967 matches
-
convingere intimă, însă această oscilație între necesități practice și activitate literară liberă a fost una din constantele întregii producții literare creștine, nu numai ale poeziei. Subiectul imnurilor lui Roman este liturgic: el închină imnuri principalelor sărbători ale anului creștin (Crăciun, Bobotează, Sărbătoarea Apostolilor, Judecata de Apoi, care era o sărbătoare de la începutul Postului Mare, Vinerea Sfântă, Paștele, Urcarea la Cer, Rusaliile, Ziua Tuturor Sfinților etc.). Foarte interesante sunt puținele compoziții fără o legătură strictă cu liturghia cum este imnul Despre cutremur
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
s-a dovedit însă că nu există nici o lacună, chiar dacă, din rațiuni practice, se păstrează în continuare numerotarea tradițională. Epistolele se referă la anii 414-442. Chiril devine patriarh la 17 octombrie 412; cum epistolele sărbătorești erau citite în general de Bobotează și, ca atare, erau pregătite și trimise cu mult înainte, epistola pentru anul 413 fusese probabil redactată de Teofil, ceea ce explică absența ei din dosarul lui Chiril. Mai greu de explicat este însă absența ultimelor două (Chiril a murit la
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
dintr-o omilie despre femeia care avea o pierdere de sînge (Mat. 9,20 și urm.). Se păstrează, de asemenea, două fragmente dintr-o omilie despre cruce, în al doilea fiind atacată cristologia lui Apolinarie din Laodiceea; o omilie despre Bobotează, inedită; în latină, o predică despre înălțarea la cer a Mariei; îi mai sînt atribuite patru omilii despre Naștere, în armeană. Antipater a compus și un tratat polemic contra Apologiei lui Origen a lui Eusebiu de Cezareea (cf. vol. I
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
anonime din Constantinopol. Troparion-ul rămîne așadar o specie marginală a imnografiei, chiar dacă e destul de vechi și el - anterior personajelor ale căror nume le-am menționat: într-un papirus din secolul al IV-lea au fost descoperite trei tropare anonime pentru Bobotează. Așa stau lucrurile și cu imnurile din liturghia lui Ioan Hrisostomul, și anume Imnul Heruvimilor și Participarea la cina mistică. în secolul al VI-lea, în sfîrșit, ar fi fost compuse trei tropare scurte de către Simion Stîlpnicul, în urma cutremurului din
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
convingere intimă, însă această oscilație între necesitățile practice și activitatea literară liberă a fost una din constantele întregii producții literare creștine, nu numai ale poeziei. Subiectul imnurilor lui Roman este liturgic: el închină imnuri principalelor sărbători ale anului creștin (Nașterea, Bobotează, Sărbătoarea Apostolilor, Judecata de Apoi, care era o sărbătoare de la începutul Postului Mare, Vinerea Sfîntă, Paștile, Urcarea la Cer, Cincizecimea, Ziua Tuturor Sfinților etc.). Foarte interesante sînt puținele compoziții fără o legătură strictă cu liturghia, cum este imnul Despre cutremur
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
închinat tot vieții pastorale din Macedonia. SCRIERI: Românii din Macedonia, Epir, Tesalia și Albania, Bulgaria și Serbia. Studiu etnografic și artistic, București, 1913; Nipoata avigl’itorului [Nepoata pândarului], în Tache Papahagi, Antologie aromânească, București, 1922, 333-340; La hane, București, f. a.; Bobotează domnească, București, f.a.; Cântițe, București, f.a.; Despre Iane, mare ban de Craiova. Și ceva despre Mihai Viteazul (în colaborare), Iași, 1934; [Versuri], în Antologie lirică aromână, îngr. Hristu Cândroveanu, București, 1975, 231-245, în UVPA, 249-342; Voshopolea, îngr. și pref. Hristu
BOGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285783_a_287112]
-
Istratie Dabija o urmase la București), pentru a-i scăpa pe Cantacuzini de mânia lui Duca Vodă: „Iar despre toamnă, viind și Duca vodă de la oaste, necutezând să meargă la București pentru ciumă, s-au dus la Cocorăști: acolo până la Bobotează au șăzut; decii s-au dus la București, că să potolise ciuma. Deci dar, la Cocorăști încă fiind, nu știu ce au auzit Duca vodă, că umblă Cantacuzinii împotriva domniei, ci, pă câți s-au întâmplat acii lângă el, i-au închis
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
postește în zilele de miercuri, pentru că atunci a fost vândut Mântuitorul și vineri pentru că atunci a pătimit Hristos spre iertarea păcatelor și pentru mântuirea noastră. Mai sunt posturi de o zi: 14 septembrie, ziua Înălțării Sfintei Cruci, 5 ianuarie, Ajunul Bobotezei și 29 august, Tăierea capului Sfântului Ioan Botezătorul. Creștinul postește mai ales în timpul celor patru posturi mari de peste an: Cel mai lung și mai aspru este Postul Paștelui sau al Învierii Domnului care ține șapte săptămâni. Acest post se încheie
