1,129 matches
-
pizza la felie. Desigur, cuvântul ”felie” ne duce cu gândul la o parte dintr-o pizza, însă romanii ne lasă să ne alegem noi mărimea feliei, care poate întrece o pizza intreagă, dar prețul variază în funcție de gramaj. Acest tip are blatul subțire, este dreptunghiulară și este coaptă la un cuptor cu lemne. Conține prosciutto, sparanghel, dovlecei, vinete și cartofi. Dacă doriți ceva clasic, puteți cumpăra o felie de pizza tradițională, care conține sos de rosii, mozzarella și busuioc. Locul 5. Chicago
Top oraşe cu cea mai bună pizza din lume () [Corola-journal/Journalistic/70209_a_71534]
-
Una dintre cele mai recunoscute plăcinte din Statele Unite, pizza în stil New York, este caracterizată de o crustă exterioră pufoasă care devine mai subțire și crocantă spre mijloc. Acest tip de pizza se prăjește pe o piatră, nu în tigaie, iar blatul este frământat manual. Locuitorii orașului susțin că marele secret, care stă în spatele gustului delicios, este apa, folosită în aluatul blatului. Locul 1. Napoli, Italia Așa cum era de așteptat, orașul cu cea mai bună pizza din lume este Napoli. Rețeta care
Top oraşe cu cea mai bună pizza din lume () [Corola-journal/Journalistic/70209_a_71534]
-
devine mai subțire și crocantă spre mijloc. Acest tip de pizza se prăjește pe o piatră, nu în tigaie, iar blatul este frământat manual. Locuitorii orașului susțin că marele secret, care stă în spatele gustului delicios, este apa, folosită în aluatul blatului. Locul 1. Napoli, Italia Așa cum era de așteptat, orașul cu cea mai bună pizza din lume este Napoli. Rețeta care stă la bază este cea mai veche din lume, iar napolitani o protejează cu orice preț, având în vedere că
Top oraşe cu cea mai bună pizza din lume () [Corola-journal/Journalistic/70209_a_71534]
-
este cea mai veche din lume, iar napolitani o protejează cu orice preț, având în vedere că există și o asociație care se luptă pentru menținerea atutenticității rețetei. Modul de preparare este cu totul și cu totul special: Mai întâi blatul se frământă în formă de clătită, care nu depășește 11 inci. Apoi este acoperit cu un strat gros de mozzarela, busuioc și roșii San Marzano și se coace, timp de 90 de secunde, la 482 de grade.
Top oraşe cu cea mai bună pizza din lume () [Corola-journal/Journalistic/70209_a_71534]
-
cu mascații și închizi jocul. E cinic și sângeros, dar extrem de eficient", a scris jurnalistul, pe blogul său. Victor Ciutacu a conchis: "De-acum e care pe care. O să fie sânge pe pereți în campania electorală. Dacă Ponta nu-i blat cu Băsescu. Mă încăpățânez să nu-l cred capabil de o asemenea ticăloșie. Fie și pentru că, în perspectivă postelectorală, n-are nici un interes să-l încurce ăla".
Victor Ponta a rupt pactul de coabitare. Victor Ciutacu: Liber la măcel. Va fi sânge pe pereți by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/81548_a_82873]
-
va activa ca parlamentar independent până va adera la alt partid. Fostul ministru al Administrației și Internelor în Guvernul Ungureanu și actual consilier prezidențial, Gabriel Berca, a demisionat, miercuri, “de tot” din PDL, acesta susținând că nu poate să accepte “blatul care se face la organizația Bacău, cu știrea lui Gheorghe Flutur”.
