2,555 matches
-
mâncate de păsările lui Dumnezeu sau se alterau. Îngrășau și ele pământul... Vasile nu era dintr-aceia care furau. A fost ales șef de echipă din primul an, cu toate că intrase constrâns, răuvoitor și cu gura mare în colectiv. Înjura și blestema la tot pasu' regimul și pe mai marii comunei. Până când un procuror i-a spus verde-n față că-l bagă la pușcărie dacă nu-și vede de treabă. Un procuror uscățiv și rău, venit de la oraș, de la capitală. Pe
EPISODUL 7, CAP. III, NOAPTEA FRĂMÂNTĂRILOR, DIN CHEMAREA DESTINULUI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384500_a_385829]
-
Dumitrașcu , 12 ani Sunt un copil din Siria Aștept, tristă, într-un colț de drum venirea unei noi dimineți. Copilăria a rămas ascunsă undeva departe de suflet, din cauza necazurilor din țara mea. Sunt un copil venit din Siria , de pe tărâmul blestemat de neajunsuri . Am ajuns într-o lume necunoscută,o lume în care nu îmi găsesc liniștea . Sunt un copil simplu ,ce are nevoie de ajutor pentru a trăi . Țara mea, care acum este împărțită în cioburi , în ea nu se
COMPUNERI ALE ELEVILOR COLEGIULUI NATIONAL DE ARTE ,,REGINA MARIA CONSTANTA de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384628_a_385957]
-
îi scapără venin, iar fruntea i se boțește hidos, ca unei vrăjitoare din poveștile de groază. - Așa, deci ! Binee.. Îți doresc să nu-nchizi ochii fără să te chinui pentru ce ne faci acum ! Și eu am dreptul ca să te blestem. Blestemat să fii ! Vorbele ei nu-l mai ating de mult. Trec pe lângă el ca o boare de vânt care nu reușește să-l mai miște. Este de neclintit ! Își aruncă rapid hainele în geamantan,cu graba omului ce vrea
VIATA LA PLUS INFINIT (1) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382281_a_383610]
-
mi faci viața atât de furtunoasă? De ce-n pustiu mă umbli, să n-am stare? De ce în clocote mă cazi și mă suspini? De ce am bătucit cutreierând a ta carare? De ce azi sub desculți am numai spini? De ce m-ai blestemat să-mi caut fericirea Peste cărări pustii de timpuri colindate? De ce-n pădure fără pas mi-ai dus iubirea? De ce doritu-ți-ai de ea să n-am eu parte? De ce să îți dorești tu, dragoste nebună, Să-mi caut
DORUL MEU NU ARE MILĂ de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2049 din 10 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382498_a_383827]
-
aur, transformată-n iubire prietenească, purtând coroniță și parfum de laur, are gust și miros de ayahuască. 41. Reperaj: copacul ciupercă ce respiră ape, pe ascuns, a născut o rădăcină de carne, un trup alb de femeie; pentru asta e blestemat și-o să crape, naturii ca un nerușinat i-a pus grele coarne. 42. Reperaj: o frunză galbenă de arțar căzută pe altarul din beton, înverzit de frig și timp. "Uff, ce mai viață, mă simt de parcă aș fi băut cucută
POEME (4) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2101 din 01 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382459_a_383788]
-
o poștă, din cauză că la mulți le provocase necazuri, le arunca mizerii în curți, în grajdurile vitelor, amenințase cu pedepse și pagube pe toți cei care, într-un fel sau altul nu-i erau pe plac. Avea un obicei spurcat, că blestema cu gura ei seacă în stânga și în dreapta, pe oricine când o apucau pandaliile, scârbindu-i până și pe cei mai milostivi, care încercau uneori să o ajute, fiindu-le milă de bătrânețile sale. De curând, se legase iar de Florica
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
aștepte, Gheorghe se adresă tatălui, fără a ridica privirea: - Ai dreptate, taică! M-a cuprins și m-a cuprins rău de tot! Nu sunt bun de nimic. Mi-ai dat totul pe mână și eu ce am făcut? M-or blestema cei duși, m-o blestema pământul străbunilor că n-am știut să-l apăr, dar o voi face! Fie și de-o fi să-l spăl cu sângele meu! - Dragul tatii, timpurile s-au schimbat, trebuie să ne adaptăm, să
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
fără a ridica privirea: - Ai dreptate, taică! M-a cuprins și m-a cuprins rău de tot! Nu sunt bun de nimic. Mi-ai dat totul pe mână și eu ce am făcut? M-or blestema cei duși, m-o blestema pământul străbunilor că n-am știut să-l apăr, dar o voi face! Fie și de-o fi să-l spăl cu sângele meu! - Dragul tatii, timpurile s-au schimbat, trebuie să ne adaptăm, să mergem în rând cu lumea
FRÂNTURI DE VIAŢĂ -CAPITOLUL III – EPISODUL 6 de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383296_a_384625]
-
