3,756 matches
-
de-un copac s'acolo aștept tot nemul vostru-'nvins, să mi se-adune la picioare cu trupuri àcere de spadă, să'nalt, încolăcind pe bratu'mi întins, sălbateca mea pradă si'n cingători însuflețite să las să-mi fie brâu'ncins. Far' de putere împotrivă-mi, pădurea'ntreagă-mi este roaba, ea ce mă'nlăntuia cu aspra-i mireazmă și cu teama-i grea, de-acum împărătia-i toată de taină și fior e-a mea, si'nveninata-i vrăjmășie e cucerita mea
Alice Călugăru by Ilie Constantin () [Corola-journal/Memoirs/17519_a_18844]
-
să-l însoțească prin trapul lor, ajunseră la pasajul Domingo. La acea vreme, casa familiei Lax era singurul edificiu terminat de pe întreaga stradă, deși mai erau și altele destule de avansate. Muncitorii mișunau în voia lor, guralivi și goi până la brâu. Cei trei frați îi priveau înspăimântați: oamenii aceiau erau prea neciopliți pentru obiceiurile lor de copiii crescuți în puf. Fuseseră așteptați cu nerăbdare. Când caleașca pătrunse în curte pe sub arcul de la intrarea destinată caleștilor, stăpâna văzu că întreg personalul de
Care Santos Încăperi ferecate by Marin Mălaicu-Hondrari () [Corola-journal/Journalistic/3356_a_4681]
-
Berchișești, județul Suceava, Ansamblul „Simphony” din orașul Strășeni, Republica Moldova. Au fost recitate poezii dedicate limbii române din creațiile poeților: George Coșbuc, Mihai Eminescu, Alexe Mateevici, Grigore Vieru etc. Au fost interpretate cântece și dansuri de pe tot cuprinsul țării: hore, sârbe, „Brâul”, „Ciobănașul”, „Brașoveanca”, „Călușarii”, „Ofițearasca”, cât și specifice anumitor zone - nordul Moldovei: „Rusasca”, „Huțulca”, „Cumătrița” (Ansamblul școlii Gimnaziale din comuna Berchișești, județul Suceava), Valea Ozanei: „Bate toba, măi Vasile”, „Mi s-a dus bădița-n sat”și trei suite de dansuri
Ziua limbii române sub privegherea Sfinxului. In: Editura Destine Literare by Elena Trifan () [Corola-journal/Journalistic/99_a_398]
-
martie, dar marți, 13 mai, a revenit pe aceeași temă într-o declarație de presă de la Palatul Cotroceni, când a afirmat: "Scenariul cel mai rău ar fi o destabilizare a regiunii Odessa și veți constată că regiunea încinge că un brâu Transnistria și după aceea să se poată ajunge cu influență Rusiei astfel încât teritoriul controlat de Rusia să ajungă până la brațul Chilia, e vechea frontieră a României cu URSS și credem că este unul dintre obiective".
Ambasadorul Rusiei, către Băsescu: Nu vom accepta! by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/30499_a_31824]
-
a împrăștiat prea departe peste ani voi avea o victorie tîrzie: la focul arheologilor într-o seară vor crede că te-ai întors Ieșim din pubertate ca dintr-o piele fierbinte Niciodată n-am să mai cînt îngropat pînă la brîu în monede de aur ca acum: imaginația e un majordom care a văzut multe niciodată, în cerneluri de preț n-am să-mi mai înmoi părul și pe trupul meu niciodată nerușinarea nu se va mai iscăli: "te voi visa
Poezie by Ioan Morar () [Corola-journal/Imaginative/15218_a_16543]
-
fluturi, pentru ierburi. Cu o sală de așteptare albă ca neaua. Apele au dărâmat totul - dovadă că nici n-a fost construită casa ca lumea, prea îl interesau pe doctor doar fleacurile și nu chichițele importante -, n-au rămas decât brâul de pietre de râu de la bază. Dar nici ele toate. Din râu au venit, în râu s-au întors. Și împreună cu ele tot restul. După alți câțiva ani, s-a dus și a doua construcție, foarte asemănătoare cu prima. De
Două povestiri de Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/15091_a_16416]
-
greu de spus dacă medicul nostru și-a pierdut într-adevăr toate cele trei case pe vremea cât a activat în sat. În primul rând, pe la noi nu se prea fac case din lemn cu două sau trei etaje pe brâie de piatră de râu. La noi, mai degrabă se folosește lutul ars. În al doilea rând, nimeni nu-ți dă aprobarea să-ți ridici o construcție ca aceasta te miri unde. Toată povestea pare cârpită cu ață albă. Probabil că
Două povestiri de Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/15091_a_16416]
-
lectura unor tineri care inflamaseră sala, plîngînd că toți plecaseră fără să-i spună nimic despre ceea ce citise el. Imaginile cu Virgil îmi vin ca niște flashuri. Instantaneele unor seri la Doi Mai într-o cămașă cadrilată descheiată pînă la brîu scoțînd apă din puț, pe ringul de dans de la Dobrogeanu făcînd mișcări grotești și spunînd că e Nijinski, în oglinda din holul casei noastre, pe atunci Nino mai trăia, fardîndu-și ochii verzi și buzele carmin, desenîndu-și un grain de beauté
