888 matches
-
Unele doamne, voind să afle știri de la dânșii, se arătau prea amabile cu ei, până li s-a atras atenția că numai îngrijiri medicale trebuie să le dăm. După puține zile i-am văzut plecând, cu multă ușurare, la Spitalul Brâncovenesc, rechiziționat de ei ca cel mai bun din București. Spre marea mea mirare însă, o săptămână mai târziu, subofițerul lor reveni să reclame haine uitate la noi. Îi arătai recipisa de evacuare, unde dânsul chiar certifica predarea întregului echipament. Se
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
acum pot să mor !” Aflând că biblioteca îi fusese, totuși, confiscată, durerea lui a fost maximă. Tot restul vieții sale a fost o permanentă suferință. Conștient că devenise o povară pentru ai casei, a acceptat să se interneze la Spitalul Brâncovenesc, apoi la Spitalul de specialitate Foișor, cu aparat de gipsat pentru... Morbul lui Pott. A fost operat, tratat, căutat, dar boala s-a agravat, poetul suferind nu numai fizic, ci și psihic, distrus din cauza detenției. O infecție urinară, cu sondă
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
spre uimirea și umilirea bucureștenilor. Spre aducere aminte, să exemplificăm totuși: Biserica Enei (demolată în 1977), Biserica Schitul Maicilor, Biserica Postăvari, Biserica Spirea Veche, Biserica Izvorul Tămăduirii, Biserica Cotroceni, Hanul Galben, Casa Mirea, Ruinele Curții Arse (demolate în 1984), Spitalul Brâncovenesc, Biserica Pantelimon, Biserica Sfântul Mina, Biserica Sfântul Nicolae Sârbi (demolate în 1985), Biserica Sfântul Nicolae, Complexul Mânăstiresc Văcărești, Sinagoga Sefardică, Biserica Sfânta Paraschiva, Biserica Sfânta Vineri, Biserica Olteni, Biserica Sfântul Spiridon Vechi, Biserica Bradu Stoica, Biserica Sfânta Treime Dudești (demolate
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
șef de lucrări la aceeași disciplină. În această perioadă (1918-1919) inițiază pentru prima dată în țară un curs pentru studenții anului I, intitulat „Introducere în studiul medicinii și al istoriei sale”. În anul 1926 funcționează ca medic primar la Spitalul Brâncovenesc din București și medic șef de divizie. Timp de doi ani (1929-1930) funcționează ca profesor de farmacologie la Facultatea de Medicină din Cluj. În anul 1930 este primit, pe bază de concurs, profesor de medicină internă la Clinica I Medicală
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
care au circulat pe Dunăre și mare, sub pavilionul Principatelor, în secolele al XVII-lea-al XIX-lea, copiau galerele otomane și aveau echipaj românesc, fiind construite pe cheltuiala domnitorului la Galați, Brăila sau Giurgiu. Caicele militare (așa-numitele caice brâncovenești) erau nepuntate, aveau 30-40 m lungime, carenă joasă, velatură simplă triunghiulară, pe un catarg scund, 14 perechi de rame, un tun și echipaj de 31 de oameni. La pupa exista o tendă, acoperită, pentru ofițeri, iar de-a lungul copastiei
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
dau articolului de față o atenție cât mai mare, și dacă îmi permiteau cercetările chiar a-l transforma într-un studiu prețios, am început, mânat de informația raportului, să răscolesc praful trecutului de pe dosarele care mai trăiau în podul spitalului Brâncovenesc. Bunăvoința și atenția D-lui Dumitriu, Marin Ionescu și Iorașcu Vasile care timp de o săptămână n-au încetat de a căuta în tot locul unde bănuiau că vor da de vreo hârtie prețioasă, s-a terminat fără nici o satisfacție
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
