746 matches
-
de ce? Ai mult de muncă acolo? Vrei să trec pe la hotel? Nu, că plec la gară. Vreau să știu dacă nu te tulbur. N-aș vrea ca discuția noastră... Nu, deloc. Spune. Mihai, aud vocea gravă a Cristinei, de unde știe Brîndușa că ai fost la mine în cameră? Cuuum? Nu țipa. Pe la patru jumătate-cinci, Brîndușa mi-a dat telefon și mi-a spus următoarele: dacă-mi telefonează cineva de la combinat, să mă întrebe de comportarea ta, să spun că eu sînt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
capul pe brațele puse unul peste altul pe pupitrul de comandă. Stau așa mult timp, cîteva minute, și încerc să mă gîndesc la ceva, dar nu-mi vine în minte decît înjurătura adresată Cristinei, să aibă putere să-i dea Brîndușei declarația oh!, ce satisfacție voi avea cînd voi afla că sînt acuzat pe baza declarației dată de Cristina!... Declarația Tamarei n-o mai pun la socoteală, va fi cinstită; dar a Cristinei... ha!... ce ironie!... Cineva îmi pune mîna pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
așa deosebit în întrebarea mea?! se miră Vlad. Existența ta se concretizează în paginile scrise, tot așa cum a mea înseamnă invenții ori probleme tehnice rezolvate. Află că cele mai bune invenții le-am făcut cît am fost prieten cu Brîndușa. Brîndușa cealaltă, care știa să mă stimuleze. Dumnezeule, exclamă el uitîndu-se în sus, unde ții ascuns ceasul timpului, că vreau să ți-l fur și să-l dau înapoi!... Își coboară privirea pe pupitrul de comandă și începe imediat să dea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
vă încape?! Șefule, strigă Cornea în interfon, am terminat montajul. Mulțumesc, tov maistru! îi spun după ce apăs pe clapa de deschidere a microfonului. Cînd o să luați Ordinul Muncii, fac eu cinste. Chef mare, precum unii, la cabana combinatului de la Poiana Brîndușelor. Vînat proaspăt, păstrăvi și femei. Dacă ai bani. Ce zici, meștere? Cornea nu-mi răspunde, și eu înțeleg că mai sînt și alții în camera tabloului de comandă, dar nu-mi pasă. Închid interfonul și-mi strîng haina de azbest
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
frunte azi, mai ales că erau și cei de la partid... Nu mergi acasă? Mai am puțină treabă... Ne mai strîngem încă o dată mîinile. Dinu face un semn de rămas bun și pleacă spre poartă, pe urmele lui Vlad și-ale Brîndușei. "Teona", exclam eu în gînd. Deci de la Dinu știe ea puținul cît îl știe despre mine: că beau vodcă și că beau din pahare cu sticlă groasă, așa cum spunea că va cumpăra și ea seara asta. Teona... Îmi telefonează de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
evident, de vreun boșorog, cum îs eu acum, îmi face mos Toader cu ochiul. Hai, fugi, mă lovește el cu palma peste spate, arătîndu-mi drumul spre poartă, fugi, că tu n-o să scrii decît despre florile de-aici, din Valea Brândușelor... De ce n-ai și brîndușe în seră, nea Toadere? Sunt otrăvitoare, nu știai? Din ele se extrage colchicina, folosită la tratarea unor boli, dar tot nu-mi plac: sunt prea rezistente la vreme rea... Magnolia e altceva... face bătrînul un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
îs eu acum, îmi face mos Toader cu ochiul. Hai, fugi, mă lovește el cu palma peste spate, arătîndu-mi drumul spre poartă, fugi, că tu n-o să scrii decît despre florile de-aici, din Valea Brândușelor... De ce n-ai și brîndușe în seră, nea Toadere? Sunt otrăvitoare, nu știai? Din ele se extrage colchicina, folosită la tratarea unor boli, dar tot nu-mi plac: sunt prea rezistente la vreme rea... Magnolia e altceva... face bătrînul un gest larg cu brațele, privind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
