885 matches
-
astfel încât armonia cromatică a icoanei și puterea ei de sugestie dau dovadă unui talent autentic. Icoana Deisis din Aruncuta, aflată în prezent la Muzeul Catedralei Ortodoxe din Cluj - Napoca, este o icoană tipic românească, cu un specific aparte, apropiat stilului brâncovenesc , care îl reprezintă pe Hristos că împărat, așezat pe tron și ținînd Evanghelia închisă și binecuvântând. El are în dreapta să pe Fecioara Maria, iar în stânga pe Ioan Botezătorul, amândoi în picioare, rugându-se . Icoana Deisis trebuie privită și înțeleasă în
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
cea mai importantă a spătarului Mihail Cantacuzino, biserica poartă până astăzi numele clucerului Colțea Doicescu, fratele lui Udrea Doicescu, care a purtat de grijă ctitoriei fratelui său, ucis în anul 1655 în răscoala seimenilor. Arhitectural, în realizarea bisericii predomină stilul brâncovenesc, însă se îmbină cu cel bizantin, cel românesc și cu barocul italian. Cutremurul din 1838 a vătămat serios biserica. Lăcașul de cult a fost reparat în 1841 de arhitectul Faiser și de antreprenorul Conrad Schwink. În 1871, pictura interioară a
Biserica Colțea () [Corola-website/Science/313161_a_314490]
-
Idicel-Pădure este un sat în comuna Brâncovenești din județul Mureș, Transilvania, România. Satul se află într-o zonă geografică deluroasă, întins pe o lungime de 10 km. Localitatea se află așezată la poalele munților Gurghiului, într-o pitorească zonă submontană. Așezarea are un lung istoric, pe teritoriul
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
Așezarea are un lung istoric, pe teritoriul localității găsindu-se numeroase obiecte încă din perioada neoliticului. Se presupune că ar fi fost locuită și în perioada stăpânirii romane a Daciei, ținând cont că în apropiere se afla castrul roman de la Brâncovenești, făcând parte din provincia romană Dacia Porolissensis; de altfel, profesorul și arheologul Valeriu Lazăr menționează următoarele: "„De pe teritoriul satului provin trei monede romane imperiale: un follis de la Constans și două follis-uri de la Constantinus.”". Piesele erau în posesia profesorului Traian Feier
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
apicultorul Nicolae V. Ilieșiu(inventatorul Apilarnilului), dr. Maria Georgescu, Livia Niță Bonansea. Realizatoare de emisiuni dedicate diasporei, emisiuni culturale, restituiri de patrimoniu, portrete literare, reportaje, interviuri. A realizat filme documentar-artistice de televiziune: "Hobița o stare de spirit" , "Palatul Cantacuzino", "Palatul brâncovenesc de la Mogoșoaia", "Liniștea culorilor. Muzeul Ghiață" și reportaje în diferite țări (Venezuela, Emiratele Arabe Unite, Canada, Thailanda, Coreea de Sud, Italia, Grecia, Maroc, Franța, Libia, China, Ungaria, Danemarca, SUA). Alte documentare tv: În perioada 1982-1986 a publicat în Suplimentul de cultură "Slast" o serie
Cleopatra Lorințiu () [Corola-website/Science/310957_a_312286]
-
Oncologic din Cluj. Ion Chiricuță a devenit doctor în medicină și chirurgie al Facultății de Medicină și Chirurgie din București în 1942. A ocupat prin concurs posturile de extern și intern, apoi secundar de chirurgie la Clinica Chirurgicală a Spitalului Brâncovenesc de sub direcția profesorului Iacob Iacobovici, al cărui elev apropiat și asistent a fost. În continuare a lucrat la Institul Oncologic București. În 1958, la propunerea profesorului Octav Costăchel, preia conducerea Institutului Oncologic din Cluj, devenită vacantă prin moartea Prof. Popa
Ion Chiricuță () [Corola-website/Science/303020_a_304349]
-
