898 matches
-
2001) distanța față de putere și individualismul (corelații negative); cu patru dimensiuni ale lui Schwartz (1994) conservatorismul, 170 PSIHOLOGIE INTERCULTURALĂ autonomia intelectuală (corelație negativă), angajamentul egalitarist (corelație negativă) și armonia (corelație negativă); cu o dimensiune a lui Smith (1996, apud Leung, Bond, 2008) implicarea loială; cu două dimensiuni ale lui House și colaboratorii săi (2004), care descriu statutul actual al unei culturi orientarea către oameni și colectivismul în cadrul grupului și trei dimensiuni care descriu starea ideală a unei culturi evitarea incertitudinii, orientarea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pentru externalitatea dinamică, excepție făcînd dimensiunea supraviețuirii a lui Inglehart și Baker (2000). Concluzia studiului a fost că dimensiunea cinism societal reprezintă o trăsătură a culturii pertinente și operaționale, care poate descrie mai adecvat dinamicile macro la nivel structural (Leung, Bond, 2008). 7.9.4. Diferențe interpersonale și corelații cu alte dimensiuni ale personalității în urma studiului efectuat de Neto (2006) pe eșantionul de studenți din Portugalia s-au constatat diferențe semnificative între credincioșii care participă la slujbe și la practicile religioase
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
unei credințe în inconstanța comportamentului uman, care poate fi legată de o stimă de sine pozitivă. în ceea ce privește răsplata pentru efort, studiul efectuat pe eșantionul de studenți portughezi a relevat o asociere a acestuia cu internalitatea locului controlului. în anul 2004, Bond și colegii săi au studiat modul în care combinarea axiomelor sociale cu valorile poate duce la predicția comportamentelor sociale. Rezultatele au arătat că valorile și axiomele sociale nu se suprapun în mare măsură. Chiar dacă cinismul social a fost moderat relaționat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
că valorile și axiomele sociale nu se suprapun în mare măsură. Chiar dacă cinismul social a fost moderat relaționat cu dimensiunea promovării de sine ca valoare, asocierea empirică a fost mică, reflectînd o slabă suprapunere conceptuală. Rezultatele sugerează, după aprecierea lui Bond și a colaboratorilor săi (2004), că cei care optează pentru o poziție cinică în viață sînt astfel motivați să urmărească satisfacerea propriul interes și propriei bunăstări și pot să activeze o tendință de a structura lumea socială în termeni de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
pentru angajare, cercetarea a indicat o relație a acesteia cu conservatorismul (și implicit cu componentele sale conformismul, tradiția și securitatea) și transcenderea de sine (și implicit cu domeniile pe care le cuprinde universalismul și bunăvoința). Complexitatea socială, conform studiului lui Bond și al colaboratorilor săi (2004), corelează cu transcenderea de sine, pe cînd controlul destinului se află într-o relație semnificativă cu conservatorismul. Religiozitatea corelează pozitiv atît cu transcenderea de sine, cît și cu conservatorismul, și negativ cu promovarea de sine
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
2006 au fost incluși subiecți canadieni născuți în Canada, irakieni imigrați în Canada și irakieni locuitori ai Irakului. Rezultatele investigației psihosociologice au indicat o corelație semnificativă între adaptarea activă și răsplata pentru angajare, rezultat congruent cu rezultatele cercetărilor anterioare (Leung, Bond, 2004). Alte asocieri semnificative s au mai semnalat între criteriile referențiale ale modelului Schwartz, armonie și stăpînire, și între complexitatea socială și satisfacția în viață. O altă variabilă cu care armonia și complexitatea socială au corelat pozitiv este stima de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
și satisfacția în viață. O altă variabilă cu care armonia și complexitatea socială au corelat pozitiv este stima de sine, iar nivelele înalte de control al destinului s-au asociat cu o satisfacție în viață scăzută. Studiul lui Leung și Bond (2004) asupra axiomelor sociale a relevat următoarele corelații: cinismul social e relaționat cu un nivel scăzut de satisfacție în viață; complexitatea socială se asociază cu o frecvență la vot mai mare și cu un interes mai crescut față de politică; răsplata
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Investigarea presupozițiilor implicite din mediul educațional o diagnoză autohtonă Principala miză a cercetării a constitut-o realizarea unui diagnostic românesc pe baza modelului axiomelor sociale, întregind un portret identitar ce se conturează în ultimii ani (Gavreliuc, Gavreliuc, Cîmpean, 2009; Guan, Bond, Dincă, Iliescu, 2010). Stratul social specific supus atenției noastre a fost constituit din mediul educațional, iar analiza noastră viza identificarea rolului factorilor culturali, în asociere cu factorii de personalitate, organizaționali și societali, în producerea unei simptomatologii cu numeroase accente patologice
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