spun, întinzîndu-i farmacistei trei lei și cincisprezece bani. E vorba de un prieten, are o criză de colită. Farmacista îmi dă sticluța, împachetată într-o hîrtie, eu îi mulțumesc, închizînd o dată din ochi într-un semn prietenesc, apoi pornesc alături de Brîndușa spre ușă. Îi dați sticluța din partea mea, spun, oferind picăturile Brîndușei. Să-i spuneți că-i fac cinste pentru ajutorul dat azi, adaug surîzînd. Deschid ușa, o invit pe Brîndușa să iasă, ies și eu nu înainte de-a mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
un prieten, are o criză de colită. Farmacista îmi dă sticluța, împachetată într-o hîrtie, eu îi mulțumesc, închizînd o dată din ochi într-un semn prietenesc, apoi pornesc alături de Brîndușa spre ușă. Îi dați sticluța din partea mea, spun, oferind picăturile Brîndușei. Să-i spuneți că-i fac cinste pentru ajutorul dat azi, adaug surîzînd. Deschid ușa, o invit pe Brîndușa să iasă, ies și eu nu înainte de-a mai întoarce o dată capul s-o salut pe farmacistă, care îmi face
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
l-a apucat o criză, strînge ea din umeri ca o scuză că e îmbrăcată în fugă, cu pardesiul direct peste capot, pe care l-am zărit cînd și-a aranjat mai bine eșarfa la gît. "Asta să fie oare Brîndușa care m-a umilit dimineață?! mă străbate un gînd. Brîndușa care strînge declarații..." Aș fi preferat să aibă o criză de nervi, doamnă, și să vă strîngă de gît, îi spun calm. Vorbele mele o lovesc pe Brîndușa ca o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
o scuză că e îmbrăcată în fugă, cu pardesiul direct peste capot, pe care l-am zărit cînd și-a aranjat mai bine eșarfa la gît. "Asta să fie oare Brîndușa care m-a umilit dimineață?! mă străbate un gînd. Brîndușa care strînge declarații..." Aș fi preferat să aibă o criză de nervi, doamnă, și să vă strîngă de gît, îi spun calm. Vorbele mele o lovesc pe Brîndușa ca o palmă dată pe neașteptate. Face o grimasă de durere, lăsîndu-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
dinspre blocurile din spatele complexului alimentar, rupe tăcerea un țipăt de femeie speriată, apoi se aud alte cîteva voci. De pe trotuarul celălalt, doi bărbați traversează strada în fugă. Probabil vreunul bețiv se ceartă cu soția. Ești plin de răutate, îmi șoptește Brîndușa cu glasul trist. Am devenit, doamnă, precizez eu. Crezi că e calea cea mai bună, Mihai? O, ce favoare! exclam. Sună frumos acest "Mihai", o imit cu glasul leșinat. Dimineață mă sictireați cu "tovarășe fizician"! Cum de v-ați răsucit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
dea replica. Mda, surîde ea. Am impresia că Ștefănescu nu a mințit cînd a scris că tu ai fost la Cristina. Știam doar că-i place să fie ironică la adresa bărbaților, uneori cinică, dar constat că... Tu tînăr, ea... Ascultă, Brîndușa! îi strig încet, înfuriat. Un bărbat și o femeie pot avea și alte coordonate pe care să se întîlnească, nu numai cele pe care le insinuezi. Dacă n-ai reușit să-ți cunoști prietena, înseamnă că n-ai văzut în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
înghițită de beton și asfalt, iar șoseaua-ți urlă sub fereastră, că te întrebi dacă proiectanții au avut și cap, sau capul lor era preocupat doar de vilele de sub munte?! Nu-i oare cazul ca muncitorii din Combinatul Chimic "Valea Brândușelor", "beneficiari" ai noilor cartiere, să-și spună părerea și-n probleme de sistematizare?! Căci, la urma urmei, ei locuiesc aici, nu proiectanții și nici gospodarii orașului, îmi zic plin de furie, oprindu-mă în fața blocului în care locuiesc. Greu, vecine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