cu scene din Vechiul și Noul Testament. Pe exterior, de jur-împrejur, sub streșinile acoperișului, sunt pictați profeții din Vechiul Testament și apostolii din Noul Testament( Proorocii Daniel Samuel, Isaia, Anania, Apostolii Pavel Ion, Andrei, Iacob și Arhanghelul Mihai).De la intrare te frapează pridvorul brâncovenesc deschis cu 6 stâlpi și 5 arce, care susțin 2 calote sferice. Într-o scenă pictată aici, Eva este înfățișata că o taranca torcând, în timp ce legăna copilul cu piciorul. Tot în interior găsim pictate portretele ctitorilor- boierii Burnaz cu soțiile
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
cu hramul Sf. Nicolaie, numită și "Biserică lui Ramadan Paleologul", datează din 1694, conform datei înscrise pe frescă de pe fațada bisericii. În 2007 a fost înălțata și restaurată catapeteasma ce datează de la 1694, din timpul lui Constantin Brâncoveanu, în stil brâncovenesc. În localitate se află "Situl arheologic de la Clinceni", cod LMI IF-I-s-B-15177, din punctul "biserică lui Ramadam Paleologu", traversata de drumul spre aerodromul Clinceni, pe malul stâng al pârâului Șabăr, care cuprinde trei așezări: Epoca daco-romană, sec. III - IV p. Chr
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
(n. 1873 — d. 1942) a fost un medic și publicist român, reprezentant al mișcării ateiste din România. A absolvit liceul „A. T. Laurian”, din Botoșani în anul 1892. A fost intern al Spitalului Brâncovenesc și practicant în clinicile nervo-psihiatrice din Berlin și Heidelberg. A fost profesor la Facultatea de Medicină din Iași. Este autorul a numeroase lucrări de psihiatrie, balneologie, medicină socială (unele premiate de Academia Română). În anul 1897 a editat împreună cu Panait Mușoiu
Panait Zosin () [Corola-website/Science/308789_a_310118]
-
În legătură cu programele sale iconografice, etnografii și istoricii de artă înclină să îl încadreze în curentul de factură populară. ,În general, ansamblurile murale realizate de pictorul din Gilău se înscriu pe linia tradiției, fiind perceptibile uneori chiar și ecouri ale artei brâncovenești. Realizările sale au un pronunțat caracter grafic, linia jucând un rol preponderent. Iconografia ansamblurilor este foarte bogată și ține seama de erminie.” Repertoriul operei sale este vast, variat și puțin cunoscut. La cea de a treia biserică pictată, cea din
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
Reghin, unde se retrăsese din motive de sănătate. Municipiul Reghin este împrejmuit de mai multe localități. Spre nord, pe DN15, prima localitate este Suseni (cunoscut și ca "Felfălău", "Felfalu", "Pränzdorf" sau "Oberdorf"), localitate atestată în anul 1319, urmată de localitatea Brâncovenești (cunoscută și ca "Ieciu", "Wetsch" sau "Marosvécs"), atestată în anul 1228, fiind situată la 12km de Reghin. De la gara CFR, în continuarea străzii Gării, la aproximativ 3km, se află localitatea Ideciu de Jos (cunoscută și ca "Untereidisch" sau "Alsoidecs"), atestată
Reghin () [Corola-website/Science/296979_a_298308]
-
este construită în stil bizantin, cu influențe maure, și un număr mare de biserici au influente grecești, în special cele construite în secolul 18, cum ar fi Biserica Stavropoleos din centrul Bucureștiului. În România a evoluat, de asemenea, stilul distinctiv brâncovenesc: manastirile de la Snagov și de la Sâmbăta de Sus, în Transilvania, sunt exemple clasice. Bucătăria românească este denumirea pe care o poartă rezultatul sintetizării, în timp, a gusturilor și obiceiurilor gastronomice specifice poporului român. Ea este diversă, cuprinde nenumărate obiceiuri și
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
5 februarie 1990, funcționează într-o clădire în stil neo-românesc, declarată monument istoric. Muzeografia sa specifică i-a adus în mai 1996 Premiul Muzeul European al Anului acordat de Forumul Muzeului European. Clădirea, ilustrare a stilului neoromânesc inspirat din tradiția brâncovenească, dispusă în forma incintelor de tip monastic, a fost finalizată în anul 1941, luînd înfățișarea actualului monument de arhitectură care este sediul Muzeului Țăranului Român. Zidăria aparentă din cărămidă roșie, arcadele și elementele traforate, foișorul amintind de clopotnițele vechilor mănăstiri
