1,350 matches
-
spirituală era afișat în văzul tuturor, la teatru, la cafenele renumite, la întâlniri și sindrofii de mare rafinament. Frumusețile acelor vremuri dădeau naștere unei intense pofte de viață, ofereau oamenilor o existență relaxată și nu de puține ori cu tentă boemă. Oamenii aveau o mare siguranță de sine, o verticalitate de invidiat, o putere economică, ceea ce le asigura o puternică influență asupra restului lumii. Europa, considerată leagănul culturii și al civilizației, era modelul de urmat, era visul omenirii”. „Pe cărările vieții
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
cu toate acestea penele și elegantă lor delicată a continuat să reprezinte o prezență puternică la evenimentele regale din Europa, celebrele curse de căi de la Ascot și în lumea faimoaselor vedete de cinema din Hollywood. Anii ’70 și tendința ținutelor boeme, ne-au lăsat firește cu “părul descoperit” și la propriu și la figurat, în acea perioadă un simplu batic fiind considerat un accesoriu mult mai modern decât o toca cu voaleta. Popularitatea fascinatoarelor a fost readusa în lumina reflectoarelor în
FASCINANTA ISTORIE A...FASCINATOARELOR de MARA CIRCIU în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366872_a_368201]
-
martie 2009 etc, Art agora, oct.2009. Napoca news, nov.2009, Flacăra, Informația Bucureștiului, Târgoviște, Ecoul, Femeia, Timpul Capitalei, Deșteptarea, Agero- Germania, Newagero, Clipa-SUA, Asymetria Paris, Basarabia Literară ( 23 0ct.2009) , Pheonix ( SUA), Observatorul ( Toronto), Marmatia literară, Sighet, nov.2009, Boema literară, Galați, feb.2010, Contrasens, Roșiori, 2009, Carte și arte, București 2o1o, martie, iulie, Basarabia Literară, 11 aprilie 2010, iunie 2010, Agora Literară. Martie 2009, Graiul Maramuresulului, octombrie 2009, Glas comun, noiembrie 2009, Marmația literară, octombrie ,2009, Porto Franco din
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
2011, coordonator Emanuel Pope - Pomul cu litere, cronici de Menut Maximinian, Editura Karuna, 2011 Melania Cuc a prefațat cărțile următorilor autori : - Grigore Avram, Menut Maximinian, Nazarica Munteanu, Dumitru Munteanu, Mihaela Babușanu, Cristinel Iordache, Slavomir Almajăn, Alexandru Florin Țene, Grupul Literar ,,Boema,, Galați, Ioan Barb Note critice privind cărțile Melaniei Cuc, în diverse publicații: Citate din crticica de referință : ,,Ce e frapant la Melania Cuc, de la bun început, e modernitatea scriiturii. Siguranță scrisului, dincolo de toate cochetăriile autoarei. Apoi mai e și ideea
MELANIA CUC de MELANIA CUC în ediţia nr. 193 din 12 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367087_a_368416]
-
Acasa > Poezie > Amprente > RENAȘTERE Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 2305 din 23 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Nu vreau, versule, să mă închizi-n poeme! Simt viața reală chiar de am gânduri boeme, Te voi așterne viu și nu închipuire, Trăiesc poezie și nu dezamăgire. Cu aripi de vis sufletu-mi ridici din lanțuri Ce viața le-a infășurat-n false jocuri Și de ispita mă-mbie ca-n slovă să mint, Tu să
RENAŞTERE de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368604_a_369933]
-
a Nirvanei, 150 p., vezi supra) de Mirela-Ioana Borchin, Timișoara, Editura Eurostampa, 2015. Premiul special al Juriului Filialei Timișoara a Uniunii Scriitorilor, decembrie 2016. E. Redactor/ lector de carte EUGEN DORCESCU, Elegiile de la Carani, Timișoara, Ed. Mirton, 2017. ION SCOROBETE, Boema de strictă interpretare, Timișoara, Ed. David Press Print, 2016. CLUBUL DE LA TIMIȘOARA, Despre iubire..., Cluj-Napoca, Ed. Ecou Transilvan, 2016. CORINA VICTORIA SEIN, Adolescență suspendată, Timișoara, Ed. Excelsior Art, 2005. EMIL ȘAIN, Dincolo de durere, Timișoara, Ed. Excelsior Art, 2010. Referințe În
MIRELA-IOANA BORCHIN, BIOBIBLIOGRAFIE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368602_a_369931]
-