de ceasul morții să dai de urma tabelului cu numele tău, pentru garsoniera de la blocul-turn, așa-i? De unde știi? Cumnată-miu și inginerul Teodoru au aranjat să se rătăcească tabelul, să nu primești locuința. Sînt colegi de chefuri la Poiana Brîndușelor... Lui Teodoru îi suflasem amanta, dar lui cumnată-tu ce dracu i-am făcut? Nici nu-l cunosc. Ba-l cunoști. A trecut seara asta pe la mine să-mi spună că te reclamă la partid și, poate chiar, te dă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
cinci. Telefonul sună, Fulvia răspunde și confirmă centralistei comanda făcută pentru ora cinci. N-am nici un chef să întîrzii mîine, că iese cu scandal. Mai am de făcut un montaj și-am terminat cu platforma industrială a Combinatului Chimic Valea Brândușelor. Și cu minunatul oraș-municipiu Valea Brândușelor. Mă mut sus în munte. Se face o fabrică de ciment, una foarte mare. O să fie de lucru măcar pentru patru-cinci ani. Tu ce faci, mai rămîi? Apropo: ce specialitate ai? Fizician. Nu vii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
confirmă centralistei comanda făcută pentru ora cinci. N-am nici un chef să întîrzii mîine, că iese cu scandal. Mai am de făcut un montaj și-am terminat cu platforma industrială a Combinatului Chimic Valea Brândușelor. Și cu minunatul oraș-municipiu Valea Brândușelor. Mă mut sus în munte. Se face o fabrică de ciment, una foarte mare. O să fie de lucru măcar pentru patru-cinci ani. Tu ce faci, mai rămîi? Apropo: ce specialitate ai? Fizician. Nu vii la noi? Avem nevoie de un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
5 PARTEA ÎNTÎI 9 PARTEA A DOUA 146 PARTEA A TREIA 200 DE ACELAȘI AUTOR: Zaruri de cretă, roman, Editura Junimea, 1976; Ziua magnoliilor viscolite, roman, ediția I-a, Editura Cartea Românească, 1979; Cursa rapidă, roman, Editura Junimea, 1982; Vremea brândușelor, Editura Cartea Românească, 1984; Sezonul pescărușilor, film despre furtul tezelor de doctorat în Chimie, realizat în 1984 după scenariul lui Constantin Munteanu, interzis la vizionare, ieșit pe ecrane în 1990, distins cu Marele Premiu al Cinematografiei; Teona, roman, Editura Junimea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
secolul al XVII-lea, în „Revista de istorie”, XXIII, 1970. 8. Vezi Dan Horia Mazilu, Voievodul dincolo de sala tronului, Iași, Editura Polirom, 2003, p. 500 și urm. 9. Vezi Lucian Boia, între înger și fiară, traducere din limba franceză de Brândușa Prelipceanu și Lucian Boia, Editura Humanitas, [2004], pp. 117-121. 10. Vezi Nicolae Stoicescu, Dicționar..., pp. 343-344. 11. Nicolae Iorga, Viața femeilor..., pp. 27-29. 12. într-o carte mai veche ( Udriște Năsturel, București, Editura Minerva, 1974, p. 43), am examinat ipoteza
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
2); blîndețe (2); fericire (2); finuț (2); flori (2); floricică (2); iarna (2); iarnă (2); inocență (2); mărțișor (2); minunat (2); natură (2); pădure (2); sensibilitate (2); soare (2); tandru (2); verde (2); viață (2); admirație; amestecat; apă; aplecat; aur; brîndușă; bucurie; copii; copil; culoare; curajosul; delicat; faună; fin; firavitate; fragilitate; găină; ger; gogonel; grădină; greutate; hîrtie; inocent; inocentă; îndrăzneală; îndrăzneț; întinerire; lumină; mamă; meșter; naturalețe; nevinovăție; nou; parfum; perfecțiune; prinț; rupt; rușinos; sensibil; stînjenei; subțire; topirea zăpezii; trandafiri; triumfător; valuri