Reacții la demisiile din PDL: Să-i legăm de zidurile din Modrogan? by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38013_a_39338]
-
cursă cu obstacole juridice și administrative. Orice victorie în instanță a lui Dan Diaconescu, ar fi fost tratată ca o înfrângere a «ciocoilor capitaliști» și o victorie «a poporului». Dacă Diaconescu pierdea în instanță, probabil, ar fi urmat acuzații de blat între investitorul străin și guvernul USL, iar Diaconescu ar fi căpătat o aură de erou care a suferit de pe urma patriotismului său. În aceste condiții, faptul că mogulul poporului a câștigat licitația nu trebuie tratat ca ceva surprinzător", adaugă Vocea Rusiei
Vocea Rusiei: " Diaconescu - asul din mâneca lui Băsescu" () [Corola-journal/Journalistic/42133_a_43458]
-
Rodica Zafiu Substantivul blat este bine instalat în româna familiară, ba e foarte posibil ca unii vorbitori să-l perceapă ca aparținînd deja limbajului standard. Cuvîntul intră în multe locuțiuni și construcții - a merge pe blat, a fi pe blat (cu cineva), a face
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
Rodica Zafiu Substantivul blat este bine instalat în româna familiară, ba e foarte posibil ca unii vorbitori să-l perceapă ca aparținînd deja limbajului standard. Cuvîntul intră în multe locuțiuni și construcții - a merge pe blat, a fi pe blat (cu cineva), a face blatul - și stă la baza derivatelor blatist și a blătui (de la care s-a format și blătuială). Sensurile lui blat au înregistrat unele variații, dar s-au păstrat în esență surprinzător de
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
Rodica Zafiu Substantivul blat este bine instalat în româna familiară, ba e foarte posibil ca unii vorbitori să-l perceapă ca aparținînd deja limbajului standard. Cuvîntul intră în multe locuțiuni și construcții - a merge pe blat, a fi pe blat (cu cineva), a face blatul - și stă la baza derivatelor blatist și a blătui (de la care s-a format și blătuială). Sensurile lui blat au înregistrat unele variații, dar s-au păstrat în esență surprinzător de constante, în ciuda circulației sale
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
este bine instalat în româna familiară, ba e foarte posibil ca unii vorbitori să-l perceapă ca aparținînd deja limbajului standard. Cuvîntul intră în multe locuțiuni și construcții - a merge pe blat, a fi pe blat (cu cineva), a face blatul - și stă la baza derivatelor blatist și a blătui (de la care s-a format și blătuială). Sensurile lui blat au înregistrat unele variații, dar s-au păstrat în esență surprinzător de constante, în ciuda circulației sale predominant orale. Cea mai veche
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
limbajului standard. Cuvîntul intră în multe locuțiuni și construcții - a merge pe blat, a fi pe blat (cu cineva), a face blatul - și stă la baza derivatelor blatist și a blătui (de la care s-a format și blătuială). Sensurile lui blat au înregistrat unele variații, dar s-au păstrat în esență surprinzător de constante, în ciuda circulației sale predominant orale. Cea mai veche atestare a cuvîntului este din 1906, dintr-un articol publicat în ziarul Dimineața (V. Scînteie, " Din viața de pușcărie
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
variații, dar s-au păstrat în esență surprinzător de constante, în ciuda circulației sale predominant orale. Cea mai veche atestare a cuvîntului este din 1906, dintr-un articol publicat în ziarul Dimineața (V. Scînteie, " Din viața de pușcărie"), unde apar atît blat, cu explicația "unit", cît și a blătui - "a mitui". În perioada interbelică, termenul blat pare să fi fost deja foarte răspîndit, pentru că apare la aproape toți autorii de articole lingvistice despre argou (P. Ciureanu, 1935, Al. Vasiliu, 1937, V. Gr.
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
orale. Cea mai veche atestare a cuvîntului este din 1906, dintr-un articol publicat în ziarul Dimineața (V. Scînteie, " Din viața de pușcărie"), unde apar atît blat, cu explicația "unit", cît și a blătui - "a mitui". În perioada interbelică, termenul blat pare să fi fost deja foarte răspîndit, pentru că apare la aproape toți autorii de articole lingvistice despre argou (P. Ciureanu, 1935, Al. Vasiliu, 1937, V. Gr. Chelaru, 1937, C. Armeanu, 1937 etc.) - ca și în micul glosar, din 1936, al
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
Vasiliu, 1937, V. Gr. Chelaru, 1937, C. Armeanu, 1937 etc.) - ca și în micul glosar, din 1936, al lui V. Cota (Argot-ul apașilor). În anii '30 sînt menționate unele sensuri pe care nu le mai regăsim azi: la P. Ciureanu, blat era "cel care pîndește să nu fie surprinși pungașii cînd săvîrșesc un furt: ŤPunem blatul să gineascăť"; pentru V. Cota, era "tăinuitor, gazdă de hoți", în vreme ce la Al. Vasiliu apărea cu semnificația mai generală "tovarăș" (preluată ulterior de Dicționarul etimologic
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
din 1936, al lui V. Cota (Argot-ul apașilor). În anii '30 sînt menționate unele sensuri pe care nu le mai regăsim azi: la P. Ciureanu, blat era "cel care pîndește să nu fie surprinși pungașii cînd săvîrșesc un furt: ŤPunem blatul să gineascăť"; pentru V. Cota, era "tăinuitor, gazdă de hoți", în vreme ce la Al. Vasiliu apărea cu semnificația mai generală "tovarăș" (preluată ulterior de Dicționarul etimologic al lui Ciorănescu, în care blat e tratat ca substantiv masculin, cu pluralul blați). V.