dau articolului de față o atenție cât mai mare, și dacă îmi permiteau cercetările chiar a-l transforma într-un studiu prețios, am început, mânat de informația raportului, să răscolesc praful trecutului de pe dosarele care mai trăiau în podul spitalului Brâncovenesc. Bunăvoința și atenția D-lui Dumitriu, Marin Ionescu și Iorașcu Vasile care timp de o săptămână n-au încetat de a căuta în tot locul unde bănuiau că vor da de vreo hârtie prețioasă, s-a terminat fără nici o satisfacție
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
între hârtiile Corneliei din Moldova și caută actul după care s-a făcut ea. Se știe (și în acest înscris se spune) că autopsia lui M. Eminescu, cerută de Titu Maiorescu, a fost publică, s-a făcut în amfiteatrul Spitalului Brâncovenesc de către profesorii Alexianu și Șuțu, și la ea au asistat: Primul procuror al Tribunalului Ilfov, Inspectorul de poliție, Secretarul general al Ministerului Instrucțiunii Publice precum și ziariști, amici ai poetului, doctori, studenți. George Potra presupune că fiecare instituție a avut o
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
înființează Facultatea de Medicină din București. În 1864 în București ființau spitalele Colțea (200 de paturi), Filantropia (165 de paturi), Pantelimon (80 de paturi), Colentina (100 de paturi), spitalul de copii (90 de paturi), o maternitate (25 de paturi), spitalul Brâncovenesc (200 de paturi), spitalul israelit (24 de paturi), spitalul penitenciarului (40 de paturi), ospiciul Mărcuța (170 de locuri) - în cadrul cărora activau în total 19 medici; în același an în București dădeau consultații 23 de medici particulari și patru chirurgi, iar
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
aplicarea psihoterapiei, a sugestiei, a medicației homeopatice, impunându-se în fața bolnavilor cu autoritate, dominându-i cu energie prin tr-o comportare severă și o voce puternică. S-a instalat la început, într-adevăr, în Hotelul Avram, pe strada Bibescu-Vodă, în spatele spitalului Brâncovenesc, pentru ca, mai târziu, să se mute în casa farmacistului Nierischer de pe Calea Moșilor, colț cu strada Armenească, imobil care mai exista prin anii 1950. Printre vindecările sale miraculoase se numără și aceea a generalului Gh. Magheru, căruia îi indicase însă
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
117, 303, 396; Ziepser 142 450 indice de nume de locuri Salonul nou de pianuri A. Ghebauer: 115 Sapienței (strada): 215 Snagov (Znagov) (plasa, județul Ilfov): 258 Societatea de tragere (dare) la semn: 110 Societatea Filarmonică Română: 104, 262 spitalul: Brâncovenesc 183; Colentina 178; Colțea 20, 178, 261, 270; de copii 174, 178; Filantropia 178; israelit 178; materni tate 178; Mărcuța (ospiciu) 178; Pantelimon 178, 197, 198; penitenciarului 178 Splaiul Independenței: 50 Stadt Pesth (Orașul Pesta) (cafeneaua; grădina; café-chantant-ul; hotelul): 118
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
tot rotească pe demnitarii de partid și de stat, Ceaușescu a luat în propriile sale mâini lucrările de construcție ale noului centru civic. Asta înseamnă că a ordonat să se dărâme imediat tot cartierul Antim, Rahovei, Izvor. Începând cu Spitalul Brâncovenesc, din care a mai rămas doar o mică parte, continuând cu frumoasele vile, cu noile și vechile școli, chiar și cu clădirea consulară unde se eliberau pașapoarte de serviciu și vizele oficiale, totul a căzut sub lama buldozerelor, în numai
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
posibilitatea să-i contestați pe Reagan, Mitterrand și pe alții. Iertați-ne păcatul, măcar în aceste zile de Paști, când casele noastre miroseau a mirodenii și cozonac, și nu a sânge, praf și umilință, ca astăzi. O verișoară a pisicii brâncovenești, București, 9 aprilie 1984, difuzată fragmentar la 20 mai 1984 Domnilor, Știți dvs. de la Europa Liberă cine este tovarășul Corbu? Adică, pentru a reuni cele două întrebări: cunoașteți dvs. lista completă a protocolului din jurul lui Ceaușescu Niculae și ați citit