INVATATURI NECESARE UNUI BUN CRESTIN by Stefan MAXIM () [Corola-publishinghouse/Science/538_a_853]
-
în articolul Încercări de teatru în limba națională la românii transnistreni în anii 1920-1921. O bună secțiune este cea de etnografie, întreținută îndeosebi de Nichita P. Smochină: Prohoadele la românii de peste Nistru, Iarba verde. Din obiceiurile românilor de peste Nistru, Crăciunul, Boboteaza, Anul Nou la românii de peste Nistru. Câteva articole sunt mici monografii de localități: Alex. Cunețchi, Satul Lunca, Dominte Timonu, Satul Mahala. În ciuda vieții ei scurte, T.r.t. a avut, cum se spune în ultimul ei număr, „ecouri în tot
TRIBUNA ROMANILOR TRANSNISTRENI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290261_a_291590]
-
1857; Jelbaru, București, 1857; Surdul, București, 1857; Cântecul românilor la primirea în București a prințului lor Alexandru-Ioan I, București, 1859; Moș Trifoi sau Cum ți-i așterne așa-i dormi, București, 1859, reed. parțial în TTR, 1966, 1; Degerații de la Bobotează sau Sfâșierea plăpomii, București, 1861; Nu e pentru cine se gătește, ci pentru cine se nimerește, București, 1866; Martirii Candiei, București, 1867; Cântecul deputaților și al desperatului, București, 1871. Repere bibliografice: Massoff, Teatr. rom., I, 295, passim, II, 44, passim
CARAGIALI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286091_a_287420]
-
celălalt șters, / Candelă luminând ceara mormintelor.” Timpul s-a fixat într-un ciclu etern: „și pruncii cresc / și iarăși este toamnă peste lume / și unii sunt și alții au pierit / și unii par vestiți și unii-s fără nume // Rusalii, Bobotează, ouatul către Paști / și Maica Domnului în plină vară / Holdele-s coapte, secerători puțini / Viața noastră, țară milenară.” Poetul a devenit așadar „Marele Preot al sfintelor cuvinte”, sorbind din „marile izvoare”, întreținând cultul graiului în „templul care se lărgește și
ALEXANDRU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285244_a_286573]
-
nevoie, zic eu, și, nici una nici două, haț ! înșfac toporul de coadă. Scula bună face cu ochiul. Să vezi, dumneata, poznă, că-n nes iarnă cât pe ce să facă și de la mine picioare. - Zău ?! - Zău, cumătre ! Așteptam popa de Bobotează. Acu, părintele știi că umblă cu Ion Ghervan cu sania. Eu tăiam lemne la trunchi, în șură, cu fânarul, când aud hăulind pe vale copchiii cu chiraleisa. Las lemnele și intru în casă. Fumeia încă mai netezea poclăzile pe pat
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
bărbații, adică Nicanor și prietenul său Prohor, Îmbăiați din primul tur, stăteau așezați la o măsuță joasă, cu bărbile frumos ajustate din foarfecă și cu omoplații acoperiți de ventuze: ridicau câte un păhăruț de tărie În cinstea gerului și a Bobotezei. La fiecare bătaie a clopotului ce suna de vecernie, Își aduceau aminte de vremuri de demult. ...A doua zi era ajunul de Bobotează. Seara, după ce se Întorcea de la vecernie, tatăl o punea pe Mașa să arunce banii În fântână. Banii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
și cu omoplații acoperiți de ventuze: ridicau câte un păhăruț de tărie În cinstea gerului și a Bobotezei. La fiecare bătaie a clopotului ce suna de vecernie, Își aduceau aminte de vremuri de demult. ...A doua zi era ajunul de Bobotează. Seara, după ce se Întorcea de la vecernie, tatăl o punea pe Mașa să arunce banii În fântână. Banii aveau darul de a revela viitorul. Bănuții strânși la colind erau aduși pe o tavă de strălucitoare, stropită cu agheasmă. Aruncau atâția bani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
care se țineau de el ca niște umbre, una lungă și subțire, cealaltă gârbovită, pe malul râului, ridicând În mâini Sfânta Evanghelie și amenințând cu ea aerul năclăit de croncănituri, păsările rămaseră la locurile lor, ba, mai mult, , imediat după Bobotează depuseseră ouă mici, verzui, În mușuroaiele clădite În plină iarnă și se puseră pe clocit. Cloceau cu schimbul, ziua femelele, iar noaptea masculii. Nici grămezile de vreascuri aprinse peste care bărbații, dar și femeile, ba chiar și copii aruncau mereu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
În negură uitării!? - Se mai Întâmplă, murmură cu ochii Închiși Extraterestrul, Întorcându-se de pe o parte pe alta, se mai Întâmplă. Ne amintim de fel de fel de lucruri, și când dormim, și când suntem treji... La o săptămână după Bobotează, păsările au dispărut la fel de brusc cum apăruseră. În urma lor au rămas cuiburile cu ouă verzui și pui golași, care cădeau cu nemiluita din copacii Împietriți de ger, scoțând din pliscurile vinete țipete funebre. Nu-i mâncau nici câinii, nici pisicile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
