2,653 matches
-
familiile boierești din Oltenia și-au întărit capacitatea de rezistență în fața provocărilor timpurilor. Astfel, un procent destul de mare din cele 96 de familii boierești oltene au rezistat timpului asigurându-și continuitatea în sec. XVIII precum și în secolul XIX. Totodată, familiile boierești oltene și societatea boierească în ansamblul său au acționat, încă din timpul lui Constantin Brîncoveanu, ca un creuzet în care se topeau toate elementele străine(greci și sud dunăreni, mai ales) pătrunse în rîndurile boierimii și stabilite în Oltenia. În
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
și-au întărit capacitatea de rezistență în fața provocărilor timpurilor. Astfel, un procent destul de mare din cele 96 de familii boierești oltene au rezistat timpului asigurându-și continuitatea în sec. XVIII precum și în secolul XIX. Totodată, familiile boierești oltene și societatea boierească în ansamblul său au acționat, încă din timpul lui Constantin Brîncoveanu, ca un creuzet în care se topeau toate elementele străine(greci și sud dunăreni, mai ales) pătrunse în rîndurile boierimii și stabilite în Oltenia. În câteva generații aceștia se
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
disponibil: vechimea și experiența familiei în ocuparea unor dregătorii cât mai înalte și prestigioase, înrudirile și relațiile cu domnitorul Constantin Brîncoveanu și familia sa, cu membrii familiei Cantacuzino, ș.a. Pentru dregătorii mai mici candidau atât membrii mai tineri ai familiilor boierești recunoscute, dar și apropiați sau rude ale marilor boieri( Brăiloiu, Pârâianu, Glogoveanu, Obedeanu, etc.). Dintre boiernașii destul de numeroși și în această perioadă (în jur de 200 de familii) sau chiar dintre moșneni, prin meritocrație pe cale administrativ-ostășească, proveneau, de asemenea alți
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
Pârâianu, Glogoveanu, Obedeanu, etc.). Dintre boiernașii destul de numeroși și în această perioadă (în jur de 200 de familii) sau chiar dintre moșneni, prin meritocrație pe cale administrativ-ostășească, proveneau, de asemenea alți dregători mici sau ocupanți de slujbe ostășești echivalente micilor ranguri boierești. Se adaugă un număr de elemente grecești și sud-dunărene întreprinzătoare care reușeau să acceadă la dregătorii și ranguri și în Oltenia. Tuturor acestora li se adaugă slujbașii și dregători domnești originari din Muntenia, trimiși în Oltenia pentru perioade mai lungi
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352358_a_353687]
-
autenticitatea celor revendicate. Copilul s-a născut la Ipotești și a fost botezat de Henrieta. Mihai Eminescu s-a interesat de el când era elev la Pomârla, vizitându-l. Iată câteva rânduri din depoziția petentului: „ tatăl reclamantului stătea în căsuța boierească Ichim; iar peste drum stătea boierul Eminovici. Bătrânul Lăzăreanu era paznicul acestei păduri. Între noi se amesteca adesea și juca cu plăcere mingea-țic Mihai Eminescu, sau cum îi ziceam noi copiii satului: Cuconașul Mihai. Reclamantul era de 5-6 ani pe
A AVUT EMINESCU COPII? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351262_a_352591]
-
așteaptă bucuros musafirii, știut fiind că și în ultima sa casă din București, cea din Piața Amzei, ușile au fost mereu deschise multor chemați și nechemați ai gazdei, generoasă cu oaspeții, în lungi și boeme taifasuri. Nu e o casă „boierească”, deși nu e nici una obișnuită. Odăile nu sunt mari, dar așa cum sunt făcute amenajările, păstrând, cel puțin în parte, aranjamentele de altă dată ale mobilelor și lucrurilor, ele au luminozitate, fac simțită prezența spiritului nichitastănescian. Într-una din încăperi, vitrinele
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