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
frunză (2); grătar (2); lemne (2); mediu (2); pace (2); pădurar (2); pătură (2); plimbare (2); singurătate (2); tăiată (2); teamă (2); tufiș (2); vegetație (2); acasă; afine; Amazon; ascuns; ascunzătoare; aur; basme; bătrînă; Bear Grylls; bogat; braconier; de brazi; brîndușe; cadou; campion; casă; căpșuni; cerb; cîmp; coarne; codri; cojoc; de conifere; copaci, animale; crengi; curat; curățenie; defrișată; defrișări; deșert; distanță; distracții; Domnească; dumbravă; ecou; Eminescu; enigmatic; erotism; excursie; faună; fîn; flori; foioase; frunziș; grupare; gunoaie; Gura Hoinarului; hoți; imaginație; imensă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); nuntă (2); panseluțe (2); prună (2); putere (2); trist (2); urît (2); urîtă culoare (2); verde (2); violență (2); Violeta (2); violetă (2); viu (2); ador; alături; alertă; amestec; ametist; amor; aparte; așternut; atrăgător; bădăran; bici; Blaga; bluză; Bogdan; brîndușă; brutal; bun; bunăstare; cald; calmitate; cameră; cercei; cerul; color; culoare profundă; culoare purpurie; cuminte; depresie; doliu; mi-i dragă; dragoste; drăguț; drăguță; eleganță; energie; eșarfă; eu; fată; filă; flăcări; fluture; frig; fundă; galben; genunchiul meu; haine; halucinație; halucinații; iris; încărcare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
legumele Busuioc, mușețel, bostan, coriandru, dovleac, dovlecel, lavandă, ceapă, mazăre și mărar. Soiurile necomestibile Nu consumați florile recoltate de la plantele tratate cu pesticide și nici pe cele cumpărate de la florărie. Următoarele specii sunt necomestibile și toxice: omagul, mătrăguna, floarea-broștească, cerceii-doamnei, brândușa de toamnă, degețelul roșu, stânjenelul, narcisa galbenă, leandrul, lobelia, cafeluțele, lăcrămioara, narcisa, brebenocul, petunia, nemțișorul, rododendronul și spânzul. Tot necomestibile sunt și florile de sparanghel, de vinete, de ardei, de cartofi și de roșii. Florile de grădină • Toată vara trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
4, Înfrățirii, Virtuții, Drăgășani, Kogălniceanu, Zola nr. 32, Aida, Baader), Bencecu de Sus (p), Bencecu de Jos (p), Buziaș (p), Nădrag, Breștea, Pădureni (p), Lungă (p), Nerău (p), Sânnicolau Mare - Vama, „Alternativă”, străzile Andreica, Sadoveanu; Igriș (p). JOI: Timișoara (străzile Brândușei (p), Timiș (p), Teiului (p), C. Torontalului (p), Baabadag, bl. 16-19, Milcov, Miorița, Nicolinț, Livezilor nr. 42A), Bencecu de Sus (p), Bencecu de Jos (p), Dudeștii Noi (p), Lugoj - străzile Coposu, Piața Republicii, Spl. Coșbuc, Șiretului, A.C. Popovici, Primăverii, Astaloș
Agenda2004-11-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282192_a_283521]
-
ineficiente, uitîndu-le aprinse și să nu folosim mașina de spălat vase pînă n-am umplut-o." Pentru Dumnezeu, intrăm în Uniunea Europeană, nu în URSS! Un alt articol inspirat, serios și scris la obiect este "Profilul spiritual al Europei", semnat de Brîndușa Palade. Tînăra eseistă comentează momentul de criză pe care l-a adus în viața Europei referendumul prin care Franța a respins Tratatul Constituțional al Uniunii Europene: "Caracteristic pentru Europa, chiar dacă este sau nu recunoscut explicit de arhitecții Uniunii Europene, e
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10128_a_11453]