693 matches
-
morți parte. Bogăție Nici un bogat nu-i pe lumea cealaltă în rai, căci nu se poate boieri în amîndouă lumile. Cine are mai multe brazde-n palmă va fi bogat nevoie mare. Bold Bold dacă găsești, au să vie oaspeți. Bold dacă găsești e semn de sărăcie. Dacă se gătește cineva pentru o petrecere și se împunge cu un bold, apoi se crede că va face furori acolo. Borș Să umpli borș marțea, că se face acru. Ca să ți se acrească
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lumile. Cine are mai multe brazde-n palmă va fi bogat nevoie mare. Bold Bold dacă găsești, au să vie oaspeți. Bold dacă găsești e semn de sărăcie. Dacă se gătește cineva pentru o petrecere și se împunge cu un bold, apoi se crede că va face furori acolo. Borș Să umpli borș marțea, că se face acru. Ca să ți se acrească borșul, dă cu făcălețul pe la botul plodurilor*. Se crede că, împlînd cineva borșul, trebuie să fie atunci mînios - și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se adaugă întotdeauna unei prime predicații principale, într-o relație [...] mai strînsă sau mai slabă. (Combettes 1998: 12) Exemplul următor, extras din depeșele scrise de Félix Fénéon în 1906 pentru ziarul Le Matin 5, prezintă o CD (subliniată aici în bold). În ciuda legăturii sintactico-semantice cu subiectul din nucleul frazei complexe, CD este o unitate de sens care are chiar și o funcție narativă în T4. T4 Trîntindu-l la pămînt pe afișorul Ahile, ei îl tîrîră de-a lungul întregii pasarele din
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
scurt timp după internare, în urma rănilor sale. Conform primelor elemente ale anchetei, s-ar părea că într-adevăr copilul se va fi cățărat pe o mobilă din salon ca să ajungă la fereastra fatală de unde a căzut. [...] Toate reluările subliniate cu bold sînt legate între ele printr-un raport de coreferință și, prin acest fapt, complementare semantic. De exemplu, Băiețelul precizează sexul bebelușului și atunci cînd apar copilul sau copilașul, identitatea referentului nu se schimbă. Relațiile semantice de coreferință sînt numite anaforice
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
din țară. Doi crescători și doi specialiști în pregătirea vacilor pentru concurs au fost excluși după ce paznicii au descoperit scandalul duminică, după spusele organizatorilor lui Royal Qeensland Show. (ATS-AFP) Vorbim de anaforă rezumptivă în cazul reluării titlului evenimentului, notat cu bold la începutul articolului din depeșa de mai sus, prin calificarea sintetică de scandal. Legăturile anaforice pot ține în aceeași măsură și de segmente inferabile pornind de la referent: T25 UN CABRIOLET CADE DE LA 160 METRI ACCIDENT În urma unei ieșiri de pe carosabil
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
începutul articolului se explică prin aceea că prezența unui șofer și a unei pasagere este inferabilă pe baza cunoștințelor lexicale. În acest caz vorbim de anaforă asociativă. 1.2. Anafore pronominale 3 Elementele subliniate din T4 (litere majuscule și cu bold) ne permit să observăm modul în care continuitatea referențială a desemnării victimei (Afișorul Ahile) este garantată prin aceeași anaforă pronominală fidelă în îl. T4 Trîntindu-l la pămînt pe AFIȘORUL AHILE, ei ÎL tîrîră de-a lungul întregii pasarele din Alfortville
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cîndva Ce griji am strîns în mine și doar atunci vei ști... (Trad. de Dinu Bondi și Radu Popescu, ESPLA, 1956: 213) Oralitatea oratorică ce impregnează acest poem dramatic din perioada clasică franceză explică faptul că la conectori (subliniați cu bold) se adaugă particularitățile exclamative (Ah!, Vai!) și fatice (Hai) al căror rol este să decupeze tirada în blocuri de versuri care desenează un plan de text (cap. 6). 5.3. Conectorii argumentativi Conectorii argumentativi cumulează funcțiile de segmentare, de asumare
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
locuitori /// nu există decît francezi // în întregime // francezi în întregime // cu aceleași drepturi // și aceleași îndatoriri /// (Aplauze) Această perioadă, determinată din plin de interacțiune (în special aplauzele care întrerup fluxul verbal), este structurată de paralelisme și de număr (subliniez cu bold reluările și cu capitale silabele accentuate; indicația de pauze și aplauze dă o idee despre ritmul vorbirii): [...] în toată AlGEria // nu există decît o SINGURĂ categorie de locuitori /// (Aplauze) nu există decît francezi // (Apl.) în întregime // (Apl.) francezi în întreGIME
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