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
nu fie surprinși pungașii cînd săvîrșesc un furt: ŤPunem blatul să gineascăť"; pentru V. Cota, era "tăinuitor, gazdă de hoți", în vreme ce la Al. Vasiliu apărea cu semnificația mai generală "tovarăș" (preluată ulterior de Dicționarul etimologic al lui Ciorănescu, în care blat e tratat ca substantiv masculin, cu pluralul blați). V. Gr. Chelaru descoperea, în 1927, în limbajul din mahalalele Iașului, expresiile a da pi blat, a merge pi blat ("a da, a merge pe tovărășie") și blat pi blat ("ori una
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
apărea cu semnificația mai generală "tovarăș" (preluată ulterior de Dicționarul etimologic al lui Ciorănescu, în care blat e tratat ca substantiv masculin, cu pluralul blați). V. Gr. Chelaru descoperea, în 1927, în limbajul din mahalalele Iașului, expresiile a da pi blat, a merge pi blat ("a da, a merge pe tovărășie") și blat pi blat ("ori una, ori alta"). C. Armeanu înregistra, tot la Iași, expresia a merge pe blat, folosită la jocul de cărți, pe care o explica stîngaci ca
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
generală "tovarăș" (preluată ulterior de Dicționarul etimologic al lui Ciorănescu, în care blat e tratat ca substantiv masculin, cu pluralul blați). V. Gr. Chelaru descoperea, în 1927, în limbajul din mahalalele Iașului, expresiile a da pi blat, a merge pi blat ("a da, a merge pe tovărășie") și blat pi blat ("ori una, ori alta"). C. Armeanu înregistra, tot la Iași, expresia a merge pe blat, folosită la jocul de cărți, pe care o explica stîngaci ca "(a merge) la sigur
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
lui Ciorănescu, în care blat e tratat ca substantiv masculin, cu pluralul blați). V. Gr. Chelaru descoperea, în 1927, în limbajul din mahalalele Iașului, expresiile a da pi blat, a merge pi blat ("a da, a merge pe tovărășie") și blat pi blat ("ori una, ori alta"). C. Armeanu înregistra, tot la Iași, expresia a merge pe blat, folosită la jocul de cărți, pe care o explica stîngaci ca "(a merge) la sigur" și "a trișa"; evident, era vorba tot de
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
în care blat e tratat ca substantiv masculin, cu pluralul blați). V. Gr. Chelaru descoperea, în 1927, în limbajul din mahalalele Iașului, expresiile a da pi blat, a merge pi blat ("a da, a merge pe tovărășie") și blat pi blat ("ori una, ori alta"). C. Armeanu înregistra, tot la Iași, expresia a merge pe blat, folosită la jocul de cărți, pe care o explica stîngaci ca "(a merge) la sigur" și "a trișa"; evident, era vorba tot de o înțelegere
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
în 1927, în limbajul din mahalalele Iașului, expresiile a da pi blat, a merge pi blat ("a da, a merge pe tovărășie") și blat pi blat ("ori una, ori alta"). C. Armeanu înregistra, tot la Iași, expresia a merge pe blat, folosită la jocul de cărți, pe care o explica stîngaci ca "(a merge) la sigur" și "a trișa"; evident, era vorba tot de o înțelegere frauduloasă, în vederea înșelării unui alt jucător. În glosarul lui V. Cota apărea și îndemnul mergi
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
la jocul de cărți, pe care o explica stîngaci ca "(a merge) la sigur" și "a trișa"; evident, era vorba tot de o înțelegere frauduloasă, în vederea înșelării unui alt jucător. În glosarul lui V. Cota apărea și îndemnul mergi pe blat! "taci din gură". Expresia a merge pe blat este folosită și azi, cu mai multe sensuri: "a avea un aranjament", "a păstra un secret" ("Coc o afacere cu o gogoșerie, da' mergi pe blat" - S. Cosmin, aștept provincia, 1987, p.
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
stîngaci ca "(a merge) la sigur" și "a trișa"; evident, era vorba tot de o înțelegere frauduloasă, în vederea înșelării unui alt jucător. În glosarul lui V. Cota apărea și îndemnul mergi pe blat! "taci din gură". Expresia a merge pe blat este folosită și azi, cu mai multe sensuri: "a avea un aranjament", "a păstra un secret" ("Coc o afacere cu o gogoșerie, da' mergi pe blat" - S. Cosmin, aștept provincia, 1987, p. 56), dar și "a călători fără bilet sau
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]
-
Cota apărea și îndemnul mergi pe blat! "taci din gură". Expresia a merge pe blat este folosită și azi, cu mai multe sensuri: "a avea un aranjament", "a păstra un secret" ("Coc o afacere cu o gogoșerie, da' mergi pe blat" - S. Cosmin, aștept provincia, 1987, p. 56), dar și "a călători fără bilet sau abonament într-un mijloc de transport" ("Cu belet? - că nu ești tu omu de să meargă pe blat. - Pe blat, io?", P. Goma, Ostinato, p. 79
Blaturi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/7709_a_9034]