918 matches
-
Fii gata dis de dimineață și suie-te de dimineață pe muntele Sinai; să stai acolo înaintea Mea, pe vîrful muntelui. 3. Nimeni să nu se suie cu tine, și nimeni să nu se arate pe tot muntele; și nici boi, nici oi să nu pască pe lîngă muntele acesta. 4. Moise a tăiat două table de piatră ca și cele dintîi; s-a sculat dis de dimineață, și s-a suit pe muntele Sinai, după cum îi poruncise Domnul; și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85084_a_85871]
-
pleca la fel ca Vilma, cărînd după ea un calabalîc Îngrozitor, cufere de tablă vopsite În toate culorile curcubeului și semănînd cu ea, fiindcă Înainte de plecare și-a dat cu ruj pe buze și cu ce rămăsese În tub se boise pe obraji și acum, sughițînd și dezvelindu-și dinții de aur, Îl sărută pe Julius, care simte În nări mirosul de metisă dichisită și sulemenită și aude chiar lîngă urechea lui suferința cu sughițuri a servitorilor care te iubesc. Country
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
de punctul de plecare și pînă la urmă ajunseră să se certe ca să stabilească cine fusese mai Întîi lipsit de respect față de celălalt. Universo o acuza că spusese despre țăranii de la munte că sînt oamenii cei mai Îndărătnici și mai boi de pe pămînt, iar Nilda, după ee-i trîntise În față că ăsta era adevărul curat, contraataca invocînd faptul că mai Întîi el Îi spusese „intrusă“ și o acuzase că vrea să se strecoare În palat probabil ca să fure. Nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
privire și un zîmbet mai blînd, se Întîmpla să-i răspundă printr-o Încercare caraghioasă și Înduioșătoare de a-și dovedi cochetăria, Îmblînzindu-și vocea Într-o șoaptă răgușită și hîrÎită, apropiindu-se tandru de el, apropiindu-și obrazul mînjit și boit de ai lui, ademenindu-l printr-un jalnic simulacru de chemare, cam În felul acesta. — Ce mai faci, puiule? Pari cam trist, așa, de unul singur... Cum te distrezi de unul singur? Nu vrei să-ți țin de urît? Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
literatură ? Cum așa, și albanezii din albania și albanezii din Kosovo au, și noi nu avem ? Incredibil ! Dar ce au occidentalii cu noi, ce are lumea cu noi, de ce suntem noi altfel ? (brusc o carte scrisă de un anume Lucian Boia în 2013 și intitulată De ce este România altfel fu redescoperită și reveni în actualitate). o veritabilă dezbatere națională începu în românia pe subiectul respectiv, pe un fond de nervozitate crescîndă. toate posturile de televiziune și de radio organizară talk-show-uri pe
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
enibahar. - Ce mîncare? zise Agripina, mărind pupila uniculuiochi valid. - Ei, ce mîncare? Iei carne tocată, fără vine, și fără miezde pâine sau ou, ca pentru cârnați de vacă (Stănică făcu buze lacome), pui frumușel usturoi tăiat bucățele, sare, piper mult, boia de ardei, enibahar pisat, chimion și puțină apă să fiarbă. - Nu apă, Stănică, întrerupse doamna bogată, zeamă desupă și grăsime. - Exact. Am pus-o eu pe nevastă-mea, dar n-a făcut nimic.Pentru asta se cere să ai înstinct
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
s-o mai ambetez, cum scrie acolo, dar ea își dădea cu plânsul pe față, mă asculta și apoi mă trimitea la culcare. Într-o seară, să fie acum șase luni, mă trezesc deodată cu Dina că începe să-și boiască buzele. Firișor de pudră nu atinsese până atunci obrazul acela scump al ei! Apare într-o seară, însoțită de-o umbrelă bărbătească, străină, se trântește în mijlocul casei, pe covor, și răstoarnă un maldăr impresionant de cutiuțe, pline cu pudre și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
vă prind! se răsti la ei starostele. Azi sîntem negustori! Oacă clipi la ceilalți. Ei se spurcaseră. Cum să nu pui muia când vezi atâta bănet?! Alți cirezari se îndreptau spre cârciumă, târând după ei vitele legate de coarne, niște boi cât streașină hanului, costelivi și murdari de balegă, viței roșcovani care mugeau ascuțit, neliniștiți, adulmecând, și câteva vaci leneșe însemnate cu fierarul roșu pe pântece. Ăștia rămaseră în soare posomoriți. De-abia dacă unu-ldoi vânduseră la prețul cerut și numai
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
El observase ca nu pe el, ci pe dadacă o batjocuresc totdeuna și de aceea nu trecea zi fără comedii. Dadaca lui era roaba Maria - țiganca, dar era clar cumcă ea nu putea fi fiica tătînă-său. Ea era de-un boi mijlociu, dar părea naltă în trup pentru că era subțire. Cu păr negru și totdeuna pieptănat cu îngrijire și acoperit c-un bariz verde, ochii ei mari și sprâncenați aveau o nespusă dulceață. Buzele mici și subțirele se-ncrețeau de un