din ploaie, picură-n ispite, târându-mă-n șuvoaie. Mă vrăjești și stărui, să-mi calc peste credință, râvnești la trupul meu, mă-mbeți cu-a ta dorință. Adorm cu tine-n gând și mă trezesc în noapte, te mângâi blestemând, crezându-te departe. Visat-am raiu-n tine și-acum să ard în el, eu ți-am lăsat un suflet, dar nu să-l rupi mereu! Privindu-mă în ochi, presari în ei ardoare, gemete din suflet se zbat în mii
VIAȚA ȘI DESTINUL... de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383381_a_384710]
-
furtuna... Într-o clipă stă uitarea... Într-o vorbă stă minciuna... Într-un om găsești iubirea, Într-un altul dușmănia. Unu-ți cântă fericirea, Altu-și varsă calomnia... Într-o floare-i sănătate, Iar în alta e durere, Vorba unuia-i blestem... Alta-i dor și mângâiere.. Cum să faci să înțelegi, Tot ce-n lume se întâmplă? Azi ce pare de-nțeles, Mâine iarăși te frământă... Cum să-l înțelegi pe-acela, Care astăzi te iubește, Iară mâine ți-e dușman
LUMEA ASTA-I ÎNCURCATĂ de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383420_a_384749]
-
a rănit. Și murind preluă amarul Multelor păcate grele Arătându-ne altarul Și credința-n toate cele. Aruncăm și-acum cu piatra, Sufletul ni-l biciuim, Ne spurcăm neamul și vatra Și uităm creștini să fim. Și luăm vieți și blestemăm Azi Gologota-i întristată, Moartea o zeificăm Omenirea nu-i salvată. Câte versuri am mai scrie Câte fapte am mai face Moartea dusă pe pustie Nu ne va lăsa în pace. vol ”A treia cale” foto: internet Referință Bibliografică: Într-un
ÎNTR-UN TRUP... de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383435_a_384764]
-
ARIPĂ DE RAI, de Ciprian Antoche , publicat în Ediția nr. 2226 din 03 februarie 2017. MĂICUȚĂ, ARIPĂ DE RAI Năframa dumitale-ți este ninsă De anii ce-au trecut doar cu povară, Dar veșnică și flacără nestinsă Cerți vremea scursă blestemând ocară. Grizoanele ce-s ninse-n tâmpla roasă Te fac icoană sfântă pentru mine, C-ai fost...și ești...și-ai să rămâi frumoasă Aidoma unui stup cu harnice albine. A tale palme crețe de la trudă Sunt ca safire așternute
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
Dar ai putere cât un car cu boi, Nu cere vieții tale-n plâns osândă ... Citește mai mult MĂICUȚĂ, ARIPĂ DE RAINăframa dumitale-ți este ninsăDe anii ce-au trecut doar cu povară,Dar veșnică și flacără nestinsăCerți vremea scursă blestemând ocară.Grizoanele ce-s ninse-n tâmpla roasăTe fac icoană sfântă pentru mine,C-ai fost...și ești...și-ai să rămâi frumoasăAidoma unui stup cu harnice albine.A tale palme crețe de la trudăSunt ca safire așternute-n rouă, Iar
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
volburi de iarbă să te strângă doar timpul șă-ți cânte a toamnă ruginită sub lese să-ți plângă-nserarea dintr-o iarnă argintul. Te slobod uitare în cântare de valuri din tine să muște arcușuri căscând să-ți soarbă veninul blestemat prin pocaluri săgeți de mărgeanuri să te muște dansând. Te slobod uitare în hrisoave de ceață cerneala să-ți curgă bâjbâind oarbă cerul luceferi să-ți coasă pe sub aripi verdeață prin Raiul de umbre să-ți adie doar gerul. Autor
TE SLOBOD UITARE de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383594_a_384923]
-
la nesfârșit, într-un dans amețitor ce pare că nu se mai termină..... Zace întins cu fața-n sus iar ea stă deasupra lui, rânjând sarcastic ,zbuciumându-și fericită zbârciturile ridate de timpul trecut anevoios . „ Ți-am spus că te blestem ! Nu înțelege imediat ce caută plafonul atât de-aproape , la nici măcar o palmă peste creștet. Și nici atâtea cioburi peste burtă..... Încet,încet se lămurește însă . Tirul de pe autostradă, saltul și învârteala aceea care-i întuneca gândirea... Accident...Asta îmi mai
VIATA LA PLUS INFINIT (4) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382911_a_384240]
-
ce ține chipu-ți trist, ostenit, Ai știut doar un lucru că iubit...ai iubit Și-a plecat un ecou rupt din clopot de glas, Ai întins doar o mână învelită-n mănușă Și ai dat cu oglinda de pământ, blestemând, Ai cules doar un ciob chiar din ultimul rând Și-ai plecat nicăieri ferecând vechea ușă. Nimeni nu vrea să ierte blestemul de părinți Când se răzbună cerul, e vai și-amar de sfinți se-ascund după icoane în mânăstiri
CÂNTUL APUSULUI de ANA PODARU în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382939_a_384268]
-
sărăcie Ana Podau Sărăcie haină roasa de când am plecat de-acasă mi-ai fost pasăre năpasta, junghi și spin în a mea costă. Cizmele mi le-ai mâncat ca un vierme-n mine-ai stat, zi de zi te-am blestemat să te duci la cel bogat. Citește mai mult Blestemata sărăcieAna PodauSărăcie haină roasăde când am plecat de-acasămi-ai fost pasăre năpasta,junghi și spin în a mea costă.Cizmele mi le-ai mâncatca un vierme-n mine-ai stat,zi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