o răpească chiar de-aici, de la vadu’ Moldovei, și s-o ducă în bordeiul lui de fugar. Trebuie spus că și coniței îi chicase cu tronc flacăul cel de la coarnele plugului și că deja păcătuise cu el, spre rușinea neamului boieresc. Duduița se afla atunci la han, în drum spre M-rea Agapia, unde boierul, însoțit de arnăuți, o ducea să-și ispășească păcatul. Planul pus la cale de ibovnicul coniței, împreună cu Ancuța, l-a lăsat pe boier cu botul pe
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
ieșisem până atunci. Și iată ce mi-a fost dat să mi se-ntâmple la prima mea ieșire „în lume”: să-l văd pe Mihail Sadoveanu în carne și oase. Un monument de om, un domn de la oraș, cu haine boierești și cu o pălărie cu boruri căt streașina casei noastre, fabula mintea mea în acel moment. Peste măsură de balan la față și greoi la mers, era însoțit, și ținut tandru de braț, de o doamnă mult prea mărunțică față de
FAPTE DIN VREMURI DE MULT APUSE de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351264_a_352593]
-
1907, B. Amaru a fost al treilea copil după Costel(preot), Dinuța (mare doamnă, căsătorită cu Gheorghe Giulescu din Giulești) din familia lui Nicolae și Ana Pârâianu, oameni gospodari și bine înstăriți cu rădăcini din arborele genealogic al marelui neam boieresc al Pârâienilor de pe Valea Oltețului, mezin fiind Nicu (avocat). Tânărul Alexandru Pârâianu a absolvit clasele primare la Școala din satul Nenciulești. A continuat la Rm. Vâlcea, la Liceul „Alexandru Lahovary”, secția modernă. Elev fiind, pentru un ban în plus, se
ANIVERSARE- BOGDAN AMARU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 466 din 10 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351598_a_352927]
-
a fascinat, la cucerit și l-a înnobilat pe gânditorul evreu, devenit prin aceasta monahul ortodox Nicolae Steinhardt: Două lucruri m-au fascinat pe lume: Boieria lui Hristos și Boieria poporului român. Într-o astfel de stare și de atmosferă boierească se adresează ilustrul pedagog Nichifor Crainic ucenicilor săi teologi și prin extensie tuturor studenților și tinerilor creștini, cu rădăcinile adânci înfipte în Glia străbună, de a deveni purtători de destin al Neamului: Iubiți studenți, Eu știu că nici unul dintre voi
SUCCESUL PREALEŞILOR NOŞTRI POLITICIENI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351661_a_352990]
-
dintre medicii prezenți acolo, Mihail Constantineanu își amintește: ,, De fapt am petrecut la Vovidenia o viață de tihnă îmbelșugată și totală lipsă de griji, așa cum știu, din citite, că se ducea "în vremurile bune de altădată", pe la moșii și conace boierești. Atmosfera era destinsă, deloc inhibată, cum mă temusem, nu se vorbea cu tovarășe, ilustrului meu pacient i te adresai fie cu Coane Mihai (pentru intimi), fie cu Dom’ Președinte (variantă adoptată și de mine), sau cu Maestre. Dar aveam mereu
3 SADOVEANU SI VALERIA MITRU de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345703_a_347032]
-
dintre medicii prezenți acolo, Mihail Constantineanu își amintește: ,, De fapt am petrecut la Vovidenia o viață de tihnă îmbelșugată și totală lipsă de griji, așa cum știu, din citite, că se ducea "în vremurile bune de altădată", pe la moșii și conace boierești. Atmosfera era destinsă, deloc inhibată, cum mă temusem, nu se vorbea cu tovarășe, ilustrului meu pacient i te adresai fie cu Coane Mihai (pentru intimi), fie cu Dom’ Președinte (variantă adoptată și de mine), sau cu Maestre. Dar aveam mereu
3 SADOVEANU SI VALERIA MITRU de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345703_a_347032]
-
din tavă să gustăm această délicatesse spéciale, însoțind-o cu un “bine ai venit în umila mea casaă mea umilă de burlac”. - Umilă pe dracu'! scuză-mi, te rog înjurătura. Umil este apartamentul meu la bloc, nu această frumoasă casă boierească. Hm, dar chiar miroase plăcut și-i bună vișinata. Este, într-adevăr, cum o numești dumneata: délicatesse spéciale. N-am mai băut alcool de mult timp. Nu prea obișnuiesc. Doar la ocazii deosebite. - Este o băutură făcută în casă după
