439 matches
-
domnitor. Puteau să se impună fie prin lupta, fie ei înșiși, fie de către o putere externă, dar respectând formal dreptul boierilor de a-și alege domnul. De multe ori se iscau lupte pentru tron. Domnul era nevoit să înfrunte și boieri pretendenți la tron. Urmașul putea domni în asociere cu tatăl sau, domnul titular. Din secolul al XV-lea, domnitorul era confirmat de sultan, iar din secolul al XVI-lea, era numit direct de către Poartă, acordându-i-se însemnele puterii: caftanul
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
dar decizia de organizare a unei intervenții militare pentru răzbunarea morților a fost amânată. Capul conspiratorilor, Șuiski, a pus mâna pe putere și a fost ales țar de o adunare compusă din membrii facțiunii sale, dar nicio parte din conflict, (boierii ruși, magnații polono-lituanieini, cazacii, mercenarii germani), nu au fost satisfăcuți de această schimbare. În scurt timp a apărut un nou impostor, care se autoproclama ca adevăratul Dmitri, fiu și moștenitor al lui Ivan cel Groaznic. La fel precum predecesorul său
Timpurile tulburi () [Corola-website/Science/317809_a_319138]
-
disoluția Serbiei de după moartea despotului în 1355 a fost dramatică. Puternicii nobili feudali sârbi nu au respectat autoritatea urmașului lui Ștefan Uroș al V-lea. Tânărul Ștefan era tânăr și cu o minte mai puțin ageră decât a tatălui său. Boieri separatiști au încercat să profite de această situație și au fragmentat statul sârb. La început, au ieșit de sub controlul sârb provinciile grecești Tesalia și Despotatul Epirului, urmate de regiunile locuite de albanezi. În Macedonia de sud și vest au apărut
Ascensiunea Imperiului Otoman () [Corola-website/Science/323805_a_325134]
-
rămânând în manuscrise încă inedite. Deoarece nu urmărea profitul material, ci doar plăcerea de a-și vedea lucrările publicate și textele citite, o bună parte dintre operele sale au apărut cu suportul financiar al unor potentați administrativi ai epocii sau boieri de pe meleagurile Principatelor Dunărene. Aceasta a fost și explicația dedicațiilor făcute de autor către respectivii. A conceput alături de texte religioase atât versuri, cât și proză laică, absolut originale. Dapontes iubea și aprecia istoria, astfel că se găsesc în lucrările sale
Constantin Dapontes () [Corola-website/Science/328317_a_329646]
-
defrișat o vatra de sat în apropiere, vatra lui numindu-se Lucavăț. Acest Luca a avut doi feciori, Stan și Șerbco, care au slujit cu credința în oastea lui Alexandru cel Bun, iar voievodul, cinstind aceste „adevărate slugi” (vasali, deci boieri), îi împroprietărește prin uricul din 16 februarie 1428 pe cei doi cu „ocina lor... două sate, anume Lucaveț și Pancăuți și cu toate poienile și pădurile și cu pâraiele și pe Siret în Sus, si cu Mihodrea, al căror hotar
Familia Wassilko de Serecki () [Corola-website/Science/330904_a_332233]
-
Dispot vodă după goana ce au gonit pre Alixandru vodă până la Huși, s-au întorsu înapoi și au venit până la Iași, unde au poftit vlădicii, pre Grigorie mitropolitul și Anastasie episcopul de Românul și episcopul Evthimie de Rădăuți și toți boierii târai, de i-au cetit molitva de domnie și i-au pus nume Ion vodă Dispot”. Domnia lui Ioan Vodă cel Cumplit (1572-1574) a însemnat o prigoana pentru clerul moldovean. Cronicarul Ureche afirmă că temnițele erau pline de călugări în
Anastasie (mitropolit al Moldovei) () [Corola-website/Science/334090_a_335419]
-
activitatea sa unionistă. El este descris cu respect și duioșie de scriitorul Ion Creangă în povestirea „Ioan Roată și Vodă Cuza” (1882) ca un boier generos, apropiat de țărani și păstrător al tradițiilor strămoșești. "„În Divanul ad-hoc din Moldova erau boieri de toată mâna: și mai mari, și mai mici; și mai bătrâni, și mai tineri; și mai învățați, și mai neînvățați, cum îi apucase timpul. Între acești din urmă erau de-alde bătrânul Alecu Forăscu, poreclit și Tololoiu, Grigore Cuza
Alecu Botez-Forăscu () [Corola-website/Science/335327_a_336656]
-