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
un pouvoir néo-communiste (1990) - este vorba despre Mihnea Berindei, Ariadna Combes și Anne Planche - numesc evenimentele din decembrie 1989 „revoluție-lovitură-de-stat” (p. 7), negăsind o altă denumire adecvată și preferând să pună o simplă cratimă între cele două ipostaze. Istoricul Lucian Boia (România, țară de frontieră a Europei, 2002) consideră că în decembrie 1989 a avut loc o revoltă spontană și o lovitură de stat aparținând unor comuniști marginalizați de Ceaușescu. Cum masele nu aveau un plan și nu propuneau o nouă
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
decembrie 1989 a avut loc o revoltă spontană și o lovitură de stat aparținând unor comuniști marginalizați de Ceaușescu. Cum masele nu aveau un plan și nu propuneau o nouă autoritate, nu a fost greu ca puciștii să preia puterea. Boia acceptă însă termenul de „revoluție”. Într-o carte anterioară (Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr și ficțiune, 1998), Lucian Boia analizase felul în care teoria conspirației risca să sufoce revoluția reală, care avusese totuși loc: „Acțiunea complotistă a grupului care
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
masele nu aveau un plan și nu propuneau o nouă autoritate, nu a fost greu ca puciștii să preia puterea. Boia acceptă însă termenul de „revoluție”. Într-o carte anterioară (Jocul cu trecutul. Istoria între adevăr și ficțiune, 1998), Lucian Boia analizase felul în care teoria conspirației risca să sufoce revoluția reală, care avusese totuși loc: „Acțiunea complotistă a grupului care a preluat puterea în decembrie 1989 a avut darul de a eclipsa în imaginar însuși fenomenul profund al revoluției. Ce
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
California Press, Berkeley. Pateman, Carole, 1988: The Sexual Contract, Stanford University Press, Stanford. Pateman, Carole, 1989: The Disorder of Women: Democracy, Feminism and Political Theory, Stanford University Press, Stanford. Petre, Zoe, 1998: „Promovarea femeii sau despre destructurarea sexului feminin”, în Boia L. (coord.), Miturile comunismului românesc, Editura Nemira, București. Phillips, Anne (ed.), 1998: Feminism and Politics, Oxford University Press, Oxford. Phillips, Anne, 1997: Engendering Democracy, Polity Press, Cambridge. Plumwood, Val, 1993: Feminism and the Mastery of the Nature, Routledge, London. Popa
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
În fund suspinuri, vaiet și plîngeri dureroase! Aici de pofte rele sînt ochii toți aprinși, Acolo curge sînge, acolo-s ochii stinși, Căci astăzi celebrează lehimea-n sărbătoare Victoria dorită a zilei viitoare! Ostașii pretutindeni formați În dese grupe Frig boi Întregi, rup cărnuri ca lupii flămînziți, Desfundă largi antale, beu lacom fără cupe, Se ceartă, rîd În hohot și urlă răgușiți. Ca dînșii, cîni de lagăr la praznic luînd parte, Schelălăiesc sălbatic, rod oasele deoparte, În mijlocul orgiei turbate ce tot
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
la un Domn de cei ce au fost mai 'nainte, cari se mirau singuri pământenii la aceasta. Au scos și o vamă acest Domn, de lua de tot carul ce venea în Iași câte o para de bou, și câți boi avea carul atîte parale da, și, orânduise oameni de treabă de strângeau acești bani, și cu banii aceștii plătea podelele și făcea poduri pe toate ulițele. Văzând Domnul aice în Iași o mândrie la pământeni, purtând fiștecare cumașuri scumpe și
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
ani, virtutea încarnată, păstorul luteran, un adevărat apostol, și toate aceste într-o dramă în care se petrec lucruri grozave. Această piesă curioasă este un infern plin de îngeri și de oameni de treabă. {EminescuOpIX 293} Ce sunt aceste caractere boite cu albeața morală, unse cu badanaua nobleței de suflet? Apoi ce să mai zicem de providență, care joacă rolul de mașinist. Când mama are să-și vadă copila, un fulger providențial o orbește; Când copila are să să roage pentru sufletul mamei
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
unicum, căci materialul în care se manifestă această luptă este limba, și despre limbă - în speție despre cea română - autorul sau traducătorul nu pare a fi avut nici cunoștințe elementare măcar. Caractere nu sânt - cel puțin reale nu; căci oameni boiți cu alb și cu negru nu însemnează caractere. Situațiuni născute din caractere asemenea nu sunt. Deci trei elemente pot fi într-o dramă care să constituie valoare ei. Unul caracterele, aceste fac ca ea să fie frumoasă, al doilea [situa
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