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354739_a_356068]
-
Mehedințeanu (nepot al marelui paharnic dar și rudă apropiată cu Dunceștii)și cu marii boieri Glogoveni, au întărit elementul românesc în această parte de țară, tot secolul XVII. Aceștia erau înaintașii lui Tudor care, nu întâmplător, se formează în mediul boieresc al Glogovenilor și utilizează căile obișnuite ale timpului pentru propășire:practica comerțului și administrarea moșiilor, afacerilor, cariera administrativă și militară, calea chibzuită a acumulării de bunuri nemișcătoare- pământ, case, prăvălii, hanuri, remarcându-se, până la revoluție, ca o personalitate puternică, om
DR.MITE MĂNEANU, 192 ANI DE LA REVOLUŢIA DON 1821. TUDOR VLADIMIRESCU OMUL EPOCII SALE. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354916_a_356245]
-
fanariotismul s-a manifestat cel mai puțin, astfel căboierimea - elita conducătoare a provinciei - deși exclusăaproape în totalitate de la conducerea țării, avea totuși un rol important în administrația localăși regională. Acest rol semnificativ se datora și faptului căo bunăparte din elementele boierești se integraserăîncăcu un secol înainte (după1700) în circuitul economico-comercial european ce lega Orientul cu Occidentul. În acest fel boierimea și-a “construit” un alt mod de viață și de gândire, bazat pe comerț și spirit întreprinzător (spre deosebire de boierimea fanariotă și
DR.MITE MĂNEANU, 192 ANI DE LA REVOLUŢIA DON 1821. TUDOR VLADIMIRESCU OMUL EPOCII SALE. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 871 din 20 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354916_a_356245]
-
și al cărui pristolnic de piatră se mai păstra până nu demult în apropierea casei cetățeanului Petre Dinconiu ( aici a fost și vechiul cimitir al satului ,strămutat la sfârșitul secolului al XIX-lea pe actualul amplasament ). Acest conac ,sau curte boierească, trebuie să fi fost destul de mare pentru a putea adăposti familia Buliga, slujitorii și robii ce îi avea și ostașii însărcinați cu paza și supravegherea regiunii .Apoi ,după buna tradiție românească , Buliga s-a gândit să ctitorească sau să refacă
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
Acasa > Cultural > Traditii > MAURA ANGHEL - DICHISURI DULCI ȘI TAIFASURI BOIEREȘTI Autor: Maura Anghel Publicat în: Ediția nr. 605 din 27 august 2012 Toate Articolele Autorului La fiecare sfârșit de an școlar, buchetele mele pentru „doamna”, apoi pentru „doamnele” aveau crini și gladiole. În jur de 15 iunie, toată casa mirosea
DICHISURI DULCI ŞI TAIFASURI BOIEREŞTI de MAURA ANGHEL în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355280_a_356609]
-
gândul la o aniversare parfumată. Dar mai avea mama o surpriză după ce coronița mi se despletea dintre fundele albastre, aceasta fiind o cochetărie de-a mea, la care țineam enorm. Dulceața de cireșe amare și șerbetul de trandafiri, un răsfăț boieresc pe care îl păstrase de la bunica. Ori de câte ori fructele cedau sub căldura aragazului, bucătăria se umplea de aburi roz. Eu așa îi vedeam. Roz și parfumați, pe lângă care mă târcoleam în așteptarea primei lingurițe dintr-un dulce de care mi-e
DICHISURI DULCI ŞI TAIFASURI BOIEREŞTI de MAURA ANGHEL în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355280_a_356609]
-
cu limonadă asortată cu frunze de mentă. Ritualul devenise sfânt și m-a durut când am văzut cum poate fi încălcat. Pentru mine, șerbetul de trandafiri și dulceața de cireșe amare, așezate frumos lângă șervetul tivit cu dantelă, erau dichisuri boierești, pe care le-am văzut amenințate de chimicalele din supermarketuri. Am suferit organic când am văzut pe rafturi pahare roz cu o pastă de consistență incertă și vândută drept șerbet, alături de recipiente din plastic pline cu un amestec suspect, oferit