Daniel Dăian, Viorela Codreanu-Tiron. Cartea este structurată în două părți: “Sub ploile albastre ale poeziei” și „Prizonier al prozei - oglinzi paralele -”. Cronicile și recenziile, scrise în perioada februarie - iulie 2011, au fost publicate în prestigioase reviste literare și culturale, precum: Boema, Constelații Diamantine, Climate Literare, Vatra Veche, Moldova Literară, Plumb, Dunărea de Jos, Der Underwald, Revista Nouă, Impact Literar, Confluențe Românești, Agero Stuttgart, New York Magazin, Universul Românesc, Prodiaspora, Revista Internațională Starpress, Observatorul Canadian, Meridianul Românesc, Așii Români, Gazeta de Belgia, Gândacul
COLECŢIA EXEGESIS, A EDITURII ARMONII CULTURALE, ANUNŢĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: GHEORGHE A. STROIA [Corola-blog/BlogPost/364647_a_365976]
-
unei categorii de cetățeni bucureșteni Astăzi societatea trăiește o altă viață, e nevoită să se adapteze concurenței și scăderii coeziunii sociale, fenomene specifice secolului vitezei. Computerul, televizorul, preocupările tehnice pentru mașină, etc. fac viața artiștilor mai puțin romantică răpind parfumul boemei de altădată. Astăzi ei nu mai au statutul privilegiat pe care îl aveau în perioada interbelică, sunt obligați de circumstanțe să devină oameni obișnuiți, mai aproape de realitate și probabil nici nu ar fi recunoscuți pe stradă în forfota zilei sau
POFTA DE VIAŢĂ DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349135_a_350464]
-
regimului comunist și structurilor osificate de partid să accepte înființarea unei reviste literare de cea mai bună factură și care a făcut istorie în epocă. Aradoxal, totul a început ca un joc al destinului unor tineri studioși cu lumea literară boemă și extra-universitară. „În reveriile mele, anul 1968 reprezintă o heterotopie (în expresia lui M. Foucault) care argumentează, paradoxal, despre beneficiile iraționale ale unei ideologii dogmatice. Echinoxul a fost și el o asemenea heterotopie, explicabilă mai curând prin probabilitate și interdeterminare
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
Ei sunt, împreună cu Dinu Flămând, primii poeți echinoxiști cu „marcă”, însă din diverse motive nu au fost cooptați în redacție. Horia era student în ultimul an și nici nu se antrenase în bătălia administrativă pentru revistă. Ion Mircea purta „stigmatul” boemei. Își asumase rolul de „copil teribil” al generației. Rămăsese repetent în anul doi, într-un gest de sfidare a convențiilor universitare, încercând să-și acrediteze imaginea nu atât a unui „om revoltat”, cât a poetului „decadent”. Adrian, în schimb, era
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
și groază de ce aș putea descoperi, după ce prietenii mei germani din redacție au putut afla delațiuni extrem șocante din partea unora dintre colegii cei mai apropiați ... ” O radiografie interesantă și descriptivă a spiritului echinoxist, care îmbina dinamica și curajul tinereții, cu boema și inserțiile ideologiei comuniste o face exhaustiv criticul literar Roxana Răcaru printr-o recenzie ce transcende cartea unuia dintre fondatori, Petru Poantă: „Despre revista Echinox se vorbește (se scrie) din ce în ce mai puțin; despre gruparea de scriitori și critici, istorici, eseiști, din jurul
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
Facultății, cultura lor critică era uimitor de pauperă”. Cafenelele din centrul orașului, „numite oficial cofetării, mai toate celebre”, „mai păstrau aici ceva din atmosfera crepusculară a cafenelei vieneze”. De partea cealaltă, emblemă și ea a lumii literare a Clujului, era boema, „în varianta ei fundamentalistă: boema alcoolică. Deceniile literare șase, șapte și opt au fost deceniile marilor bețivi”. Glisând printre atâtea cărți și studii critice, autorul nu poate să nu se oprească la acele puncte din gândirea echinoxistă pe care lumea
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