cu patimă și sînge, Te-aș mai împerechea c-un adjectiv, Tu, umbra mea care în timp se frînge, Tu cea pierdută fără de motiv. Pe continente separate, pașii Ni-i tot purtăm prin timpul fără rost, Și de-undeva ne blestemă urmașii Că, din nimicuri, ei nici n-au mai fost. Da, în curînd, și frunza se va duce, La poartă îți vor crește, mari, nămeți, Și palidă vei ști că nu-ți aduce Nici iarna asta sensul altei vieți. Îmi
SCRISOARE PE O FRUNZǍ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383051_a_384380]
-
Acești bătrîni care ne sînt bunicii... Acești bătrîni care ne sînt părinți... Cum de-i lăsăm să cadă-n gheara fricii Pe cei dintîi și primii dintre sfinți? Are o soartă fără de scăpare Și este-n veci, de-a pururi, blestemat Acel popor ce nu simte că-l doare Atuncea cînd bătrînii i se zbat. Priviți-i cum abia de mai trec strada, Cu mersul prea încet și legănat... A nins pe capul lor prea mult zăpada, Ca să-l mai țină
TINERII BǍTRÎNI de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2140 din 09 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383050_a_384379]
-
A fost tevatură mare. Abia l-a scăpat biata maică-sa din ghearele lui tuțu care l-a iertat după ce i-a trecut supărarea. Însă, frații lui, îl tot pândeau să-i fure nuiaua. Li se pusese pata că era blestemată și le purta lor ghinion. De aceea o luase cu el la moară și se plimba peste tot cu ea, de se-mpiedicau oamenii care cărau sacii. Tot cu nuiaua după el s-a dus și la motorul morii. Acolo
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
și eu, dar nu m-am plâns la nicio „fostă”, care abia aștepta lacrimile mele să-i sporesc bucuriile invidiei. N-am mărturisit nimănui ce a fost între mine și director, nu am ascultat fățarnicele „regrete” ale „fostelor”, care-l blestemau pe „ticălos”. Numai una mi-a spus în treacăt: fii atentă la consecințe! Ce consecințe? Poate m-a provocat ca să-i mărturisesc ceva. Niște nemernice! Numai că, în prostia mea, nu mi-am dat seama că nu mai aveam ciclul
CAP. 3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2215 din 23 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383078_a_384407]
-
de sfintele lumini! Să ai pe frunte zorii dimineții; Scântei de rai, În ochii tăi divini! Să te desprinzi de ură Și durere, Să fii un pom sădit de Dumnezeu! Cu ramuri verzi Și roade parfumate, Iubire și candoare, Nu blestem! Citește mai mult Stejar, să crești, copile,Pân-la ceruri!Îmbrățișat de sfintele lumini!Să ai pe frunte zorii dimineții;Scântei de rai, În ochii tăi divini! Să te desprinzi de urăși durere,Să fii un pom sădit de Dumnezeu! Cu
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
pe când ei fac întuneric. Și totuși, nu poți să nu te întrebi, măi român curat: de ce ura a ajuns până-n sfere academice? De ce o faptă bună neapărat trebuie pedepsită? Mă mir, mă-nchin și protestez! Ba, mai și blestem. Îi blestem și Dumnezeu n-o să se supere pe mine! Când spui Eminescu, spui Junimea, spui limba română, spui unitate națională, spui patriotism. De ce-i deranjează Eminescu pe (de)tractori? Am postat pe „câmpia facebook-ului” fotografii de la Congresul Eminescian. Un domn s-
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93032_a_94324]
-
a vândut, sub ochii resemnați ai oamenilor, siliți mulți, îndeosebi tinerii, să-și ia lumea în cap în căutarea altor surse de câștig. În numai câțiva ani populația Umilenilor s-a înjumătățit, majoritatea ei alcătuită fiind acum din pensionari ce blestemă noul regim scuipând cu indignare în țărână. N-am mai trecut de mult pe la Umileni. Asta mi-a reproșat de curând un fost elev din primii mei ani de învățământ petrecuți acolo. Îl întâlnisem întâmplător în piață, unde se străduia
CRAVATA CU PICĂŢELE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1684 din 11 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383137_a_384466]
-
lovească în neștire. N-au mai râs copiii. Se părea că reușise să ne readucă la ascultare. Se așternuse în clasă o liniște nefirească. Nimeni nu mai mișca. Toți stăteau cu mâinile la spate și cu ochii pe “mămica”, acea blestemată de nuia, care readusese în clasă duhul domnului Fusulan. Nu ne dădeam seama cât de mult o supărasem pe buna noastră învățătoare. Mai întâi, inconștientul de Dică, manipulat de nea Mitică și povestea lui stupidă, iar noi? Cu râsetele provocate
COANA PREOTEASĂ (DIN VOL. DOMNIȘORA IULIA ) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383074_a_384403]