primul rînd, avem în vedere "inerțiile mentale" ("mentalitățile") din mediul educațional, care ar putea fi adecvat investigate prin intermediul unui corp teoretic tot mai influent în studiile de factură interculturală din ultimii ani, reprezentat de axiomele sociale propuse de către Michael Harris Bond, Kwok Leung și întregul corp teoretic pe care l-au articulat echipele pe care le-au coordonat între 2002 și 2010 (Bond, Leung et al., 2004a, 2004b; Bond, 2005; Chen et al., 2006a, 2006b; Leung, Bond, 2004; Singelis et al
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai influent în studiile de factură interculturală din ultimii ani, reprezentat de axiomele sociale propuse de către Michael Harris Bond, Kwok Leung și întregul corp teoretic pe care l-au articulat echipele pe care le-au coordonat între 2002 și 2010 (Bond, Leung et al., 2004a, 2004b; Bond, 2005; Chen et al., 2006a, 2006b; Leung, Bond, 2004; Singelis et al., 2003). Apoi, ne vom preocupa de valorificarea conceptului de "cultură organizațională" din mediul educațional, care ar putea fi examinată pornind de la consistenta
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
interculturală din ultimii ani, reprezentat de axiomele sociale propuse de către Michael Harris Bond, Kwok Leung și întregul corp teoretic pe care l-au articulat echipele pe care le-au coordonat între 2002 și 2010 (Bond, Leung et al., 2004a, 2004b; Bond, 2005; Chen et al., 2006a, 2006b; Leung, Bond, 2004; Singelis et al., 2003). Apoi, ne vom preocupa de valorificarea conceptului de "cultură organizațională" din mediul educațional, care ar putea fi examinată pornind de la consistenta literatură de specialitate centrată pe conceptul
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
propuse de către Michael Harris Bond, Kwok Leung și întregul corp teoretic pe care l-au articulat echipele pe care le-au coordonat între 2002 și 2010 (Bond, Leung et al., 2004a, 2004b; Bond, 2005; Chen et al., 2006a, 2006b; Leung, Bond, 2004; Singelis et al., 2003). Apoi, ne vom preocupa de valorificarea conceptului de "cultură organizațională" din mediul educațional, care ar putea fi examinată pornind de la consistenta literatură de specialitate centrată pe conceptul de "dimensiuni culturale", prin tradiția de cunoaștere inaugurată
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
o serie de "comportamente disfuncționale" din mediul educațional autohton. Modelul deja evocat al axiomelor sociale a semnalat prezența în cadrul său a cinci dimensiuni specifice: cinismul social, complexitatea socială, răsplata pentru angajare, spiritualitatea (denumită ulterior religiozitate) și controlul destinului (Neto, 2006; Bond et al., 2004, Safdar, Lewis și Daneshpour, 2006; Leung et al., 2007). Vom prezenta în cele ce urmează instrumentele articulate pentru operaționalizarea conceptelor, inserate într-un chestionar-sinteză, cu avantajele/dezavantajele specifice aplicării lor (casetele 2, 3 și 4). Acestea sînt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a subiecților a fost: bărbați = 151 (30%), femei = 373 (70%). S-au aplicat următoarele probe: MACH IV scale (Christie, Geis, 1970/1999); Self-monitorization scale (Snyder, Swann, 1976); Self-determination scale (Sheldon, Ryan, Reis, 1996); Independence-interdependence scale (Singelis, 1994); SAS 60 (Leung, Bond, 2006) și VSM94 (Hofstede, 1980/2003). La capătul acestui demers exploratoriu, au rezultat o serie de profile identitare care înfățișează "cum sînt profesorii" din mediul educațional timișorean în registrul "axiomelor sociale" și al "patternurilor relaționale care vizează autonomizarea" subiecților. Rezultatele
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
foarte pilduitoare pentru a descrie tiparul dominat de asistențialism, duplicitate și neimplicare. Așa cum am subliniat, rezultatele indică un scor foarte pronunțat al cinismului social. Perspectiva "cinică" pare a fi prevalentă în lumea contemporană și în alte eșantioane naționale (Leung și Bond, 2006), dar tendința caracterizată de o neîncredere sporită interpersonală și interinstituțională este atestată convingător îndeosebi în țările cu o moștenire totalitară, așa cum indică studiile centrate pe tema capitalului social (Sandu, 2003). Astfel, scorurile ridicate la cinism social își pot găsi
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de altfel, puternicele implicații adaptative ale unui asemenea proces de relaționare, care pe filiera cinismului social și a automonitorizării crescute poate suplini deficitul de integrare apreciativă în grupurile relevante și poate reașeza, pe termen scurt, nivelul satisfacției în viață (Leung, Bond, 2004), chiar dacă această remodelare este costisitoare și iluzorie. Un alt factor relevant al modelului axiomelor sociale este complexitatea socială, care exprimă convingerea implicită asupra existenței mai multor căi potențiale de comportament în situații specific diferite. Faptul că subiecții se caracterizează
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ni se "cuvine", fără ca în această ecuație relațională subiectul să poată să mobilizeze singur cu succes resurse care să atragă propria sa reușită în sistem. Descrisă de specialiști drept o strategie de coping în împlinirea organizațională în situații de incertitudine (Bond, Leung et al., 2004a), atitudinea nerealist-optimistă, deși pe moment "salvatoare", poate produce mari daune individuale și sociale pe măsura confruntării progresive cu exigențele unei realități care solicită flexibilitate, efort și perseverență, nu doar așteptare pozitivă inerțială. La fel cum expectațiile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