uimitor de pauperă”. Cafenelele din centrul orașului, „numite oficial cofetării, mai toate celebre”, „mai păstrau aici ceva din atmosfera crepusculară a cafenelei vieneze”. De partea cealaltă, emblemă și ea a lumii literare a Clujului, era boema, „în varianta ei fundamentalistă: boema alcoolică. Deceniile literare șase, șapte și opt au fost deceniile marilor bețivi”. Glisând printre atâtea cărți și studii critice, autorul nu poate să nu se oprească la acele puncte din gândirea echinoxistă pe care lumea literară de azi (sau o
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
care consideră modernitatea și postmodernitatea „epoca haotică” (chiar dacă nu suntem de acord cu acest principiu, multe din observații sunt judicioase și merită toată atenția). Conceptele delicate le abordează fără teamă de anacronisme: naționalismul, problema universalității și a importanței traducerilor, a boemei (din perspectiva valorii și din cea a disidenței politice) ș.a.. Primul impuls al cărții a fost, cum ziceam și mai sus, polemic: împotriva acestei „uitări” a valorilor fundamentale și a deformărilor pe care noile clișee, cele anti-comuniste, le operează asupra
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
fusese niște scandaluri în Filologie. El trăiește, profesorul, dar nu-l amintesc că e un om onorabil. Eram un grup de cenacliști. Se făcuseră niște chestii scandaloase, studențești, ăștia mai mari. Puțin înainte de a pleca Ion Alexandru exista o mișcare boemă destul de serioasă la Cluj. Era o ambianță boemă funcționa cenaclul la revista tribuna. Era o ambianță consistentă la Cluj”. Petru Poantă și colegii săi din lumea literară studențească au perceput imediat breșele liberale permise de regimul comunist după instalarea noului
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
dar nu-l amintesc că e un om onorabil. Eram un grup de cenacliști. Se făcuseră niște chestii scandaloase, studențești, ăștia mai mari. Puțin înainte de a pleca Ion Alexandru exista o mișcare boemă destul de serioasă la Cluj. Era o ambianță boemă funcționa cenaclul la revista tribuna. Era o ambianță consistentă la Cluj”. Petru Poantă și colegii săi din lumea literară studențească au perceput imediat breșele liberale permise de regimul comunist după instalarea noului prim-secretar Nicolae Ceaușescu și au profitat din
REVISTA ECHINOX- ÎNTRE LIBERTATEA CREAŢIEI ŞI PRESIUNEA IDEOLOGICĂ COMUNISTĂ, STUDIU DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348371_a_349700]
-
pentru a reprezenta personajele din picturile sale cât mai realist. Nici costumele populare românești nu l-au lăsat indiferent pe H. Matisse. În mediile din Montparnasse circulă în anii 20 o poveste cât se poate de adevărată. La o petrecere boema a artiștilor a fost invitat și sculptorul Constantin Brâncuși, care nu s-a sfiit să vină în vesminte populare românești , foarte mândru de ele. Matisse avea să fie încântat de culorile țesăturilor românești, deosebit de expresive. Ulterior el impresionat și de
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
a revenit pe micile ecrane cu un nou sezon, într-un TVR 2 ce pune accentul pe valorile incontestabile ale culturii universale, cu o formă desăvârșită de profesionalismul și corectitudinea dăruite de cei ce aleg să ducă mai departe spiritul boemei lumi românești. Moderată de cel pentru care “ Sălcia” se-nclina peste game, a cărui “ Apă și foc” completează tabloul muzicii românești dăinuind, indiferent de vremi, de noi stiluri descoperite și de viziuni progresistesi căruia îi mulțumim “ pentru tot ce-a
FUEGO, JOLT KERESTELY SI-UN PIAN “ VOR LUMEA A SCHIMBA” LA “ ATENTIE, SE CANTA! “, PE TVR 2 de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348026_a_349355]
-
pare că descoperitorul Balcik-ului, ca alegere a peisajelor pentru pictură, a fost Alexandru Satmari. În aceea perioadă cam toți pictorii români importanți au venit aici să picteze, în special vara:Petrașcu, Tonitza,Grigorescu, Dărăscu, Pallady, Ressu. De fapt, aproape întreaga boemă bucureșteană se reunea vara în Balcik. În 1926, se înființează aici o universitate - Universitatea Liberă Coasta de Argint, unde au venit să conferențieze în anii următori nume mari ale intelectualității române: Nae Ionescu, Ion Marin Sadoveanu, Cezar Petrescu, Pamfil Șeicaru