părut întotdeanua că ESTE UN individ extrem de dubios [N5] ÎNCHIDEREA perioadei a doua • b. Operațiuni de aspectualizare Această macro-operațiune, care se sprijină pe tematizare, regrupează două operațiuni: fragmentarea și calificarea. - b1. Fragmentarea (sau împărțirea): selecția părților obiectului descrierii (subliniate cu bold). T19 Decor verde stîncă tare și masivă Pasul Ursului Are totul ca să placă. T66 Siluetă zveltă, chip fin, ochi mari și gură frumoasă, Sabine Azema este de o grație infinită. Operațiunea de descompunere a unui întreg în părți și părți
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
grupului nominal substantiv + adjectiv și prin recursul predicativ la verbul a fi: "Stînca este excelentă". Adeseori este o relație predicativă de tipul a avea care realizează operațiunea de împărțire, rareori fără o caliicare legată: "Are ochi mari". T20 prezintă (cu bold) proprietățile întregului: T20 ZURICH Cosmopolit [pd1] Și totuși tipic elvețian [pd2]. T19 și T66 insistă asupra proprietăților părților întregului (întregul fiind redat fotografic în ambele cazuri): T19 Decor verde [pd1] Stîncă tare și masivă [pd2] T66 Siluetă zveltă [pd1], chip
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și că, pînă la ultima mea suflare, voi fi cu toată cinstirea, cu toată însuflețirea și prețuirea cuvenite, Monseniore, Prea-umila, prea supusa și prea-îndatorata slugă a domniei-voastre, Corneille Repetiția apelativului Monseniore punctează cele cinci părți ale scrisorii, conectorii (subliniați cu bold), care saturează blocul central, sînt articulați de cele mai multe ori cu negații. Această cerere prezintă un grad înalt de elaborare, determinat de complexitatea schimbului în curs și prin identitatea interactanților. Afișul politic T63, fără a fi, în sens propriu, o scrisoare
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Trad. de Dinu Bondi și Radu Popescu 134, ESPLA, 1956, p.213) Aici avem de-a face cu două mari perioade de 8 versuri și o încheiere în doi timpi (1015-1016 și 1017-1019). Din lipsă de spațiu, subliniem numai cu bold și în capitale unitățile implicate în decupaj și legările diferitelor perioade ale textului. După o frază de tranziție (998), urmează două perioade narative a cîte opt versuri care constituie corpul tiradei Iuniei (999-1006 și 1007-1014). Urmează apoi o perioadă concluzivă
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
versuri relansează acțiunea și se deschid spre continuarea interacțiunii în curs (1017-1019). Faptul cel mai notabil este prezența, în inițiala versurilor, a interjecțiilor exclamative și a conectorilor care deschid și închid diferitele părți ale planului de text. Elementele subliniate cu bold dovedesc omogenitatea ritmică a celor două mari perioade de opt versuri, terminate fiecare prin asocierea cu un conector (Dar, În fine) și cu condiționalul trecut, la sfîrșitul versului 1006 și 1014. Deschis de un O, ceruri!, relansat de un Ah
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
texte, fie de tipul de secvență-cadru de inserție (care deschide și închide textul). Astfel, fabula de la Fontaine, Lupul și mielul este o povestire, în ciuda lungimii dialogului dintre cele două personaje, deoarece cadrul ei este narativ. (Segmentele narative sînt marcate cu bold; pentru un studiu detaliat, vezi Adam 1992: 68-70 și 165-167). T84 LUPUL ȘI MIELUL Dreptatea celui tare mai strașnică s-arată, Cum veți vedea îndată. Un Mielușel venise să se-adape În crîng, în limpezimea unei ape, Cînd se trezi
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
1867-1937, Laurențiu Vlad La sfîrșit de ciclu, Al. Zub Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei, Constantin Iordan Misiunea mea la Londra, Karl Misiunile mele diplomatice, Trandafir G. Djuvara Ocazia pierdută, Alexandru Cretzianu Pacea neterminată, Fülöp Mihály Pactul Ribbentrop-Molotov, Emilian Bold, Ilie Seftiuc Politica externă a României, Frederic C. Nanu Politica Statelor Unite față de Turcia între anii 1943 și 1952. De la neimplicare la alianță, Emanuel Plopeanu România și Antanta. 1916-1917, Dumitru Preda Românii în politica est-central europeană, Veniamin Ciobanu Schimbarea alianțelor României
[Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Paul: forme excluse Beatles, The: vedete asociate 200 -1 $a Mac Cartney $bPaul 510 00$3Beatles$gthe$cgrup vocal și Instrumental. Observație: Pentru mai multe detalii practice consultați situl BCU Iași, Mebcat. Dați click pe numele responsabilității intelectuale scrise în bold (îngroșat) 129. Ce este un index? R: Indexul este o listă alfabetică a apariției documentelor aflate în posesia bibliotecii/centrului de informare și documentare. Indexurile pot fi de autori, titluri, cuvinte din titluri, edituri, data publicării, cu condiția ca sistemul
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
