1,166 matches
-
comune în vederea asigurării obiectului educațional. Inițierea unor acțiuni comune prin contactul direct al grupei cu persoane abilitate să desfășoare un proces educațional. Promovarea prieteniei și colaborării între copii. Exprimarea opiniei participanților cu privire la acțiunile întreprinse în cadrul acestui proiect. BLAZONUL CONVERSAȚIA Materiale Blazoane, jetoane specifice, lipici Evaluare orală Observarea modului de cooperare și relaționare între copii RETENȚIA Câte un reprezentant desemnat de către fiecare echipă în parte va prezenta blazonul completat, care va fi fixat apoi că în imaginea de mai jos. Coechipierii pot
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
între copii. Exprimarea opiniei participanților cu privire la acțiunile întreprinse în cadrul acestui proiect. BLAZONUL CONVERSAȚIA Materiale Blazoane, jetoane specifice, lipici Evaluare orală Observarea modului de cooperare și relaționare între copii RETENȚIA Câte un reprezentant desemnat de către fiecare echipă în parte va prezenta blazonul completat, care va fi fixat apoi că în imaginea de mai jos. Coechipierii pot aduce completări. Dacă blazonul a fost corect completat, ceilalți colegi vor aplaudă, iar în caz contrar ei vor tropăi și vor îndrepta eventualele greșeli. METODĂ LOTUS
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
Evaluare orală Observarea modului de cooperare și relaționare între copii RETENȚIA Câte un reprezentant desemnat de către fiecare echipă în parte va prezenta blazonul completat, care va fi fixat apoi că în imaginea de mai jos. Coechipierii pot aduce completări. Dacă blazonul a fost corect completat, ceilalți colegi vor aplaudă, iar în caz contrar ei vor tropăi și vor îndrepta eventualele greșeli. METODĂ LOTUS CONVERSAȚIA Materiale Tabel - hartă Evaluare orală 8) ÎNCHEIEREA ACTIVITĂȚII Se precizează că hartă pe care au realizat-o
Aplicaţii ale noului curriculum în învăţământul preşcolar. In: Aplicații ale noului curriculum în învățământul preșcolar by Mariana Avornicesei, Mihaela Petraș, Tatiana Onofrei () [Corola-publishinghouse/Science/257_a_532]
-
punct de vedere teoretic și istorico-literar, o exegeză exemplară a domeniului. Pentru M. alegerea operei lui I.L. Caragiale ca poligon de încercare pentru un instrumentar critic cu aplicație personală nu a fost deloc întâmplătoare. Inteligența scriitorului și inteligența criticului, un blazon asumat, au funcționat ca adevărate afinități elective. Cartea Caragiale și Caragiale a presupus și cercetări minuțioase de istorie literară, finalizate cu identificarea în presa vremii a unor texte necunoscute. Efortul denotă, pe de o parte, seriozitate și, pe de altă
MANOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287991_a_289320]
-
române, București, 1985; Desen după natură, Cluj-Napoca, 1988; Turmele albe, zăpezile, Cluj-Napoca, 1993; Bazar sentimental, Cluj-Napoca, 1998. Repere bibliografice: Ion Oarcăsu, Prezențe lirice, București, 1968, 174-179; Nicolae Manolescu, Negoiță Irimie, RL, 1972, 26; Piru, Poezia, II, 211-213; Miron Scorobete, Purtătorul blazonului poeziei, CNT, 1985, 11; Poantă, Radiografii, II, 108-109; Tașcu, Poezia, 148-152; Mohy Alex., Tudor Dumitru Savu, Fănuș Neagu, M. Țoca, N. Irimie - 60, TR, 1993, 39; Miron Scorobete, Generația noastră, TR, 1995, 15; Dicț. scriit. rom., II, 635-637; Poantă, Dicț
IRIMIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287618_a_288947]
-
Laurențiu Ulici, Monografie lirică: Cleopatra Lorințiu, „Peisajul din care lipsesc”, CNT, 1981, 35; Daniel Dimitriu, „Terasa cu oleandri”, CL, 1985, 6; Florin Costinescu, Poezie și feminitate, CNT, 1988, 10; Valentin F. Mihăescu, „Aproape imaginară”, LCF, 1988, 9; Radu Comănescu, Un blazon de apărat, LCF, 1988, 42; Ioana Bot, Definiții și exemple, TR, 1992, 38; Tanco, Dicț. lit. Bistrița, 201-202; Dicț. scriit. rom., II, 753-755; Popa, Ist. lit., II, 570. Il.C.
LORINŢIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287849_a_289178]
-
Luke e În bucătărie, bea o bere și se uită la știri. — Bună! zic, lăsîndu-mi jos sacoșele de cumpărături. Am luat niște cearșafuri pentru bebe de la Hollis Franklin! Scot și-i arăt un cearșăfel micuț pentru leagăn, cu cîte un blazon aristocratic brodat În fiecare colț. — Nu-i așa că-i adorabil? — Foarte drăguț, spune Luke, uitîndu-se la el. După care Îi cad ochii pe etichetă și se albește. Iisuse. Atît ai dat, pentru un cearșaf de un cot? — SÎnt cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Aderca, București, 1977; Imaculatul panegiric, București, 1977; Cupola Bărăganului, București, 1979; Scarabeul sacru, pref. Romulus Vulpescu, București, 1979; Dicționar de omonime și de familii de cuvinte, ușor de învățat, pe rime, la care să luați aminte, București, 1980; Ierbarul amorului. Blazoane, imnuri, elegii, sonete, Iași, 1981; Inventar celest sau Taraba marelui talcioc cu hârburi strânse la un loc sau Turnanta frescă picarescă, București, 1982; Dacica, pref. Alexandru Balaci, București, 1984; Cetatea de sidef, București, 1985; Olympia (în colaborare cu Virgil Ludu
GEORGE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287216_a_288545]
-
atențiile baronului, dar se apropie de Dego, cu care petrece clipe magice. La moartea contelui de Wallenstein, bunicul Theei, Mallen-Louis primește o scrisoare prin care i se cere să-și țină promisiunea - aceasta în prezența lui Dego. Invita invidia este blazonul familiei Wallenstein, descoperit de Dego, deși multă vreme nu înțelesese ceea ce Thea îi șoptise cândva, și care e chiar conținutul scrisorii primite de baron (cele două cuvinte, intersectate în cruce). Iar la începutul serviciilor funerare, majordomul anunță - chiar la apariția
GHYKA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287277_a_288606]
-
lui L., Din pridvor (1962), reunește schițe și povestiri de pronunțată factură reportericească, pe tema-clișeu a prefacerilor socialiste și a mutațiilor de conștiință. Se relevă schița Zestrea Elvirei, ce creionează fugar profilul Elvirei Cantacuzino-Pașcanu, personaj central în romanul Landoul cu blazon (1984). Motivul omului care schimbă locul și civilizează satul arhaic impunând armonia în viața colectivității - exemplificat schematic și tendențios de majoritatea prozelor din acest prim volum - este reluat în romanul Cărări peste dealuri (1988), proză de factură statică, susținută de
LEON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287777_a_289106]
-
viața colectivității - exemplificat schematic și tendențios de majoritatea prozelor din acest prim volum - este reluat în romanul Cărări peste dealuri (1988), proză de factură statică, susținută de o caracterologie previzibilă și dezvoltată în linia unor tipare desuete. Romanul Landoul cu blazon, conceput în maniera balzacian-călinesciană a Bietului Ioanide, constituie o incursiune în universul vechii boierimi ieșene. Prințesa Adela Cantacuzino-Pașcanu, căsătorită Rosetti-Roznovanu, recăsătorită Kogălniceanu, și fiul ei, Georges Rosetti-Roznovanu, sunt personajele principale. Împingând caracterologia, tipologia și studiul genealogic spre o prea minuțioasă
LEON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287777_a_289106]
-
Iași (1965), Destinul unui artist: Ștefan Ciubotărașu (1973) și postfața la monografia lui Vasile M. Lișman, Hârlău (1972). SCRIERI: Din pridvor, București, 1962; Iași, București, 1965; Umbre, I-VI, Iași, 1970-1991; Destinul unui artist: Ștefan Ciubotărașu, Iași, 1973; Landoul cu blazon, Iași, 1984; Cărări peste dealuri, Iași, 1988; Cafeaua de dimineață, Iași, 1995. Repere bibliografice: Ov. S. Crohmălniceanu, „Din pridvor”, GL, 1962, 12; Eugen Simion, Două cărți despre viața satului, CNT, 1962, 15; Ion Lungu, Contradicțiile unui debut, TR, 1962, 18
