7,946 matches
-
pe o țâră de căpară. Când să-mi capăt toată plata S-a măritat fata. Scara Raiului Între munții mei și Dumnezeu Se Întinde o scară de frasin Pe care urcă și coboară Îngerii Cu vedre de caș și de brânză și cu câte o litră de răchie Pitulată sub aripi Ca să n-o vadă Atotputernicul. Cetatea Grădiște Se spune că În vremea ei de fală Cetatea avea porți uriașe de aramă Păzite de un balaur Înfricoșător Ce scuipa foc și
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
până la Năsâpiște. S-au iubit jumătate din noapte Învăluiți de cântecul păsărilor și de palele arămii ale focului Apoi foamea le-a Învins pofta de dragoste Gheorghe s-a hotărât să coboare În sat și să fure câta slănină Câta brânză și un codru de pâine. Mergând pe cărarea abia ghicită de sub crengile fagilor Însoțit de freamătul și de vuietul pădurii Lui Gheorghe i s-a părut că aude În urma sa pași Pași târșiți de fiară ori de moroni S-a
Grupaj poetic - Amintiri despre ţărani. In: Editura Destine Literare by Ion Marin Almăjan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_386]
-
Nu cred că aveam (și continui să nu am) o excelentă cunoaștere a mai nimic pe lumea asta... Spaniola, hai să zicem, „impecabilă” o datoram profesorilor mei de la Catedra de spaniolă și celui care m-a pregătit pentru admitere: Mircea Brânză. Alura „actuală” o dobîndisem lucrînd la ONT ca ghid, deci practicînd imersiunea în limbajul cotidian; iar hispanizarea emoțională s-a produs în ’88, cînd l-am cunoscut pe spaniolul (între timp românizat) care-mi este, de atunci, alături. În ce privește „Generația
Cătălina Iliescu-Gheorghiu: „O antologie nu e o enciclopedie“ by Simona Sora și Claudiu Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/2860_a_4185]
-
să-și facă aprovizionarea. După ce a terminat de cumpărat tot ceea ce avea trecut pe listă de la prima doamnă, Maria, președintele Traian Băsescu le-a declarat jurnaliștilor, la ieșirea dintr-un hypermarket bucureștean, că a cumpărat mai multe produse, printre care ”brânză cu smântână, morcovi, de toate”, potrivit NewsIn. "Uitați-vă aici, ceapă românească, era mai frumoasă ca aia din import. Lămâile nu-s românești, morcovul românesc - acolo unde era cu etichetă - și ridichi, n-am luat d-alea curățate, ci d-
Ce a constatat Băsescu la cumpărături by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39295_a_40620]
-
eforturi supraomenești de a nu mă face de rușine în mijlocul Parisului. Mașinile furnicau în toate sensurile. Pietonii alergau, unii sub umbrelă, alții chirciți pe sub copertinele magazinelor. În alte circumstanțe, aș fi savurat un astfel de peisaj. Acum, treceam ca prin brânză, cu rucsacul în spate, mai greu ca niciodată, și fața schimonosită de durere. Vezica plină stătea să plesnească. Situație ingrată. În copilărie, noaptea, mă trezeam brusc și așteptam să se lumineze ca să fac pipi. Orele acelea mi se păreau, la
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
de la grădi totul mergea strună: turnurile din cuburi de lemn se ridicau de treișpe etaje, mași nuțele se bușeau artistic de pereți, războaiele cu soldăței izbucneau pe sub mese și tanti Tuți - CEO-ul meu de atunci - îmi spunea că sunt brânză bună în burduf de câine. Eu o luam ca pe „ăl mai tare din parcare“. Bucuria cea mare începea abia după grădi, când tataie venea după mine și mergeam în parcul Moghioroș să jucăm fotbal, apoi construiam și lansam avioane
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
încep o timidă discuție cu o domniță cu părul blond, ars, din fața mea. Mă apro pii de ea, iar cojocul de blană, pe care i-l ating în se miîntuneric, îi miroase atât de impunător - și deloc im previzibil - a brânză și a oaie. Prin ninsoare se apropie discret Vasile, un coleg de școală pe care îl știu de mult timp, dar numai prin intermediul câtorva plictisitoare saluturi. Îmi întinde mâna, prea asprită de muncă, și mă trage încet într-o parte
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
și chimen, papricașul cu găluște și gulașul unguresc. Specifice regiunii sunt: sarmalele bănățene, cele mai mari făcute în țara noastră, pogăcelele (turtă din mălai sau făină de grâu coaptă, adesea cu jumări), „varga beleș” (budincă din tăieței de casă cu brânză de vaci și stafide, învelită din foi de plăcintă) și pizza cu blat de porumb, invenție a morarilor italieni aduși aici de împărăteasa Maria Tereza, în secolul al XVIII-lea. Bucovina a fost, dintotdeauna, patria cartofului, a lactatelor și a