Muzeul Național al Țăranului Român () [Corola-website/Science/296897_a_298226]
-
fosta moșie a moșnenilor din Bordești: pădure, livadă, fâneață, loc de moară, vad de han și, mai ales, vie. Biserica are un plan clasic, trilobat, cu naosul și pronaosul lărgite. Intrarea se face prin latura de vest, printr-un privdor brâncovenesc susținut de șase coloane din piatră frumos sculptate. Inițial, biserica avea două turle, turla cea mai mare, cea de pe pronaos îndeplinind și rolul de clopotniță. Constructorul bisericii a realizat un perete între pridvor și pronaos de 1.2 metri grosime
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
dar lucrările au reînceput abia în 1994. Cercetările arheologice au fost inițiate în 1991 de către Victor Bobi și urmate de lucrări sistematice conduse de Aurel Nicodei de la Muzeul Vrancei. Astăzi lucrările de consolidare și reconstrucție sunt încheiate iar soarta ctitoriei brâncovenești de la Bordești depinde de Episcopia Buzăului și, mai ales, de voința politică locală. Ctitoria căpitanului Mănăilă a însemnat pentru foștii moșneni bordeșteni certitudinea aservirii lor precum și începutul unei continuuie conviețuiri cu țiganii, foști robi, azi dezrădăcinați, fără să-și mai
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
cu imagine principală (Tatăl savaot, Isus Hristos, Maria cu Pruncul, Sf. Ioan, 1780) înconjurate de serafimi. Un chenar de rozete petalate separă registrul mucenicilor, înscriși în arcade, de acela al medalioanelor, cu reprezentări din ciclul hristologic. Un chenar floral, de tradiție brâncovenească, urmărește marginea bolții, acesta, ca și cel mai sus amintit, reluându-se la tâmplă, și la peretele de vest. În partea superioară a pereților sunt înșiruiți sfinți militari.Tâmpla bisericii este și ea pictată de aceiași zugravi. Icoanele împărătești au
Biserica de lemn din Sartăș () [Corola-website/Science/315943_a_317272]
-
drumul de luminător al satelor mureșene. Ca tânăr învățător a fost repartizat la 1 septembrie 1929 în satul Bozed (comuna Ceaușu de Câmpie) din județul Mureș, în activitatea sa didactică ajungând ulterior să predea în satul Vălenii de Mureș (comuna Brâncovenești) și mai apoi în satul natal - Maiorești. S-a căsătorit cu "Ioana Gabor" din Morăreni. În timpul celui de-al doilea război mondial s-a aflat în București timp de trei ani, alături de refugiații ardeleni. Fostul învățător nu a întrerupt legătura
Iustin Handrea () [Corola-website/Science/329398_a_330727]
-
provincii romane Dacia. Sud-estul Transilvaniei a fost inclus în provinciile Dacia Porolissensis, Dacia Apulensis și Moesia și fortificat cu numeroase castre cum ar fi cele de la Inlăceni (Praetoria Augusta) și Sânpaul (jud. Harghita), Brețcu (Angustia) și Olteni (jud. Covasna) sau Brâncovenești și Călugăreni (jud. Mureș). Triburile maghiare au intrat în Bazinul Panonic, aflat la vest de interiorul Arcului Carpatic unde este situată Transilvania, spre sfârșitul secolului IX, în anul 896, când s-au stabilit în câmpia Panoniei. La mijlocul secolului al X
Ținutul Secuiesc () [Corola-website/Science/299319_a_300648]
-
despre locuirea teritoriului satului. Se presupune că în epoca romană Unirea a fost o așezare importantă, căci aici se încrucișau drumurile romane care veneau de la Apullum (Alba Iulia) spre Potaissa] (Turda) cu cel care urca pe Mureș către cetatea de la Brâncovenești. La 1219 apar deja menționate Vințul (Unirea de azi), Ciugudu de Jos, Dumbrava și Măhăceni. Numele acestor sate nu apar dintr-o dată, ele suferind modificări multiple. Astfel, în 1219 apare denumirea "villa Wynchy", în 1221 "Oronos Winch". În 1291 regele