LEON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287777_a_289106]
-
Liviu Leonte, „Umbre”, CRC, 1970, 47; Al. Piru, Umbre ieșene, RL, 1970, 47; Mircea Tomuș, „Umbre”, TR, 1970, 47; Cioculescu, Itinerar, III, 361-365; Vasile Pavelcu, Farmecul evocării, CRC, 1979, 40; Dan Mănucă, „Umbre”, CL, 1979, 12; Nicolae Turtureanu, „Landoul cu blazon”, CRC, 1984, 40; Nicolae Barbu, Blazonul prozatorului, CRC, 1984, 44; Dan Mănucă, „Umbre”, CL, 1988, 4; Ioan Holban, Galeria de portrete, CRC, 1988, 51; Grigore Ilisei, Portrete în timp, Iași, 1990, 145-155; Nicolae Turtureanu, Portretul artistului la bătrânețe, CRC, 1994
LEON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287777_a_289106]
-
Al. Piru, Umbre ieșene, RL, 1970, 47; Mircea Tomuș, „Umbre”, TR, 1970, 47; Cioculescu, Itinerar, III, 361-365; Vasile Pavelcu, Farmecul evocării, CRC, 1979, 40; Dan Mănucă, „Umbre”, CL, 1979, 12; Nicolae Turtureanu, „Landoul cu blazon”, CRC, 1984, 40; Nicolae Barbu, Blazonul prozatorului, CRC, 1984, 44; Dan Mănucă, „Umbre”, CL, 1988, 4; Ioan Holban, Galeria de portrete, CRC, 1988, 51; Grigore Ilisei, Portrete în timp, Iași, 1990, 145-155; Nicolae Turtureanu, Portretul artistului la bătrânețe, CRC, 1994, 21; Liviu Antonesei, Modelul Aurel Leon
LEON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287777_a_289106]
-
publică, în succesiune aleatorie, literatură și asigură, în primele patru numere, o secțiune finală de „Note”, în principal cu recenzii de carte. Poezia e ilustrată prin apariția câtorva dintre arghezienele Agate negre (36, 3, 31, 21, 32, 4, 41), adevărat blazon al publicației, și numeroase poeme reflexive de V. Demetrius. Pentru proză, piesele de rezistență sunt Îl osândesc jurații?, mostră de literatură cu țărani nonidilică și conflictuală, Scrisori către Simforoza, semnate G. Galaction - încă un pseudonim impus de L. d. -, și
LINIA DREAPTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287819_a_289148]
-
la concurență cu școala - este factorul cel mai important în acordarea directă, nemijlocită a statutului social. Prin simplul fapt că s-a născut într-o familie, fiecare individ moștenește bunuri materiale și o poziție socială recunoscută (clasă socială, grup etnic, „blazon”). Familia oferă statut social și indirect, prin școlarizare. Vedem la tot pasul, pe această direcție, cum părinții se străduiesc din răsputeri ca odraslele lor să ajungă cât mai sus pe scara socială. 3.1.3. Originea grupului familialtc "3.1
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Vă mai aduceți aminte de timpul când dolarul valora 1.700 de lire italiene? Când ne sunt controlate pașapoartele În Londra, Frankfurt, Paris și Milano, observăm că toți europenii care stau la coada vecină așteaptă la un ghișeu marcat cu blazonul celor douăsprezece stele așezate Într-un cerc pe un fond albastru. Un singur pașaport european este acum suficient pentru călătorii În vechiul continent. Astfel, Începem să ne gândim la cei din coada vecină nu ca francezi, italieni, germani sau polonezi
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ficțiune este Istorie la firul ierbii. Documente sociale orale (2003), realizată în colaborare cu Zoltán Rostás. SCRIERI: Povestiri cu înjurături, Pitești, 2000; Dincolo de frontiere, Pitești, 2002. Repere bibliografice: Sorin Preda, Un vapor care se clatină, OC, 2000, 39; Paul Cernat, Blazonul înjurăturii, OC, 2000, 42; Iulia Alexa, „Povestiri cu înjurături”, RL, 2000, 47; Nicolae Savin, Înjurături, VTRA, 2001, 6-7; Paul Cernat, Țărani hard & heavy, OC, 2003, 173; Marius Chivu, Viața la țară a unui rocker, „22”, 2003, 708. Ș.A.