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347442_a_348771]
-
Bercea) și ne citeam încercările poetice stângace de debut. După cenaclu coboram îmbătați de metafore la sala mare a Casei de Cultură a Studenților unde urmăream un film la Cinemateca criticului Mircea Dumitrescu. După filmul “Călăuza” poposeam la Ema sau Boema, la o bere Jubileu și discutam despre tendințele din arta poetică post-modernisă până târziu în noapte. Erau vremuri unice de efervescență literară și artistică neo-avangardistă. Noua generație poetică clujeană introducea un nou stil poetic în literatura română. Abordam metafore criptice
POATE FI CLUJUL CAPITALA POEZIEI ROMÂNEŞTI? de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361829_a_363158]
-
PETRE RĂU, EDEN ÎN CĂDERE, INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) Autor: Cezarina Adamescu Publicat în: Ediția nr. 712 din 12 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului PORȚI DESCHISE CĂTRE EDENUL LĂUNTRIC PETRE RĂU, Eden în cădere, versuri, Editura InfoRapArt, 2012 Printre poeții Boemei literare de mare anvergură din ultimele decenii, afirmați în paginile revistelor, în antologii și culegeri, dar și prin volumele proprii editate, numele lui Petre Rău s-a întipărit deja în mintea și inima iubitorilor de poezie, proză, critică literară, umor
PETRE RĂU, EDEN ÎN CĂDERE, INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365767_a_367096]
-
anvergură din ultimele decenii, afirmați în paginile revistelor, în antologii și culegeri, dar și prin volumele proprii editate, numele lui Petre Rău s-a întipărit deja în mintea și inima iubitorilor de poezie, proză, critică literară, umor și eseistică. Spiritul boemei literare a fost reînviat în urmă cu câțiva ani, concretizat prin revista Boem@, dar și prin cenaclul literar virtual „Noduri și semne”, foarte activ, în care creatori de toate vârstele și condițiile își manifestă crezul lor literar prin creații proprii
PETRE RĂU, EDEN ÎN CĂDERE, INFORAPART, 2012, (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365767_a_367096]
-
tulburătoare (In memoriam Artur Silvestri) - 2009, Solidaritate și Toleranță - 2009, Antologia Sonetului Românesc, (realizată de Radu Cârneci) - 2009, Antologia de Poezie - 55 de poeți contemporani - 2010, Personalități Române și Faptele Lor - 2010, Fântâna cuvintelor,(antologie de poezie bilingvă, româno-albaneză) - 2011, Boema '33, 2011, vol. IV și vol. V, Studii și cercetări de dacoromânistică - 2011, Enciclopedia Academiei Dacoromâne - 2012, vol. 1 și vol. 2. etc., Enciclopedia Academiei Dacoromâne (patru volume) - 2013, Simbioze lirice (Antologie de poezie - Anamarol), 2013 . A publicat proză, poezie
PREZENTARE GENERALĂ de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365858_a_367187]
-
Ea nu mai trăiește acasă, locuiește acum într-un nursing home, sub îngrijire medicală continuă. O cunoșteam deja pe Iulia, prietena mamei. Dacă o vezi o dată, nu îi mai uiți zâmbetul. Pictoriță, căsătorită cu un sculptor, a trăit o viață boemă, în frumusețe și răsfăț. Cineva spunea că ar fi fost o pasăre de noapte. Să fie sănătoasă. Eu am cunoscut-o recent, o vedeam la biserică, sub pălării roșii cu boruri mari, o doamnă distinsă, puțin excentrică, ce îți lua
ALIENARE ŞI DRAGOSTE de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365933_a_367262]
-
la cote mai joase, nu mai avea picioarele sale, erau un fel de stâlpi în sandale, un fel de picioare de elefant, nu se trezise, coșmar cam jenant. Cu Desdemona și cu Ramona, din Barcelona și până la Roma, îmi petrecusem boema toată, cum ai rostogoli pe deal o roată. Fauri și tauri și mauri în zări, firul de iarbă, flăcări pe mări, umed e firul, rece e focul, crudă e soarta, fuge norocul, cristalul ochiului, diamantinul, umoarea, retina, prea alb e
STĂRI de BORIS MEHR în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365495_a_366824]