referitoare la împroprietărirea din 1864. La ele ne referim în continuare. Fruntașii erau acei gospodari care, fie răzeși, fie clăcași, lucrau ori erau considerați că lucrează în gospodăria lor, implicit și în cadrul obligațiilor față de stat și boieri, cu 4 (patru) boi sau mai mulți, deci aveau/dispuneau și de o suprafață de teren mai mare din obște sau de folosință de la stăpânul moșiei, de unde se aprecia că și beneficiile sunt mai mari, dar și obligațiile trebuie să fi fost pe măsură
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un sat nu se reducea la 2-3 familii, ci reprezenta un procent de circa 20% din totalul gospodăriilor satului, în unele cazuri chiar mai mult. Mijlocașii încadrau familiile de gospodari, pentru care se considera că efectuau lucrări cu 2 (doi) boi, având prin urmare posibilități mai reduse decât fruntașii în rezolvarea diferitelor obligații ale satului față de stat sau stăpânul său. Consecința era că, atât la beneficii, cât și la datorii, contribuția se raporta la partea ce o primea drept folosință. Și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
una căsoaie de bârne cu hrubă didisupt, altă căsoaie dinaintea casei, iarăși cu hrubă, precum și o bucatărioară și un șopron cu grajdiu, asămenea o vie dinaintea căsoaie [...] și pojâjia casei să găsăști pi bătrânul Calalbu, Sobeschi și Scurtu”; -4 (patru) boi mari; 4 (patru) vaci; 2 (doi) giuncani; 3 (trii) vițăli; 1 (un) mânzățăl; -1 (un) car mare cu două giuguri; 1 (una) sanie di cai; 1 (una) trăsură cotișancă di doi cai; 1 (un) cal roibu; 1 (un) cal murgu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Preparați un sos din 1 iaurt și 1 lingură de ulei de măsline. Sărați, piperați, adăugați mentă tocată fin și hasmațuchi. Turnați sosul peste crudități și amestecați ușor. Completați cu cubulețele de roșie, puțină mentă și hasmațuchi. Presărați cu generozitate boia de ardei. Serviți rece. Vinete cu sos de iaurt Tăiați vinete În jumătăți și faceți cu cuțitul mai multe incizii În pulpă. Înveliți-le În folie de aluminiu și coaceți-le În cuptorul Încălzit la 220°C. Mixați pulpa coaptă
Alimentația preventivă împotriva cancerului [Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
-
dar preluată cu exagerările de rigoare și de către propaganda național-comunistă care a reacționat violent la schimbarea narațiunii școlare, mai ales în așa-numitul "scandal al manualelor", de la sfârșitul anului 1999. 75 În centrul curentului demitizant s-a situat istoricul Lucian Boia, ale cărui lucrări au încurajat o rescriere creativă și dezinhibată a istoriei naționale. Publicul a reținut, mai ales, "cărțile sale împotriva comunismului" (vezi http://ro.wikipedia. org/wiki/Lucian Boia, accesat la data de 4.08.2010), ignorând efectul mai profund
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
noiembrie 1999, p. 7). 172 Deși, în anii '90, unii istorici au început să se întrebe câtă credibilitate mai are această noțiune; vezi, de exemplu, Ovidiu Cristea, Frontul românesc antiotoman în secolele XIV-XV: realitate istorică sau mit istoriografic?, în Lucian Boia (coord.), Miturile comunismului românesc, Editura Universității București, București, 1995, pp. 166-171. 173 Vezi recomandările făcute autorilor manualului controversat, în articolul citat, publicat în "Adevărul" din 20 noiembrie 1999, p. 7. 174 Mirela-Luminița Murgescu, Galeria națională de personaje în manualele de
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
noiembrie 1999, p. 7. 174 Mirela-Luminița Murgescu, Galeria națională de personaje în manualele de istorie din școala primară (1859-1900) și Idem, Trecutul între cunoaștere și cultul eroilor patriei. Figura lui Mihai Viteazul în manualele școlare de istorie (1831-1994), în Lucian Boia (coord.), Mituri istorice românești, Editura Universității București, București, 1995, p. 37, 40 și 43-71. 175 Manualul de clasa a IV-a, coordonat de profesorul Almaș, era deosebit de insistent în acest sens, atât în lecție cât și în legendele însoțitoare. Iar
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
1992 La construction sociale de la réalité, Paris, Klincksieck Baudrillard, Jean, 1992 L'Illusion de la fin ou La grève des événements, Paris, Galilée Beaud P., Flichy, Pasquier D. et Quéré L (sous la direction de), 1997 Sociologie de la communication, Paris, CNET Boia Lucian, 1997 Istorie și mit în conștiința românească, București, Humanitas Bourdieu, Pierre (sous la direction de), 1993 La misére du monde, Paris, Seuil Bourdieu, Pierre, 1996, Sur la télévision, suivi de L'emprise du journalisme (trad. rom. 1998 Despre televiziune
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]