STOICA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289953_a_291282]
-
ofensiva „literaturii noi”, presa culturală era dominată de problematica „direcțiilor”, „curentelor”, „crizei”, „derutei”, S. nu urmează însă moda momentului printre micile publicații de frondă - care începea a se recunoaște drept „modernistă” - și nu arborează vreun manifest provocator. În schimb, sub blazonul titlului, practică un programatism al conținutului, înscris în aria simbolismului, prin exclusivismul selecției textelor și prin minusculele semnalări promoționale pe ultima pagină, la rubrica „Note”. Astfel, în planul experienței formelor și ca barometru al stării de spirit, S. ilustrează stadiul
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
aflat Într-o situație similară, Allard Îl sfătuia pe Burnes: „(...) fie ca memoriile dvs. să fie scrise În secret, altminteri ați produce suspiciuni care v-ar putea prejudicia”2, ceea ce Burnes va menționa mai târziu În ale sale Travels 3. Blazonul familiei are două variante destul de simple, fără fascii sau cantoane (A și B): scut roșu-carmin (AB) pe fundal policrom (A) sau maro (B), cu un glob pământesc 4 la vârf (AB), pe axa căruia se sprijină o literă dublă, suprapunând
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
limite, ST, 1995, 7-8; Z. Ornea, „Dramaturgia românească în interviuri”, RL, 1995, 41; Cornel Ungureanu, Cărți pentru totdeauna, „Cultura”, 1995, 100; „Dicționarul scriitorilor români”, „Timpul”, 1996, 2 (semnează Mircea Anghelescu, Radu G. Țeposu, Traian T. Coșovei, Val Condurache); Geo Șerban, Blazonul Zaciu, LCF, 1996, 23; Doina Modola, „Dramaturgia românească în interviuri”, APF, 1996, 6; Gelu Neamțu, O carte document, TR, 1996, 47; Ion Bălu, Bătălia pentru roman, APF, 1998, 5; Ion Simuț, Un dicționar la jumătatea drumului, „Cuvântul”, 1999, 2; Ilie
SASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289506_a_290835]
-
paralele excesive, conturul personajelor se estompează în conversații superflue, fie într-un stil afectat, fie simplificat în dauna realismului psihologic. Dacă ar fi insistat asupra mediilor mondene aflate într-o epocă de tranziție, în care noua societate, în căutare de „blazon” și legitimare, încearcă să asimileze ce a mai rămas din lumea veche, scriitoarea ar fi putut da un interesant roman de societate. Un fel de memorii, concepute în dialog cu un alter ego presupus a corija eventualele exagerări și imprecizii
SFINŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289659_a_290988]
-
Geometria” versului deconspira că modele tutelare pe Gérard de Nerval și pe Stéphane Mallarmé. Dar, ca și la Tristan Tzara, cel dinainte de dadaism, tiparul ,,academizant” îmbracă o recuzita și un conținut existențial de factură simbolista. Priveliști pentru o domnită medievală. Blazon reprezintă o parodie livresca, unde vetustul și prețiosul își dau întâlnire într-un simbolism manierist, exterior, practicat și de Mircea Pavelescu sau chiar de G. Bacovia, aici însă parodicul având aceeași funcție demolator-ironică din poemele ,,bucolice” ale lui Tzara. Alăturându
SERNET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289644_a_290973]
-
cu întrebări, asemeni exploziei stelare. Este o modalitate de stimulare a creativității individuale și de grup. organizată în grup, care facilitează participarea întregului colectiv, stimulează crearea de întrebări la întrebări, așa cum brainstormingul dezvoltă construcția de idei pe idei. 2. TEHNICA BLAZONULUI Metoda presupune fixarea, sistematizarea cunoștințelor printr-o abordare transdisciplinară a unei teme. Tehnica blazonului propune completarea compartimentelor unei scheme cu desene, jetoane, cuvinte, propoziții etc, care prezintă sinteza unui aspect real. 3. TEHNICA LOTUS (FLOAREA DE NUFĂR) Tehnica florii de
Valenţele formativ educative ale metodelor interactive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vrabie, Elena, Chiriac Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1189]
-
de grup. organizată în grup, care facilitează participarea întregului colectiv, stimulează crearea de întrebări la întrebări, așa cum brainstormingul dezvoltă construcția de idei pe idei. 2. TEHNICA BLAZONULUI Metoda presupune fixarea, sistematizarea cunoștințelor printr-o abordare transdisciplinară a unei teme. Tehnica blazonului propune completarea compartimentelor unei scheme cu desene, jetoane, cuvinte, propoziții etc, care prezintă sinteza unui aspect real. 3. TEHNICA LOTUS (FLOAREA DE NUFĂR) Tehnica florii de nufăr presupune deducerea de conexiuni între idei, concepte, pornind de la o temă centrală. Problema
Valenţele formativ educative ale metodelor interactive. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Vrabie, Elena, Chiriac Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1189]