macaturi/macate, straturi/strate și neologicele amalgame/amalgamuri, antete/anteturi, maratonuri/maratoane, nivele/niveluri, panoptice/panopticumuri, poncifuri/poncife, regaluri/regale, sloganuri/slogane, vagine/vaginuri etc.), pentru care s-a adăugat, în raport cu recomandarea anterioară, când -uri, când -e (Sunt notate cu bold formele nou introduse.). Alte substantive, nou introduse, apar cu forme variante de plural (*itemuri/iteme 32, *modemuri/modeme). În ciuda acestui aspect neconcludent, datele de sub (a-d) sunt suficiente și, mai ales, semnificative pentru a atribui tiparului în -uri o poziție
[Corola-publishinghouse/Science/85017_a_85803]
-
și morții. „Taină vă spun vouă: nu toți vom muri, dar toți ne vom schimba”, le scria apostolul Pavel corintenilor. Într-o cultură care încearcă sublimarea morții prin forme disperate de expresie artistică, viața Celui care prin moarte a zdrobit boldul morții devine vestea cea mai bună dintre toate lumile posibile. Numai trăind întru Hristos, fiii și fiicele Bisericii se vor preface în tămăduitori ai suferinței universale, găzduindu-i matern pe cei care nu mai vor să moară. Evanghelia a biruit
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
înHristos de-a dreapta, în ascultare: „Dumnezeul păcii va zdrobi încurând pe satana sub picioarele voastre” (Romani 16, 20). Se cerefuga de orice vrăjmășie și, dimpotrivă, iubirea de vrăjmași, știindu-secă cel mai mare vrăjmaș al omului sunt nu vrăjmașii lui, ci „boldul morții” (1 Corinteni 15, 56) din trupul său. Întărirea în credință prinmărturisire este părtășia la desăvârșirea Tatălui și a îngerilor Săi cao ridicare a unui gard în jurul viei pentru a nu pierde „învierea” înHristos, „Ușa” către Duhul Sfânt. Dacă „cel
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
Sfânt. Dacă „cel din urmă vrăjmaș alomului care va fi biruit va fi moartea” (1 Corinteni 15, 26), astfel,cel dintâi vrăjmaș al omului care a fost biruit în Hristos și pe careoamenii îl pot birui numai în Hristos este „boldul morții” (1 Co-rinteni 15, 55). Pe Tabor Ilie și Moise vorbeau cu El nu despre în-frângerea vrăjmașilor lui Dumnezeu, ci despre Patimile Sale sfințitoare de la Ierusalim (Luca 9, 31) și despre măririle biruitoare dedupă ele (1 Petru 1, 11): „Dreapta
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
glonț la noi. — Despre ce anume nu v-a spus Erin? spune extrem de amabilă. — Despre designerul ăsta nou! spune Lisa. N-am mai auzit de el până acum. Au! face Tracy brusc, și-și ia repede mâna de la tricou. Un bold! — Un bold? o îngână Christina. Dați-mi-l puțin. Ia tricoul care arată ca după bătălie și se uită la el cu maximă uimire. Apoi zărește tăblița laminată a lui Danny. Vai, cât sunt de proastă. De ce n-am luat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
noi. — Despre ce anume nu v-a spus Erin? spune extrem de amabilă. — Despre designerul ăsta nou! spune Lisa. N-am mai auzit de el până acum. Au! face Tracy brusc, și-și ia repede mâna de la tricou. Un bold! — Un bold? o îngână Christina. Dați-mi-l puțin. Ia tricoul care arată ca după bătălie și se uită la el cu maximă uimire. Apoi zărește tăblița laminată a lui Danny. Vai, cât sunt de proastă. De ce n-am luat măcar chestia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
am să sângerez? — Uau, spune Lisa cu respirația tăiată. Habar n-am avut că e chiar așa de greu. — Și, apropo, pe mine chiar m-ai tăiat, intervine Tracy, care pare mult mai puțin impresionată de discursul lui Danny. Cu boldul tău tâmpit. — Christina, te rog, dă-i o șansă! exclamă Lisa. Uite la el, cât e de dedicat! — Nu vreau decât să-mi aduc ideile în fața celor care le vor iubi, începe iar Danny. Unica mea dorință este ca cineva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
rolul pe care l-au avut unioniștii de frunte: Pan Halippa, C-tin Stere, Ion Inculeț, Al. Marghiloman, Ion Pelivan. - În ziua de 28 martie, în sala Casei Universitarilor s-au ținut două conferințe: Anularea pactului Molotov-Ribbentrop (Prof. Dr. I. Bold), Românii din Ungaria (Prof. V. Adăscăliței). - La 26 aprilie, Casa Universitarilor a găzduit următoarele expuneri: Românii Sud-dunăreni în perioada bizantină (Prof. Dr. I. Todirașcu), Știri de la Românii din Istria (Dr. Azoicăi Doina), în vizită la Aromânii din Grecia (Prof. C.
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Lingvistică și Folclor ” Al. Philippide ”. (Al. Murgu) 26. III. La biblioteca ” Gh. Asachi ” s-a organizat o dezbatere pe marginea volumului tipărit și distribuit prin ” Ginta Latină ” - Istoria Românilor (Basarabia și Transnistria). Au expus : prof. Gh. Buzatu (moderator), prof. E. Bold, conf. M. Vatavu, dr. V. Bejan (Iași), A. Barbacaru (Chișinău), prof. T. Tașbunic, cercet. V. Chiriac (Transnistria). Formația ”Cantata Basarabiei ” condusă de A. Braga (Chișinău) a încheiat programul zilei cu un emoționant repertoriu de cântece patriotice. 27 martie. ”Cercetașii Naturii
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]