când oștile lui Mihai au pătruns în Moldova, Ieremia petrecea la nunta unei rude pe Trotuș fiind extrem de surprins și nepregătit. Solicitarea suportului militar din Polonia a fost tardiv și a trebuit să se retragă în fugă cu Elisabeta, familia, boierii și o mică oaste de câteva sute de ostași în cetatea Hotinului. De aici, și-a trimis soția și copiii la Camenița, iar mai apoi și el, în urma unei bătălii pierdute rapid, s-a retras la moșia de la Ustie și
Elisabeta Movilă () [Corola-website/Science/335667_a_336996]
-
de opinci din pielea a doisprezece boieri divaniți”. În 1821, vorbind cu Ilarion despre boierii care se angajaseră în lupta contra stăpânirii otomane și au fugit apoi la Brașov, a izbucnit: „Ii voi scurta de o palmă, pe câți sunt boieri divaniți; îi voi “umplea apoi cu paie și-i voi trimite plocon din partea țării la curțile împărătești, unde or să fie negreșit puși la muzeu; căci acolo e locul lor, lângă hiarele sălbatece”. Toți contemporanii care l-au cunoscut au
Personalitatea lui Tudor Vladimirescu - DEZVĂLUIRI din culisele istoriei () [Corola-website/Journalistic/102364_a_103656]
-
din această campanie(în care românii nu a dat vreo luptă, dar au avut multe victime din cauza holerei) reflectă starea mizerie în care se afla armata română. ”Avem țară frumoasă și bogată. Ar fi și fericită dacă n-am avea boieri”. În 1915 se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere. Nici pe aceasta nu reușește să o termine. Vine primul război mondial și e mobilizat. Mai târziu va scrie: ”Literatura e un produs al vieții normale, creatoare de civilizație și
Viața lui George Topîrceanu, povestită cu mult umor și lirism de el însuși () [Corola-website/Journalistic/102212_a_103504]
-
Grigorescu care au dorit o înnobilare a originii sale. Aceștia au văzut în Ion Grigorescu un arendaș sau un vătaf de moșie care a ținut în arendă chiar, moșiile de la Potlogi. Adevărul a fost că Ion Grigorescu a fost slujbaș boieresc mărunt sau "notariu" așa cum și-a amintit un bătrân care l-a cunoscut. Nicolae Grigorescu nu s-a dezis niciodată de originea sa țărănească, ba se mândrea cu ea și o afirma cu tărie, uneori indignat de presupunerea glumeță a
Familia lui Nicolae Grigorescu () [Corola-website/Science/337635_a_338964]
-
a sta mărturie" la urcarea lui Bogdan pe tron. Absența paharnicului Ulea de la ceremonie, jocul de cuvinte al domnitorului (care presupune că pe Ulea „doare capul", deoarece nu stă bine la locul lui), demonstrează precipitarea conflictului exterior (dintre voievod și boierii uneltitori). După ce domnul își ocupă locul pe tronul pe care stătuse 47 de ani, urmează momentul discursului; acesta este punctat de tunete și fulgere, subliniind furtuna din sufletul personajului. Cuvintele domnitorului relevă sentimentul datoriei împlinite și rezumă o istorie a
Apus de soare () [Corola-website/Science/335840_a_337169]
-
raiduri în teritoriul rusesc, Dorpat, Narva și multe alte cetăți mai mici au rămas în mâinile rușilor. Înaintarea inițială a acestora l-a avut în frunte pe , , cu alți doi locotenenți tătari în fruntea unei forțe în care se aflau boieri ruși, călăreți tătari, dar și cazaci, care la acea vreme erau mai mult pedestrași. Ivan a câștigat și mai mult teren în campaniile din anii 1559 si 1560. În ianuarie 1559, forțele rusești au invadat din nou Livonia. Un armistițiu
Războiul Livonian () [Corola-website/Science/335801_a_337130]
-
responsabil, ales pe cinci ani și căutat în toate „stările societății”, regim republican înființarea gărzilor naționale în reprezentarea tuturor categoriilor sociale. Balcescu continuă să se preocupe de problema statutului țăranilor, înființând Comisia Proprietății, în pofida rezistenței colegilor săi din Comitetul revoluționar, boieri liberali care nu recunoșteau dreptul de proprietate al țăranilor, deși nu negau necesitatea de a le ceda pământ cu despăgubire. Intervenția militară străină devenise, însă, iminentă; la 13 septembrie armata otomană intră în București, curând urmată de ruși, și guvernul
Nicolae Bălcescu – realitate şi mit by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296468_a_297797]