Virgil Mazilescu - 60: Dunga cafenie din jurul buzelor by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/15352_a_16677]
-
și strungurile din fiola de heroină mă insinuez big-bang în haosul presimțit primordial vomitînd constelații moarte văduvă frumoasă lîngă mine în pat jubilație larma golurilor inima mea descojită iezii trec cu gîtul tăiat muzică în dezintegrări mergi îngropată pînă la brîu în falduri de stronțiu necopt știutul pe chipul reinventatului înfometatului din lup derulează oniric celuloidul tot ce știam e atît de ciudat acum cînd se moare în acest loc unde sticlirile mîngîie unde sunetele pipăie unde gîndurile se răspîndesc pecingine
Poezii by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/16189_a_17514]
-
Cântec de leagăn - bocetul din urmă... Când mă aplec să-i deslușesc adâncul, Dau de-o fântână prea ascunsă mie, Robul izvoarelor de suprafață... Acolo-n adâncuri amețitoare Mă ispitești cu sufletul acestei Bătrâne Transilvanii, maica noastră, Încinsă, nu cu brâul sfânt de lână, Numai cu lanțul fierului tiran... Tiranul nostru, încă tânăr, Timpul... 2006 Ca și cum Poet al satului, Toți îți vestesc zădărnicia... Ca și cum turmele ar trece munții Fără păstor, călăuzite de lupi... Ca și cum ovăzul pe câmpuri S-ar semăna, s-
DEDICAȚII by Ion Brad () [Corola-journal/Imaginative/2575_a_3900]
-
altă parte, poate în ignoranță, în nedreptățire, în folosul vecinului. Deocamdată se pregătise până la șapte mai rămăseseră trei până la unsprezece și oricum mâine începea sezonul de vânătoare. În realitate, se mustra pentru vicii absente era un terorist ce purta la brâu o centură de cuvinte obscure.
Alte lucrări și multe alte zile (work in progress) by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/2712_a_4037]
-
arăta zăngănindu-și Decorațiile înșiruite pe haina mototolită, Insigne găsite în cutii de carton. Chipiul de general al unei armate Demult moarte se legăna pe Capul lui ca pe o sperietoare În lanul de grâu Si greu îi atârna La brâu o sabie din primul război mondial. Lulu striga din când în când Jos dictatura Si atunci nimeni nu-l mai privea Nimeni nu-l saluta Nici măcar păsările Nu se mai apropiau de talpa Lui ce se lipea de albul Lespezilor
Istorii by Doina Cetea () [Corola-journal/Imaginative/2765_a_4090]
-
o apă neagră și mestecenii albi traversează timpul fiecare după felul și asemănarea lui. Femeia pește De cincizeci de ani argintul din fața mea îmi arată o femeie înotând printre plasele pescarilor cu burți lăsate, cu mustăți unsuroase și bărbi până la brâu din când în când privirea ei se înseninează, poate Dumnezeu îi trimite un gând ca o pâlpâire în întuneric astfel chipul ei radiază tot mai mult în apele oglinzii sub formă de hexagon de cincizeci de ani femeia din oglindă
Poezie by Niculina Oprea () [Corola-journal/Imaginative/2986_a_4311]
-
Pe linie moartă: floarea speranței. „Pasărea suflet” Cară-n desagă pământ pentru cer Fiica străvechimii, măiastră Sămânță îmbrăcată-n mister, Dulce-alunecând pe-o fereastră, Însoțită de ramul și râul, Fără aripi pe dor se prelinge - Aur dat în pârg străluce brâul, Mistuind-o,-n jertfă o prelinge Iat-o plantând un cântec, un altul, Și-i toată zbatere astrală - Calendar croiește din înaltul, Și-o rugăciune-n strai de gală. Se-ntoarce-n pumn cu cer pentru pământ - Buchet de curcubeu
Poezie by Ion Mărgineanu () [Corola-journal/Imaginative/3267_a_4592]
-
celulele omenești se lipiseră într-un stup, apa era o preacurată groapă comună, căptușită cu limbile iubiților. Sărutul se preschimbase într-o crimă frumoasă, inimile își deschiseseră floarea de lotus din burtă. Pe Someș pluteau ghirlande de păpădii, bărbați cu brâuri portocalii țipau către un zeu indian: oare ajuns-am pe Gange și ne găsim în narcoza lui Shiva? Febra în care am locuit se furișează sub pietre, dar eu o țin strânsă aici, în pumn, în mijlocul verii. Poezia e o
California (pe Someș) by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/2798_a_4123]
-
seriale în ,incinta" jurnalelor de știri tv. Pardon?! Vai de mine, da' sigur că le urmărim cu nesaț, sigur că leșinăm dorind să vedem dacă baticul e strâns la fel de feroce pe capul doamnei Iovan, dacă fesele și zona dorsală de la brâu în jos a doamnei Elena Udrea sunt suficient de bine conturate prin fustă - Doamne, fie-ți milă de păcatele telespectatorilor și iartă-i, că nu știu la ce gândesc, Amen! -, precum și dacă domnul prim-ministru a vorbit la telefon înainte
