970 matches
-
Pe Valea Murguceva, veți păși pe „Poteca belemniților”, unde sunt captive resturile fosile ale acestor animale preistorice. Itinerariul este presărat cu numeroase colibe, unde călătorii se pot adăposti de intemperiile vremii. Ultima porțiune, dar în același timp pitorească, este Cioaca Borii, o formațiune de 260 milioane de ani, pe stâncăriile căreia se întâlnește singura pădure de pin negru de Banat din Defileul Dunării. Interesant este că aici, pinul negru de Banat se găsește la altitudine foarte joasă, în expoziție însorită, iar
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
o altă poiană, de a cărei existență, surprinzător, el, copilul pădurilor de pe-aici, habar n-avusese până atunci. Era largă de tot, încât marginea nici nu i se putea bine distinge în depărtare. Tremurul trupului îi încetase, simțea o boare călduță adiindu-i din față, în timp ce soarele se înălța strălucind pe cer, ca într-o adevărată zi de primăvară. Nici durerea din umăr nu-l mai supăra și oboseala din picioare părea să i se fi risipit. La început văzuse
POTECA FĂRĂ ÎNTOARCERE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358735_a_360064]
-
Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 356 din 22 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului 22 Decembrie 2011 Călător fără merinde, Dintr-un obicei străbun A venit să te colinde Moșul înțelept și bun Și tu, crăciuniță dragă, Ca o boare de zefir Barba moșului întreagă Să o mângâi fir cu fir... Fără nicio rugăminte, Știe el ce vrei să-i spui, Până către zori cuminte Să asculți colindul lui... Referință Bibliografică: Am venit să te colind... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe
AM VENIT SĂ TE COLIND... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 356 din 22 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358884_a_360213]
-
îmi pare drumul spre casă luna lui cuptor - în bulboană se scaldă până și umbra frunza pe valuri - pentru păstrăvul flămând încă un eșec cerul mohorât - în firidă gutuia lampă de veghe luna plină - peste candela stinsă pânza de paing boare pe iezer - în zbor planat spre lună frunza de arțar stol spre miazăzi - bătrânul cocor târând prin mâl aripa gheața subțire - doar umbra turturelei face cumpăna Marea Roșie - săgeata lui Orion în cornul lunii școala primară - anevoie prin troian căciula de
IOAN RASINARU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358916_a_360245]
-
grele. Seara când mă culc, îmi închipui că ești alături și îți simt mâna subțire și catifelată răcorindu-mi cu dragoste fruntea înfierbântată. Mă consolez cu gândul că alții o duc mai rău decât mine și nu au parte de boarea mângâierii dumitale. Pentru că totdeauna se află alături de noi alții care o duc mai greu și, ei la fel se gândesc că nu sunt, poate, cei mai deznădăjduiți oameni din lume, ca să nu dispere și ei din neputință. Cu drag, Sebastian
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (30) de ION UNTARU în ediţia nr. 640 din 01 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359051_a_360380]
-
obișnuit să țip prelung Poate că el fuge și piere. Înțelegi? Singurul care a rămas în ecuație, sunt eu Noapte mă strigă afară pe geamuri, Frigul mă umblă departe, departe, Lumina se sparge în falduri Iar dorul mă doare, o boare. Înțelegi? Dar nu mi s-a relevat nici o taină Un cinism inadmisibil Ascuns într-o haină, O haină ce acoperă doar oase și carne O taină! Nu, nu înțeleg! Și timpul a țipat în oftat. Referință Bibliografică: Timpul / Petru Jipa