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de artă, fie că este vorba de borșul de potroace, acrit cu zeamă de varză, borșul de vită și borșul de cartofi, în zilele de post. Sunt mult apreciate sărmăluțele moldovenești, mult mai mici decât cele din Ardeal și Banat, brânza cu smântână și mămăliguță, tochitura moldovenească, chiroștile cu cartofi, ceapă și afumătură, aliveciul moldovenesc și poalele’n brâu. Dintre bucatele nelipsite la sărbătorile de iarnă amintim: plăcinta cu brânză, cârnații, caltaboșul, toba și răcitura, iar în zilele de Paște ori
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
sărmăluțele moldovenești, mult mai mici decât cele din Ardeal și Banat, brânza cu smântână și mămăliguță, tochitura moldovenească, chiroștile cu cartofi, ceapă și afumătură, aliveciul moldovenesc și poalele’n brâu. Dintre bucatele nelipsite la sărbătorile de iarnă amintim: plăcinta cu brânză, cârnații, caltaboșul, toba și răcitura, iar în zilele de Paște ori la hramuri sunt preparați cozonacii, colacii împletiți, pilaful și nelipsitele sărmăluțe, în foi de varză și de viță de vie. Aceste mâncăruri sunt udate cu vinuri aromate, mult apreciate
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
se prepară din specii variate (plătică, știucă, crap, caras, biban, morun) și multe legume (roșii, ardei, morcov, ceapă, țelină, pătrunjel) fiind completat, la felul doi, cu saramura de crap și pește la proțap. La desert, se consuma plăcinta dobrogeană cu brânză de oi, servită cu un pahar de chefir și celebrele dulciuri turcești: șerbet, alviță, baclavale. Dintre băuturile alcoolice, vinul de Murfatlar n-are egal. În Maramureș, sunt prețuite o serie de bucate specifice civilizației păstorești, bazate pe carnea de oaie
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
egal. În Maramureș, sunt prețuite o serie de bucate specifice civilizației păstorești, bazate pe carnea de oaie și cea de vită, la care se adaugă slana afumată și costița tăiată mărunt și păstrată în untură. Nelipsite de pe masa maramureșenilor sunt brânzeturile și horinca de prune, iar dintre mâncărurile specifice, la mare căutare sunt clătitele cu brânză de vaci și smântână, mămăliga cu brânză și jumări, ciorbele drese cu smântână și bulzul, un amestec de mămăliga și brânză de burduf, servit cu
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de oaie și cea de vită, la care se adaugă slana afumată și costița tăiată mărunt și păstrată în untură. Nelipsite de pe masa maramureșenilor sunt brânzeturile și horinca de prune, iar dintre mâncărurile specifice, la mare căutare sunt clătitele cu brânză de vaci și smântână, mămăliga cu brânză și jumări, ciorbele drese cu smântână și bulzul, un amestec de mămăliga și brânză de burduf, servit cu ouă și smântână. Dintre produsele de post, mai cunoscute sunt ciupercile pane, salata de ciuperci
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
care se adaugă slana afumată și costița tăiată mărunt și păstrată în untură. Nelipsite de pe masa maramureșenilor sunt brânzeturile și horinca de prune, iar dintre mâncărurile specifice, la mare căutare sunt clătitele cu brânză de vaci și smântână, mămăliga cu brânză și jumări, ciorbele drese cu smântână și bulzul, un amestec de mămăliga și brânză de burduf, servit cu ouă și smântână. Dintre produsele de post, mai cunoscute sunt ciupercile pane, salata de ciuperci, sarmalele cu ciuperci și păsat și cornulețele
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de pe masa maramureșenilor sunt brânzeturile și horinca de prune, iar dintre mâncărurile specifice, la mare căutare sunt clătitele cu brânză de vaci și smântână, mămăliga cu brânză și jumări, ciorbele drese cu smântână și bulzul, un amestec de mămăliga și brânză de burduf, servit cu ouă și smântână. Dintre produsele de post, mai cunoscute sunt ciupercile pane, salata de ciuperci, sarmalele cu ciuperci și păsat și cornulețele de post cu borș. Bucătăria din Muntenia este o sinteză a obiceiurilor culturilor străine
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
rural: drumeții, hrănitul animalelor, pescuit, echitație, participarea la sărbătorile locale (nuntă, botez, horă); mâncarea tradițională, preparată în gospodărie, să asigure cel puțin 60% din hrana turiștilor; să existe produse locale, artizanale (obiecte din lemn, ceramică, îmbrăcăminte) și produse alimentare (vinuri, brânză, fructe). Satele turistice sunt prezente, cu deosebire, în zonele montane (Maramureș, Bucovina, Neamț, Bran-Rucăr, Țara Moților), pe litoral (Vama Veche) și în deltă (Crișan, Mila 23, Mahmudia). În funcție de resursele turistice predominante, se deosebesc următoarele sate turistice (Melinda C. et al
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