Unirea, Alba () [Corola-website/Science/300278_a_301607]
-
Craiova și 40 km de Corabia. În localitatea Dăbuleni a fost înființat și funcționează un liceu: Liceul Teoretic Dăbuleni. Totodată, își desfășoară activitatea patru școli generale cu clasele I-VIII și mai multe grădinițe. În Dăbuleni funcționează Spitalul Orășenesc Așezămintele Brâncovenești. În urmă clasificării spitalelor din România, Spitalul a primit calificativul IV. Acesta clasa a IV include unități care deservesc unitatea administrativ-teritorială și care se limitează la afecțiuni cu grad mic de complexitate. Totodată, în localitate funcționează și un Centru de
Dăbuleni () [Corola-website/Science/297685_a_299014]
-
neobrâncovenească s-a concretizat în România în contextul istorismului european de la sfârșitul secolului al 19-lea și a continuat până către cel de-al doilea război mondial. Reprezentanții de seamă ai acestei mișcări, precum Ion Mincu, au receptat formele stilului brâncovenesc, pe care l-au folosit în operele lor. Stilul neobrâncovenesc reprezintă un amestec de elemente răsăritene bizantine (de exemplu, arcada scurtă, coloanele mici și groase etc.) și motive arhitecturale și etnografice țărănești locale, precum și de anumite modele de artă otomană
Arhitectură neobrâncovenească () [Corola-website/Science/315681_a_317010]
-
este demolată, iar pe locul ei se construiește o noua biserică. Arhitectul noii construcții este Dorel Cordoș, iar inginerii de rezistență Alexandru și Gelu Zaharia. Elementele definitorii ale noii construcții sunt: biserica chivot este sub formă de cruce, cu pridvor brâncovenesc în față și un singur turn cupolă ce conține elemente moldovenești. Are o înălțime de 48 m la bază și o lungime de 22 m, iar la subsol se găsește paraclisul catacombă. În 2001, se construiește o poartă de intrare
Mănăstirea Rohia () [Corola-website/Science/307833_a_309162]
-
a-i modifica structura. Lucrările s-au desfășurat în anii 1910 - 1912. Edificiul se impune atenției prin echilibrul proporțiilor sale și, mai ales, prin elemente tradiționale de arhitectură românească. În fațada dinspre Calea Victoriei este inclusă o loggie în spiritul arhitecturii brâncovenești. Interesant tratată este și fațada dinspre strada Lt. Dumitru Lemnea. Aici se află corpul intrării, care are trei arcade sprijinite pe coloane cu caneluri răsucite și unite la bază prin balustrade de piatră sculptată cu bogate motive ornamentale. După moartea
Casa Dissescu () [Corola-website/Science/305913_a_307242]
-
I.C. Frimu” (între 4 ianuarie 1953-30 noiembrie 1957), medic secundar în Serviciul de Chirurghie Osteo-articulară (între 1 decembrie 1957-17 noiembrie 1958). Începând de la 17 noiembrie 1958, timp de o lună, a fost cercetător principal la Clinica de Ortopedie a Spitalului Brâncovenesc iar din 17 decembrie șef de sector la Spitalul Brâncovenesc. În mai 1959, susține atestarea pe postul de șef de sector și dă și concurs de medic primar, la care a reușit. În mod întâmplator, în 1948, Gheorghe Plăcințeanu îi
Gheorghe (Ginel) Plăcințeanu () [Corola-website/Science/316392_a_317721]
-
în Serviciul de Chirurghie Osteo-articulară (între 1 decembrie 1957-17 noiembrie 1958). Începând de la 17 noiembrie 1958, timp de o lună, a fost cercetător principal la Clinica de Ortopedie a Spitalului Brâncovenesc iar din 17 decembrie șef de sector la Spitalul Brâncovenesc. În mai 1959, susține atestarea pe postul de șef de sector și dă și concurs de medic primar, la care a reușit. În mod întâmplator, în 1948, Gheorghe Plăcințeanu îi cunoaste pe Tanți Gheorghiu, fiica liderului comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej, și
Gheorghe (Ginel) Plăcințeanu () [Corola-website/Science/316392_a_317721]