TIMPUL de PETRU JIPA în ediţia nr. 1488 din 27 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359081_a_360410]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > BĂTRÂNA DOAMNĂ Autor: Valeria Iacob Tamaș Publicat în: Ediția nr. 245 din 02 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Bătrâna doamnă Un păr se unduie sub boarea unui vânt, Mantoul lung și negru și talia subțire, Buchetul mov, din flori la pălărie Pantoful mic, se-afundă-n frunze adânc. O recunosc castanii și pietrele bătrâne Și păsări îi ațin cu dulcele cânt calea, Ea vine-n pas ușor, știind
BĂTRÂNA DOAMNĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359322_a_360651]
-
zări mai înalte - pentru a nu-l însoți cu „vegherea” în urcușul spre culmi cu povestioare dezlânate. părtinitoare unui alt gând decât cel ce-și urma „cursul firesc al mersului spre vârfuri”. Acolo, zicea, unde nu te mai atinge decât boarea...puterii, unde te menține mult și bine, fără să te mai tragă „ața-n jos”, să te prăbușești de la înălțime! Încercase senzața asta dezagreabilă pe timpul celui de-al doilea premier posdecembrist când, prin „țesătura de pile și relații” la care
DOAMNE, CE SUS A AJUNS! ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359283_a_360612]
-
iubirii lui Va fi însuflețită. Un ochi senin, Un sân dezgolit, Un trup de zeiță tăcută Se naște treptat din alba marmură, Stârnit de patimă nepotolită. El însuși uluit De frumusețea Chipului ce-a plămădit, Rugă fierbinte înalță, Apoi, O boare, ca zefirul de dimineață Cu dragoste-i trimite, Și Galateea prinde viață. Divina iubire ce-au trăit, Nu-ncape nici măcar în Infinit, Căci secole, A străbătut povestea lor, Iubirea Dintre Galateea și Pygmalion. Referință Bibliografică: Pygmalion și Galateea / Floarea Cărbune
PYGMALION ŞI GALATEEA de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 756 din 25 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359364_a_360693]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > CUTE ÎN ETERNITATE... Autor: Ecaterina Șerban Publicat în: Ediția nr. 1161 din 06 martie 2014 Toate Articolele Autorului Cute în eternitate... Iubire, vis, poem... cuvânt înscris rotund în cutele eternității. Te-aștept să vii ca pe o boare, să-mi absorbi toate visele într-un singur petic de cer. Apoi, te-aștept să-l colindăm în voie, trecuți peste timpurile unei singurătăți perfide. Vino iubire, să navigăm departe de cuvinte, să ne decupăm din iluzia ce se vrea
CUTE ÎN ETERNITATE... de ECATERINA ŞERBAN în ediţia nr. 1161 din 06 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360283_a_361612]
-
oamenii satului din pricina învrăjbirii și vrăjitoriilor sale, se adăpostea într-o grotă în munții din apropiere. Trecuse de miezul nopții și baba dormea sforăind de se zguduiau pereții stâncoși ai peșterii. Fantoma lui Vlad nimeri ascunzătoarea, alunecă tiptil ca o boare pe lângă pereții sălașului cotoroanței și o învălui ca o mantie întunecată, strecurându-se în interiorul acelui trup hidos. Deodată, aceasta tresări speriată. - Cine-i acolo? - pițigăi sărind din culcuș în picioare. Văleu, tu ești, Satan? Dar nu primi niciun răspuns. În
XXX. RĂZBUNAREA DIAVOLILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1595 din 14 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/360508_a_361837]
-
ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Înzeire -De ce atâta suferință? Am urlat -Din dragoste! a rostit el O, Doamne, știe cineva pe pământ Ce ai vrut Tu să însemne dragoste? Știe cineva? Știe cineva? Răspundeți-mi! ... să fie ca o boare care coboară mai întâi în gând, apoi... se apropie în cercuri concentrice din ce în ce mai aproape, până fulgerător, te mușcă aprig cum mușcă șarpele, vipera te împresoară ca hidra, cu multiple brațe, îți pătrunde în trup, pe nesimțite, dulce otravă! tu nu
ÎNZEIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360559_a_361888]
-