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
pe departe ce a fost calul lui Caligula. El participă într-alt fel la destinele țării. El îi aduce primului cetățean al patriei liniștea atunci când el o pierde. Tovarășul Corbu își riscă integritatea corporală, așa cum s-a întâmplat la Spitalul Brâncovenesc, pentru a decide dacă-l dărâmă sau nu. Scăpat din mașina blindată, tovarășul Corbu s-a trezit în fața instinctelor sale și, auzind cum miorlăie o pisică, a rupt-o la fugă, după ea. Pisica vulgaris sau pisica spitalicensis neștiind ce
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
a început dezafectarea, apoi dărâmarea mânăstirii Mihai Vodă (Arhivele Statului), turnul clopotniță și biserică datând din secolul al XVI-lea. Au dispărut și clădirile anexe ale Schitului Maicilor, a cărei biserică a fost mutată. Corpul cel mai vechi al Spitalului Brâncovenesc nu mai există. Fosta clădire a fabricii de pâine Gagel, o clădire foarte solidă, a fost dinamitată. Dar au fost dărâmate și nenumărate case de frumoasă factură clasicistă sau românească cu parter, etaj și grădină de pe strada Sfinții Apostoli. Printre
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
puțin după cutremurul care nici măcar nu-i zdruncinase zidurile sau temelia. Continuându-mi plimbarea prin seara bucureșteană, am ajuns pe Splai, în dreptul Domniței Bălașa. Și ea fusese, și poate mai e periclitată. Alături, largul pustiu pe care se întindea Spitalul Brâncovenesc. Cât de bine se potriveau venerabilul lăcaș și bătrânul așezământ spitalicesc. Acum, biserica a rămas singură, izolată într-un vast câmp, în care nu peste mult se vor înălța blocurile. Dacă o vor cruța marile imobile uniforme, fără niciun caracter
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
îmi amintesc o zi din iarna trecută, când, aflând că a început dărâmarea bisericii Văcărești, am încercat să o mai văd pentru ultima oară. Păzită ca pe vremea în care în incinta închisorii slujea drept depozit, biserica, în care stilul brâncovenesc, chiar după moartea sângeroasă a domnitorului, își atingea plenitudinea, era despuiată de onoare, de coroana ei. În zăpada murdară a curții zăcea catapeteasma! Doborâtă, crucea mai strălucea pe alocuri de vechea ei poleială. Turlele erau desfăcute și zidurile se înălțau
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
distrugerii s-a abătut și asupra altor monumente renumite, caracteristice pentru istoria Capitalei. În 1984 a fost dărâmată, în ciuda protestelor specialiștilor, biserica fostei mânăstiri Cotroceni, ctitorie a lui Șerban Vodă Cantacuzino, domn al Țării Românești între 1678 și 1688. Spitalul Brâncovenesc a împărtășit aceeași soartă în ianuarie 1985. Unul din monumentele cele mai de seamă de tradiție bizantină, o adevărată capodoperă a arhitecturii românești, și anume ansamblul mânăstirii Văcărești clădit de către Nicolae Vodă Mavrocordat, domn în Muntenia între 1719 și 1730
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
alteia străvechi. La rândul său, domnitorul binecredincios și martir, Constantin Brâncoveanu zidește pe locul bisericuței lui Preda Brâncoveanu, în jurul anului 1696, o biserică frumoasă din piatră, organizând, cu danii de pădure și pășune pentru vite, o mănăstire și un palat brâncovenesc în Sâmbăta de Sus. Vitregia timpurilor, neînțelegerea și înverșunarea stăpânirii străine au dus la dărâmarea mănăstirii Brâncoveanu în 1785, spre jalea întregii comunități de credincioși ai satelor din jur și mai ales ai celor din Sâmbăta și Lisa. Timpul s-
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