DICHISURI DULCI ŞI TAIFASURI BOIEREŞTI de MAURA ANGHEL în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355280_a_356609]
-
mirosul crinilor mi-a putut alunga lacrimile de furie pentru tradițiile terfelite. Mi-e dor de dichisurile de care nimeni nu mai are grijă! Maura ANGHEL Iași, România Sfârșit de august 2912 Referință Bibliografică: Maura ANGHEL - DICHISURI DULCI ȘI TAIFASURI BOIEREȘTI / Maura Anghel : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 605, Anul II, 27 august 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Maura Anghel : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
DICHISURI DULCI ŞI TAIFASURI BOIEREŞTI de MAURA ANGHEL în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355280_a_356609]
-
III. MAURA ANGHEL - DICHISURI DULCI ȘI TAIFASURI BOIEREȘTI, de Maura Anghel, publicat în Ediția nr. 605 din 27 august 2012. La fiecare sfârșit de an școlar, buchetele mele pentru „doamna”, apoi pentru „doamnele” aveau crini și gladiole. În jur de 15 iunie, toată casa mirosea a flori din
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/355304_a_356633]
-
Comuna avea atunci peste 450 de familii. Prima învățătoare suplinitoare, numită la 17 octombrie 1869 cu 40 de lei pe lună, a fost Marița Solomonescu. Școala de fete a funcționat atunci în casele unui fruntaș de-al locului cu ascendență boierească, Alexandru Cotârleț. În septembrie 1870, se organizează concurs pentru ocuparea postului de învățătoare la școala de fete din Rucăr. Ecaterina Stoenescu, probabil reușită la concurs, fu numită la Rucăr învățătoare la școala de fete, la 16 decembrie 1870. În noiembrie
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (VIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355549_a_356878]
-
succesorii și de admiratorii săi ca sinecură. Deșii nu a avut urmași naturali pe linie bărbătească, prin ascendenții săi (Urdărenii, moșnenii Izverceni ș.a) prin sora sa, Brândușa și fiicele sale, Lupu Paharnicul Mehedințeanu este strămoș direct al marilor familii boierești din sec. XVII-XVIII: Glogovenii, Urdărenii, Vlădăienii 11. Înrudiri cu neamul Marelui Paharnicului Lupu Mehedințeanu găsim și la boierii Filișeni, Brădești, Crețești, Poenari, Obedeni, Brăiloi ș.a., adică la noua generație de boieri Olteni ce se ridică în timpul lui Matei Basarab și
DR. MITE MĂNEANU, MARELE PAHARNICLUPU MEHEDINŢEANU – UN CONDOTIER ROMÂN LA ORIZONTUL ANILOR 1600 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346092_a_347421]
-
se încinge nisipul din tavă, să gustăm această delicatesse speciale, însoțind-o cu un “bine ai venit” în casa mea umilă de burlac. - Umilă pe naiba, scuză-mă te rog. Umil este apartamentul meu la bloc nu această frumoasă casă boierească. Hm, dar chiar că-i bună vișinata. Este întradevăr cum o numești dumneata: delicatesse speciale. N-am mai băut alcool de mult timp. Nu prea obișnuiesc. Doar la ocazii speciale. - Este o băutură făcută de mine după o rețetă inventată
ALMA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356042_a_357371]
-
Ca să ajungi de la internat la liceu, trebuia să traversezi pe un drum îngust, de fapt un canal de scurgere acoperit cu dale de beton, care făcea legătura directă cu strada unde se afla liceul. Înternatul era de fapt o casă boierească naționalizată, așezată departe de stradă, într-o curte mare, unde în partea din față elevele interne, sub supravegherea pedagogei puneau primăvara în straturi ceapă, usturoi și varză. Chiar în fundul curții se afla un corp de clădiri mai joase (probabil foste
LEANA de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368940_a_370269]