vreme în fruntea lor, de la alegerile „ălilante”. Alții îi justificau „personalitatea” prin recursul la un trecut nu prea îndepărtat, când prin „curajul” cu care ar fi iscat un „iminent scandal” (într-un domeniu sensibil pentru autoritățile comuniste), cu o pregnantă boare de zefir cu iatac (și perversitate intimă, au apreciat „adulatorii”!), chiar de „sexualitate feroce” au adăugat „mișmașii” la care își invitase galant „pretendentele” june. Erau destui și din cei care răbufniseră, cum că acesta nu ar fi nici pe departe
SERVI(R)TUŢI ELECTORALE ŞI LA ...LOCALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360104_a_361433]
-
se-aprind - în nopți - copacii și florile fecioare ard sub văluri: cât de bogați mai pot fi toți săracii când doar ei văd averile din ceruri?! tot m-a trezit migala de maeștri care-au visat văpaie de petale: măiastra boare-a mirilor tereștri sunt răsuflări de îngeri - cer la poale! da - m-a trezit Hristos în Sărbătoare: a înviat - din răni - în cununie! tot ce-i rănit - făcutu-s-a-n El floare iar în treziții oameni - nebunie! ...de câtă nebunie ești chemat
PAŞTELE ORBILOR ŞI AL PĂRTĂŞIRII de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 109 din 19 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359798_a_361127]
-
în orișice fior, Te port în mine tot mai vinovat, Că te-ai fixat de fiecare por Și de cuvântul ce m-a tulburat. E clipa tot mai tristă și mai rece: Trupul stingher - un dor nemângâiat, Iubirea ta - o boare care trece. Nu-mi amintesc să te mai fi chemat. CRED Iubito, cred că ne-am grăbit, Iubirii nu-i trăim sfârșitul; Timpul în care ne-am iubit Va completa nemărginitul. Prinși într-un cerc ce ne-a unit, Jucându
FEMEIA SUFLETULUI MEU (1) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359814_a_361143]
-
vezi, Numai dorul meu se-nsumă Ca nămeții de zăpezi ... Toate trec în lumea rece Ca o frunză și se duc, Numai dorul meu nu trece Cum trec eu și mă usuc ... Toate trec de azi pe mâne Ca o boare-n adieri, Numai dorul meu rămâne În regretele de ieri ... Toate trec și-ncet se curmă Ca o umbră de sub pas, Numai dorul meu din urmă Mă-nsoțește ceas de ceas. Toate trec să se releve Ca iluziile-n vis, Numai
TOATE TREC de ROMEO TARHON în ediţia nr. 835 din 14 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359760_a_361089]
-
piscurile Alpilor italieni. Iar eu, tatăl, îmi împart emoția între gândurile legate de aspirațiile lumești ale fiului și gândurile cele venite odată cu amintirile, aduse la o anumită vârstă pe „aripile” nostalgiei. Acum, iată, fâlfâitul de aripi nostalgice mă mângâie cu boarea caldă a întâmplării de demult, legată de întâlnirea cu Părintele Teoctist, Patriarhul de mai târziu care a dat românilor unicul prilej de a fi văzut alături de un Papă - ca o efemeră iluzie a unei re-Unite Biserici întru Hristos. Referință Bibliografică
TOIAGUL DE MITROPOLIT, ÎN SCHIMBUL BASTONULUI DE TURIST de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345190_a_346519]
-
2016 din 08 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Azi te-ai mutat, suav, în al meu suflet - Garsonieră dată cu-mprumut, Mi-ai colindat toți porii-ntr-un răsuflet, Mi-ai devenit stăpânul absolut. Ți-am respirat tăcerea, ca o boare, Când, rătăcind pe cerul meu, frivol, M-a tulburat căldura ta de soare, Ce-și risipește raza benevol. Și atingând ferestrele concave Spre asfințitul dinăuntrul meu, Mi-ai acordat secundele bolnave, M-ai ridicat, din morți, la Dumnezeu. Ești cavalerul
SUFLET DE-MPRUMUT de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341047_a_342376]
-
noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului DANTELARE m-ai răsfățat și-mi este bine, pot să trăiesc, de-acum, un veac. nu-mi pasă de furci caudine, ai fost și îmi vei fi tot leac.... m-ai înălțat ca pe o boare deasupra mării-n cer senin și le-ai rugat pe ursitoare s-arunce cupa cu venin... cere-mi și-ti dau... îți dau suflarea să-ți încălzească brațul blând, neobosit în dantelarea zilelor vii, ce își dau rând... Referință Bibliografică