mai mari în ce privește tendințele colectiviste, la ambele subscale. Literatura de specialitate ce investighează dimensiunea individualism-colectivism și-a concentrat atenția pe diferențele dintre culturile vestice (cele mai numeroase studii sînt realizate în SUA și Marea Britanie), Orientul Mijlociu (precum Israel) și Orientul îndepărtat (Bond, Cheung, 1983; Cousin, 1989; Singelis et al., 1995; Eaton, Louw, 2000). Colectivismul s-a definit în termeni generali prin intermediul scorurilor obținute în culturile naționale din Coreea, China, Japonia, Hong Kong, Malaysia și India. S-a presupus că și culturile africane sînt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
diferențelor interculturale privind această interacțiune. Ansamblul cercetărilor tematice aduce cu sine dovezi consistente ce indică diferențe semnificative în ce privește procesele psihologice fundamentale între membrii culturilor individualiste și colectiviste. Astfel, diferențe au fost observate în procese ca: învățarea, întărirea și perceperea socială (Bond, Forgas, 1984, apud Darwish, Huber, 2003, p. 49), motivarea, trăirea afectivă și exprimarea emoțiilor (Kitayama et al., 1997; Triandis, Suh, 2002; Suh et al., 1998; Triandis et al., 1988; Matsumoto et al., 1998), stima de sine, starea de bine și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Triandis, 1995, p. 71). 8.6.3. Atribuirile Individualiștii atribuie precumpănitor cauze interne evenimentelor, au un locus of control intern, iar colectiviștii sînt, în majoritatea cazurilor, externaliști (Morris, Peng, 1994). Individualiștii sînt supuși în mai mare măsură, în viziunea lui Bond și Smith (1994), "erorii fundamentale de atribuire", prin accentuarea rolului cauzelor interne în explicarea comportamentului "celuilalt", o asemenea atribuire intervenind mult mai frecvent în comparație cu colectiviștii. 8.6.4. Cognițiile Individualiștii sînt preocupați în mai mare măsură de propriile nevoi, dorințe
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
9.4. Orientarea pe termen lung orientarea pe termen scurt (OTL/S) Dimensiunea OTL/S se referă la modul în care subiecții își distribuie angajamentul pe termen lung și se raportează la tradiție. Rezultat al muncii în colaborare cu M.H. Bond (1993), OTL/S are menirea de a explica dezvoltarea economică rapidă din multe țări asiatice, evocînd promovarea selectivă a unui set particular de etici găsite în învățăturile confucianiste. Aceste învățături reunesc valori precum cumpătarea, chibzuința, perseverența, sentimentul de rușine și
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ale indivizilor sînt un produs atît al valorilor culturale învățate în procesul de socializare, cît și al experienței personale unice (Schwartz, 1999, p. 25). în ceea ce privește valorile personale, cercetătorii și-au îndreptat atenția asupra tipologiei lor, precum și asupra modalității de apreciere (Bond, 1988; Elizur et al., 1991, p. 74), ierarhiei diferitelor valori (Levy-Leboyer, 1986), relațiilor dintre valori, atitudini, scopuri, norme și comportamente (Guttman, 1982; Rokeach, 1973, 1977; Sagie, 1993). Pe lîngă modelele cele mai cunoscute și deja evocate, elaborate de către G. Hofstede
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Cercetătorii au constatat că în SUA subiecții au făcut referiri la evenimente în care au fost implicați personal (recurgînd la tiparul discursiv independent), în timp ce în China evocările priveau evenimente petrecute altor persoane pe care le cunoșteau (activînd tiparul discursiv interdependent). Bond și Cheung (1983) au coordonat o cercetare în Japonia, Hong Kong, China și SUA, în cadrul căreia participanții, studenți de colegiu, aveau sarcina de a răspunde la întrebarea "cine sînt eu?" în 20 de propoziții (așa-numitul test Who am I?, elaborat
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
beneficii simbolice, mecanismul automonitorizării activează un referent diferit (pe sine, în culturi individualiste, și pe "celălalt" în culturi colectiviste). încercînd să sistematizeze cele două tipuri de automonitorizare prin intermediul unui discurs identitar de tipul "cine sînt eu", P. Smith și M.H. Bond (1993, p. 98) prezintă o potențială descriere reciprocă între un student din Hong-Kong, domnul Chan (acolo unde predă M.H. Bond) și profesoara sa britanică, doamna Robertson (vezi tabelul 2). După cum se poate remarca, într-un caz avem de-a face
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
să sistematizeze cele două tipuri de automonitorizare prin intermediul unui discurs identitar de tipul "cine sînt eu", P. Smith și M.H. Bond (1993, p. 98) prezintă o potențială descriere reciprocă între un student din Hong-Kong, domnul Chan (acolo unde predă M.H. Bond) și profesoara sa britanică, doamna Robertson (vezi tabelul 2). După cum se poate remarca, într-un caz avem de-a face cu trăsături și roluri generalizate ("divorțată", "scoțiană" etc.) pentru descrierea de sine, iar în celălalt caz avem de-a face
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]