păstra concretul în abstracții", iar dacă sînt scoși din contextul operei, termenii își alterează
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
încărcate de aluziv, dar nu sînt definiții lirice, cum s-a spus. A face aluzie la ceva înseamnă a gîndi prin analogie, ceea ce este o formă de metaforă, cea de-a patra (id est: proporțională), la Aristotel. După cum aceiași termeni blagieni se prevalează de simbol, metaforă și mit, dînd gîndirii filosofului o substanță mitic-simbolică (mitul nu în sens etnologic, ci ca formă de cunoaștere). Se poate astfel descifra în filosofia lui Blaga un așa-numit "adevăr metaforic" (Paul Ricoeur), o relație
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
acest lucru trebuie ridicat din nou în conștiința filosofică a timpului"19 (să nu uităm că Blaga scria acest lucru în 1931). Rezultat al unui pact discret (mizăm aici și pe sensul de: discontinuu) cu știința, literatura și teologia, filosofia blagiană este, finalmente, organic legată de înțelegerea dogmei. Într-un context marcat de tensiuni și disensiuni teologice, demersul lui Blaga voia să resemnifice dogma, căreia nu-i conferă de altfel nici o trăsătură religioasă și pe care o va transforma într-o
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
căreia nu-i conferă de altfel nici o trăsătură religioasă și pe care o va transforma într-o metodă de gîndire, una ce ne face să nu ne mai întrebăm "de ce?", ci "de ce nu?". O astfel de răsucire semantică a gîndirii blagiene coincidea, prin deceniul cinci al secolului trecut, cu atitudinea nu doar culturală a celor ce alcătuiau, la Sibiu, de-acum cunoscutul Cerc Literar, o grupare în a cărei revistă Blaga avea sa publice primele sale fragmente din Discobolul, subintitulate semnificativ
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
părtași la zvîrcolirile ei"159. Să fie aici cauza fundamentală a apolitismului lui Cioran, așa cum îl explică și Jaudeau, tendința sa manifest-organică160 de a se situa deasupra sau dincolo de evenimente?! Pentru absența ființei, dar și a ființei istorice (în sens blagian), e nevoie astfel de un limbaj care poartă neîncetat și agonic lupta cu prezența: aceasta pare să fie esențialmente nodul gordian al discursului cioranian contaminat involuntar, în Schimbarea la față a României și Histoire et utopie, de orizontul social-politic al
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ar fi fost scrisă. Mulțumesc, de asemenea, tuturor celor care au încurajat și sprijinit publicarea ei. Cuprins Prefață (Teodor Dima)/ 9 Introducere / 11 1. O punere în temă / 11 2. Registrul antinomicului / 14 3. Intențiile cercetării / 23 Capitolul 1. Tematizarea blagiană a antinomicului / 25 1.1. Ideea antinomiei transfigurate / 26 1.1.1. Dogmele și sensul lor metodologic. Antinomiile transfigurate / 27 1.1.2. Ideație dogmatică și minus-cunoaștere / 35 1.1.3. În economia cunoașterii luciferice / 38 1.1.4. Minus-cunoașterea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
raționalității / 39 1.1.5. Destinul metafizic al metodei antinomiei transfigurate / 43 1.1.6. Perspectivele științifice ale metodei dogmatice / 47 1.1.7. Metoda dogmatică fundament al unui nou "eon" spiritual / 52 1.2. Metoda antinomiei transfigurate și cosmologia blagiană / 54 1.3. Antinomiile cunoașterii luciferice / 58 1.4. Ordinea metafizică a existenței umane și dimensiunea sa antinomică / 61 1.5. Sensul paradoxal al culturii. Antinomia ideii de stil / 66 1.6. Metafora și structura sa antinomică / 68 Capitolul 2
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și Blaga. Metafizică, antinomie și cunoaștere științifică / 79 2.3. Metoda dogmatică și paradoxiile filosofiilor orientale / 89 2.4. Gândirea mistică, coincidența contrariilor și metoda antinomiei transfigurate / 92 2.5. Blaga și gândirea dialectică / 99 Capitolul 3. Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic / 109 3.1. Structurile antinomice blagiene și filosofia Indiei / 109 3.2. Antinomicul la Blaga și tradiția filosofică răsăriteană / 111 3.3. Blaga și Pavel Florenski / 113 3.4. Reverberațiile matricei stilistice autohtone / 115 Capitolul 4. Lucian Blaga
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
2.3. Metoda dogmatică și paradoxiile filosofiilor orientale / 89 2.4. Gândirea mistică, coincidența contrariilor și metoda antinomiei transfigurate / 92 2.5. Blaga și gândirea dialectică / 99 Capitolul 3. Despre sursele predilecției blagiene pentru antinomic / 109 3.1. Structurile antinomice blagiene și filosofia Indiei / 109 3.2. Antinomicul la Blaga și tradiția filosofică răsăriteană / 111 3.3. Blaga și Pavel Florenski / 113 3.4. Reverberațiile matricei stilistice autohtone / 115 Capitolul 4. Lucian Blaga și predilecția pentru antinomic în filosofia românească / 123
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
inclus / 124 4.2. Hermeneutica paradoxală a sacrului și simbolului / 143 4.3. Identitatea concretă și predicația complexă contradictorie / 150 4.4. Ortoexistența și resemnificarea paradoxurilor cunoașterii / 155 4.5. Transdisciplinaritatea și ideea nivelurilor de realitate / 161 Capitolul 5. Tematizarea blagiană a antinomicului în contextul gândirii contemporane / 173 5.1. În contextul filosofic al timpului / 173 5.2. Deschiderile tematizării blagiene a antinomicului / 181 5.3. În concertul unor idei filosofice contemporane ce anunță o nouă paradigmă / 186 5.3.1
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
4.4. Ortoexistența și resemnificarea paradoxurilor cunoașterii / 155 4.5. Transdisciplinaritatea și ideea nivelurilor de realitate / 161 Capitolul 5. Tematizarea blagiană a antinomicului în contextul gândirii contemporane / 173 5.1. În contextul filosofic al timpului / 173 5.2. Deschiderile tematizării blagiene a antinomicului / 181 5.3. În concertul unor idei filosofice contemporane ce anunță o nouă paradigmă / 186 5.3.1. Ideea complementarității / 186 5.3.2. Dialectica noului spirit științific și ideea raționalismului deschis / 192 5.3.3. Logici non-aristotelice
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și despre alte ipostaze ale prezenței antinomicului în filosofia lui Blaga s-a mai scris, eu însumi dezvoltând unele aspecte ale acestui fapt în câteva studii. Ceea ce nu s-a realizat, însă, până acum este o lectură a întregii filosofii blagiene din această perspectivă. Tocmai acest lucru face autorul cărții de față, provocându-ne să privim ca pe o noutate ceea ce citisem fără să sesizăm, poate. Purtați din nou pe culoarele sistemului filosofic blagian, într-o manieră ce îmbină stringența logică
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
acum este o lectură a întregii filosofii blagiene din această perspectivă. Tocmai acest lucru face autorul cărții de față, provocându-ne să privim ca pe o noutate ceea ce citisem fără să sesizăm, poate. Purtați din nou pe culoarele sistemului filosofic blagian, într-o manieră ce îmbină stringența logică cu eleganța stilului, suntem făcuți atenți la prezența extinsă (aproape structurală) a antinomicului în interiorul acestuia. Cunoașterea luciferică, situarea omului în ordinea metafizică, metafora, ideea de stil cultural ori cosmologia diferențialelor divine, toate acestea
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]