DANTELARE de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 1401 din 01 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341095_a_342424]
-
împrejurimile cu privirea, apoi se așezară la povești ca să treacă timpul mai ușor. Se întunecase de-a binelea când de după coama dealului se arătă roata lunii inundând întinderile cu razele sale pline de mister. Trecuse de miezul nopții și o boare rece le mai alungă somnolența care-i cuprinsese în mrejele sale ca o vrajă. Tocmai când luna se ascunse în frunzișul copacilor din apropiere, liniștea nocturnă fu deranjată de fâlfâitul unor aripi. Undeva în depărtare o bufniță își anunță prezența
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
au cuprins, Și cu glasul stins, le cere să plece, Dar... inima râde, știe de-acest vis. Ochiul ei șăgalnic a privit spre soare, Și-a chemat la sânu-i, rază-n chip vrăjit, Ca s-o îmbrățișeze în suava-i boare, Iară primăverii-i spune că: s-a-ndrăgostit! Cornelia Vîju Referință Bibliografică: Cupidon mă-ncearcă... / Cornelia Vîju : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 466, Anul II, 10 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cornelia Vîju : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
CUPIDON MĂ-NCEARCĂ... de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341454_a_342783]
-
Acasa > Stihuri > Tonalitati > VIȘINI ÎN FLOARE Autor: Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 363 din 29 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Vișinii albiți de floare și o-nmiresmată boare ce ușor și lin adie, să ies din casă mă-mbie. Plec îndată la plimbare, alegând mica cărare ce mă duce jos, în vale, cât mai este un pic răcoare. Iarba fină, verde crud - un covor fin de mătase, are
VIŞINI ÎN FLOARE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341485_a_342814]
-
într-un moment de intimitate... - Da, ai dreptate. Relația într-un cuplu este ca nisipul de pe plajă. Cât este liniște și nu este nicio adiere de vânt, rămâne acolo unde l-a așezat natura. Cum se stârnește din senin o boare de vânt, cum începe să se miște, să se spulbere și să se împrăștie. Așa este și într-o relație, chiar și în căsnicie. Dacă îi porți de grijă, o respecți și îi oferi afecțiune celeilalte persoane, este foarte probabil
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1189 din 03 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341894_a_343223]
-
voios Că Domnu-n cale mi te-a scos... Iubește-mă decum te văd Și uită grabnic de necaz, De răul lumii, de prăpăd, Și când mă vezi, în orice caz, Schițează-un zâmbet pe obraz...! Iubește-mă de cum aduci O boare tristă, toamna, vag, Când frunză sunt și mă usuci, M-aduci pe tălpa ta în prag Și umbra-n umbră îmi retrag... Referință Bibliografică: Iubește-mă...! / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1044, Anul III, 09 noiembrie 2013
IUBEŞTE-MĂ...! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1044 din 09 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342055_a_343384]
-
etc. I-am promis, ce să fac? O să fiu atent cum mă port! Poate iese ceva! Sâmbătă, 14 iunie 1995 Dimineața - ora 8:oo O dimineață superbă! Cerul este senin, doar ici, colo, apare câte un norișor alb, pufos. O boare de vânt parfumează aerul cu mirosul florilor din grădină. Este liniște, o atmosferă dumnezeiască de vară, în care se aude doar zumzetul albinelor ce culeg polenul zburând din floare în floare. Îmi beau cafeaua în tihnă, la măsuța de sub cireșul
SĂGEATA LUI CUPIDON II (TITLU PROVIZORIU, REVIZUIT) de ŞTEFANA IVĂNESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342330_a_343659]