scaunului Bucureștilor, înălțându-l, în fine, în 1704, în funcția de mare logofăt. După 1710 nu mai apare în documente. G. a fost unul dintre acei mari boieri cărturari care, împreună cu oameni ai Bisericii, au zidit faima culturală a deceniilor brâncovenești. Ei „făceau” cultură dintr-o superioară plăcere, fiind în același timp convinși de utilitatea demersurilor lor pentru propensiunea spirituală a lumii românești. Lucrând adesea în tandem cu Radu Greceanu, fratele său, G. s-a aflat printre cărturarii care au participat
GRECEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287347_a_288676]
-
care „numai ceriului gurii dau pre scurt gust și plăcere”, ele ascunzând însă, vremelnic și înșelător, o deșertăciune funciară. Doar cele spirituale sunt veșnice - după cum destinate ținerii minte se înfățișează și inițiativele menite „folosului de obște”, concept drag umaniștilor epocii brâncovenești -, celelalte „ca umbra și fumul trec”, marcate de neîntrerupta schimbare căreia îi este supusă și existența omenească, precară, fatal și ineluctabil datată. Pentru Evanghelia greco-română imprimată de Antim Ivireanul la București în 1693, G. scrie și o „epigramă” (sub stema
GRECEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287347_a_288676]
-
atitudinea refractară față de el a lui Cantemir. În concluzie, reprezentările animaliere aveau, în spațiul românesc, o recurență intensă, atât în pictura murală bisericească 34 sau în sculptura bisericească 35, cât și în arta heraldicii 36 sau în cea a miniaturilor brâncovenești 37, care au cunoscut o perioadă de înflorire chiar în epoca lui Cantemir. Mai mult decât atât, figurația iconografică a simbolurilor animaliere pare să o fi luat înaintea traducerilor surselor textuale, observă Maria Golescu: "Este interesant de notat că aceste
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
111-123, Sorin Iftimi, Animalele în heraldica boierească din Moldova (secolele XIV-XVIII), pp. 136-157 și Constantin Itu, Steme ardelene din secolele XVI-XVIII cu mobile heraldice luate din lumea animală, pp. 158-163. 37 Violeta Barbu, Simboluri și embleme: reprezentări animaliere în miniatura brâncovenească, în "Revista de istorie socială", XII-XV, 2008-2010 (apărută în 2011), pp. 95-110. Autoarea avansează o ipoteză foarte interesantă, care marchează începuturile unei schimbări de atitudine, a unei contestări discrete, deocamdată, a gândirii religioase specifice perioadei medievale, în spațiul cultural autohton
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
111-123, Sorin Iftimi, Animalele în heraldica boierească din Moldova (secolele XIV-XVIII), pp. 136-157 și Constantin Itu, Steme ardelene din secolele XVI-XVIII cu mobile heraldice luate din lumea animală, p. 158-163. 105 Violeta Barbu, Simboluri și embleme: reprezentări animaliere în miniatura brâncovenească, în "Revista de istorie socială", XII-XV, 2008-2010 (apărută în 2011), p. 95-110. Autoarea avansează o ipoteză foarte interesantă, care marchează începuturile unei schimbări de atitudine, a unei contestări discrete, deocamdată, a gândirii religioase specifice perioadei medievale, în spațiul cultural autohton
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
07.1941. Decretul-Lege Nr. 2030 din 12.07.1941. Regulament asupra Decretului-Lege relativ la statutul militar al evreilor. 1021 Constantin Dănulescu (1897-1953), medic și om politic român. Studii la Facultățile de Medicină din București (1928) și Paris; medic radiolog la Spitalul Brâncovenesc și medic șef la Casa de Ajutor P.C.A. din București. Subsecretar de Stat la Ministerul Muncii, Sănătății și Ocrotirii Sociale (12.07.1941-24.06.1943). În calitate de fost demnitar în guvernul mareșalului Ion Antonescu a fost pus sub acuzare, judecat și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]