În așteptare. În locul croncăniturilor de rău augur, se instalase acum o liniște amenințătoare. Oamenii se uitau la cer și așteptau să apară alte semne rele. O cometă roșie, cu coadă ca o mătură, sau fulgere și tunete În zi de Bobotează. N-au apărut nici unele, nici altele. N-au trecut Însă nici bine sărbătorile că s-a auzit zvonul că la Sfatul Popular au descins tovarășii, veniți să-i lămurească pe țărani să se Înscrie În CAP. Și i-au „lămurit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
trăda cei 26 de ani, toți anii pe care apucase să-i trăiască. În urma ei, preotul dădea cu cădelnița și spunea: - Iartă Doamne pe această femeie păcătoasă, plecată neîmpărtășită dintre noi! De atunci nu l-am mai primit niciodată cu Boboteaza. Zile întregi, după acel „curs” năucitor, m-am întâlnit cu studenții prin campus. Mă priveau cu coada ochiului, foarte stânjeniți. Apoi au rupt tăcerea: - N-am știut nimic, n-am înțeles nimic. Mass-media noastră e un rahat care simplifică și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
ziuă și-a cercetat slujbașii, ca să nu fumeze în stuh și paie și să nu cadă între vite. La așa zile mari e îngăduit oricui să se amețească; dar amețeala poate fi și cu primejdie uneori. Într-o sară, pe după Bobotează, prinse iar a juca un vânt ușurel dinspre miazănoapte, și Lepădatu cu Faliboga stăteau la vorbă în bordeiul moșnegilor. Pân-acu am trecut cu bine jumătate de iarnă, zicea Faliboga, om vedea și pe cealaltă jumătate cum a mai fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
zicea Faliboga, om vedea și pe cealaltă jumătate cum a mai fi. — Apoi datoria ș-a face-o și iarna asta, ca toate... răspunse râzând Niță. —Așa-i, - iarna n-o mânâncă lupii niciodată... Da’ totdeauna eu, iaca așa, pe după Bobotează, încep a mă gândi la primăvară. Iarna trăim, da’ ne cam înădușim... Așa-i și Iana mea... zbiară după soare de primăvară, nu altceva!... Faliboga se îngrămădi mai bine lângă horn. Mihalache Prescurie zise: —La primăvară vine și cuconașu... odată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
nu mai poate birui iarna și muntele. Așa că am rămas așa; s-ar fi cuvenit rugăciuni în casă după cele ce-au fost. Am mai rugat pe Toma să se mai ducă o dată, să-mi aducă măcar apă sfințită de la Bobotează. Dacă s-ar putea duce poimâni să-mi aducă aiasmă, m-aș bucura. —Nană Floare, îi dădu curaj Ieronim Dragu; în acea zi a Bobotezei se sfințesc singure de la Dumnezeu toate apele lumii. Dacă spuneți domniile voastre... zâmbi bătrâna. —Spun, nană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
rugat pe Toma să se mai ducă o dată, să-mi aducă măcar apă sfințită de la Bobotează. Dacă s-ar putea duce poimâni să-mi aducă aiasmă, m-aș bucura. —Nană Floare, îi dădu curaj Ieronim Dragu; în acea zi a Bobotezei se sfințesc singure de la Dumnezeu toate apele lumii. Dacă spuneți domniile voastre... zâmbi bătrâna. —Spun, nană Floare, căci și eu sunt puțintel preot; și taică-meu, fie-iertat, tot preot a fost. —A, da, se grăbi să încuviințeze nana Floarea, așa spunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
până la Regele Carol, 40.000 de moldoveni, mai toți țărani. Armata turcească de 120.000. Locul luptelor a fost județul Vaslui. Ziua luptei, după unele izvoare, ar fi fost 6 ianuarie 1475. Ștefan nu o precizează, ci o scrie, lângă Bobotează.” Aici a fost cea mai mare biruință a lui Ștefan cel Mare... Totuși n-a fost luptă prin surprindere, nici câștigată fără pierderi mari, când turcii s-au întors contra lui Ștefan care a pierdut mulți moldoveni. Ba, într-un
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
care a sărit însuși în mijlocul turcilor și le-a sfărâmat aripile prin minunata putere a lui Dumnezeu. În ziua de 25 ianuarie, scrie Ștefan tuturor prinților că a fost atacat de 120.000 de turci, ajutați de Basarab, dar pe la Bobotează, «i-am biruit și i am călcat în picioare și pe toți i-am trecut prin ascuțișul sabiei mele». Ștefan a fost fără milă, ca destinul a tăiat, a tăiat, a tras în țeapă, a respins răscumpărarea oricât de mare
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/816_a_1587]
-
belșug - a vorbit un artilerist din celălalt capăt al vagonului. ― Problema n-ar fi troienele, ci dacă locomotiva are un plug în față și dacă îi va ajunge mangalul, pentru că s-a lăsat și un puișor de ger ca la Bobotează - a intervenit un alt artilerist, de lângă Dumitru. ― Uite că ne-am luat cu vorba și nimeni nu s-a dus să-și ia apă. Nu vă bazați pe rachiul sau pe vinul din traistă, fiindcă astea nu țin de sete
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]