pe scară ca să ajungă sus să toarne strugurii Între cei doi cilindrii care-i zdrobeau când omul Învârtea manivela. Seara când au fost chemați toți la masă, În traista tatălui lui Ionuț, au pus și o bucată mai mare de brânză, o stică de must și câțiva ciorchini de struguri, să aibă și pentru copii. Observase fermierul că omul era harnic și priceput, așa că se hotărâse să-l apropie mai mult de el și de ferma lui unde, chiar mai avea
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
ca să se mai miște treburile, dar acum nu mai am nici putere nici voință. Îți amintești când m-am certat cu președintele de sindicat că nu face nimic pentru noi salariații? Așa au Început să aducă la microcantină, unt și brânză telemea, așa sărată cum este, te-am scutit pe tine de stat la cozi să poți Învăța. Au de gând să aducă și carne congelată la pachet, poate atunci, fac și eu ca puștiul din troleu, Încheiase Teia cu un
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 8 6 Atelierele erau mari, luminoase, două pentru sculptori situate la parter, iar la etajul I altele două erau destinate pictorilor. Deseori veneau în vizită la noi, doctorul Brânzei, Dan Hatmanu, pictorii Nicolae Popa și Victor Mihăilescu Craiu. Într-o vară a venit la Iași sculptorul Gheorghe Anghel și ne-a vizitat atelierul de sculptură. A stat aproape o lună de zile, în acest timp a lucrat numai un
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
DUMITRAȘCU FILIOREANU:LUCRERTIA DUMITRAȘCU FILIOREANU 2/19/2011 2:20 PM Page 8 6 Atelierele erau mari, luminoase, două pentru sculptori situate la parter, iar la etajul I altele două erau destinate pictorilor. Deseori veneau în vizită la noi, doctorul Brânzei, Dan Hatmanu, pictorii Nicolae Popa și Victor Mihăilescu Craiu. Într-o vară a venit la Iași sculptorul Gheorghe Anghel și ne-a vizitat atelierul de sculptură. A stat aproape o lună de zile, în acest timp a lucrat numai un
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
mult, după anul 1503 legăturile comerciale cu brașovenii s-au consolidat. Astfel, pentru perioada 1505-1553, Registrele brașovene atestă pe unii locuitori ai satului Breaza făcând comerț cu Brașovul. Ei făceau negoț cu morun, dar mai ales cu vite, piei și brânză (produse specifice zoneiă. Se cunosc din fericire, toți stăpânii de odinioară ai moșiei satului Breaza. Amintirea lor aici poate demonstra continuitatea vieții economico-sociale, cultural-tradiționale la Breaza. Pentru secolul al XVI-lea sunt de amintit, Stoican, mort după 1510, spătarul Draghici
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
era de 40 bani pentru vechea măsură a poverii. Nu se plătea vamă pentru lâna și pieile oilor moarte. Alături de agricultură, în cadrul gospodăriilor țărănești din Breaza, aveau loc și o serie de lucrări cu caracter meșteșugăresc, cum ar fi prepararea brânzeturilor, a țuicii, se țesea pânza și se confecționau obiecte de îmbrăcăminte, existând în felul acesta o industrie casnică extrem de complexă, care a continuat până în zilele noastre. În cadrul acestei economii naturale, și respectiv, al industriei casnice, un rol important l-au
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
dat o să le ascult pe toate sau, mă rog, câte vor fi înregistrate atunci și o să le copiez și o să le dau un pic la rindea și o să sune într un mare fel. Scriu. Pe ici, pe colo. Nu mare brânză. De asta te-ai prins și tu. Da’ de chestia asta nu știe nimeni. Deocamdată, vreau să spun. Dacă iese mișto, văd eu. Fac ceva cu ea. Dacă nu, asta e. N ar fi prima dată. Și... și-așa. Aveam
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
care fură bani din geanta maică-sii. De studentă nesărată, dar promițătoare, cu bluza închisă până-n gât și sâni absolut desăvârșiți, care iese de la examen, o ia pe Magheru, cu mintea aiurea, mușcă dintr un pateu cu ciuperci (sau cu brânză, vrei cu brânză?) și, în timp ce-și caută cartela de metrou în buzunar, bingo!, se ciocnește de mine, scriitorașul de mâna a șaptea care o să fie varianta ei expirată de Casanova în blugi pe care în doitreipatru ani o să
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
din geanta maică-sii. De studentă nesărată, dar promițătoare, cu bluza închisă până-n gât și sâni absolut desăvârșiți, care iese de la examen, o ia pe Magheru, cu mintea aiurea, mușcă dintr un pateu cu ciuperci (sau cu brânză, vrei cu brânză?) și, în timp ce-și caută cartela de metrou în buzunar, bingo!, se ciocnește de mine, scriitorașul de mâna a șaptea care o să fie varianta ei expirată de Casanova în blugi pe care în doitreipatru ani o să-i pună chiar
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]