Războiul celor două roze portocalii... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11151_a_12476]
-
Theodor Burghele, clădire zdravănă, zidită de nemți în 1941, căreia lumea îi mai zice și , ca șoselei, unde se și află faimosul spital - calea bucureșteană străveche pe care se scurgeau la vale odinioară cetele de voinici mustăcioși cu iatagane la brâu, adevărată legiune străină a epocii, - recitesc, lungit în pat, A avea și a nu avea... Niciodată nu am înțeles mai bine, ca în salonul 2, fraza lui Hemingway de la sfârșitul nuvelei celebre, - Maria, nevasta, bravă, comentând moartea bărbatului ei, Harry
Panduri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11163_a_12488]
-
Polirom, Iași, 2011, p. 138. Bibliografie Beciu, Camelia, Politica discursiva. Practici politice într-o campanie electorală, Editura Polirom, Iași, 2000. Beciu, Camelia, Comunicare politică, Comunicare.ro, București, 2002. Beciu, Camelia, Sociologia comunicării și a spațiului public, Editura Polirom, Iași, 2011. Brâu, D., Philippe, Grădină deliciilor democrației. Pentru o lectură psiho-afectivă a regimurilor pluraliste, Editura Globus, București, 1996. Chaffee, Steven H, "Uses and Effects of the 1976 Debates: An Overview of Empirical Studies", în: The Great Debates: Carter vs. Ford 1976, Krauss
Polis () [Corola-journal/Science/84981_a_85766]
-
-ți zic BĂTRÂNE, fiindcă nu uită, sunt că o umbră lângă vârsta ta și când mă joc prin rimele aldine mai Omule eu scriu și pentru mine. te-ntreb pe tine, poate tu mai știi, cine ne-a strîns în brâu de confrerii și care muze-n nopți de curara ne-a dat condeiul - amândurora? nu-i nici-o lege, prietenii nici nu-s de printre puiii lumii mai presus, numai că Domnul, cel ce-mparte harul, ne-a dat în plus
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
nedorind să devină preot - motiv pentru care ar fi fost poreclit Apostatul. Pe linie paternă, bunicul Vasile provenea dintr-un șir de notari, considerați ,socotitori de destine", cei care umblau prin sate pentru a face înregistrările populației și purtau la brâu o călimară cu cerneală și una cu nisip. De aici s-ar fi putut trage viitorului prozator ceremonia scrisului, caligrafia frazelor, scenografia epică și preocuparea pentru destinele personajelor. La originea excepționalului personaj din Cartea de la Metopolis Filip Teologul Umilitul stătea
Opera Milionarului în povestiri by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11004_a_12329]
-
stranii/ E ca și cum ar cădea ploaia/ Pe acoperișul fierbinte al Constantinopolului" (Cîntec despre substanță). Ori despre Steaua Sudului: ,Prețul ei cerut e prețul sîngelui/ Peste care cineva presară monezi albe/ Ivite din miezul oceanului.(...) Călăuză a marinarilor goi pînă la brîu/ în timpul traversării Ecuadorului" (Cîntec despre substanță). Aidoma lui Constant Tonegaru, poetul nostru se lasă bîntuit de fantasma unei femei de pe alte meridiane, care-și clamează ,viața elementară": ,Prin fața Mării Roșii am trecut în verde/ Mantie/ însoțitorii îmi strigau în urechi
Simbolismul rustic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11032_a_12357]
-
ghicește după aștri toatele ne sunt primordiale și fixate-n cei mai duri pilaștri. pleci spre frunte soarele-ți răsare și te duci...te duci spre răsărituri calea-i lungă și pe lunga cale vei culege infinite mituri. mai spre brâu dai pieptul cu apusul pe acolo-i noapte, nu-i lumină astrul nopții este presupusul felinar - prin noaptea cristalină. mai spre dreapta pieptului e sudul într-acolo-i numai vânt și ploaie arborele vieții - cel mai crudul doar aici - adesea
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
justiția. El însuși a primit o citație - nu știe despre ce e vorba. Dar ceva serios nu poate fi. Și altă bombă: se efectuează percheziții prin aceste noi și falnice case. Necunoscuți cu ciorapul tras pe mutră și flinte la brâu dau năvală în casa ta, altarul cugetului tău curat, sancta sanctorum, pe latinește -, dau buzna în vizuina în care trăiai pașnic în halat de mătase și papuci de catifea, când nu în trening, și cu năpusteală încep să scotocească. încet
Home, sweet home... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10817_a_12142]
-
așa să-i îmblînzească neclintirea. Toma a alungat-o din încăpere amenințînd-o cu un lemn încins pe care îl smulsese din focul din vatră. S-a culcat și a visat că îngerii l-au înfășurat în jurul șalelor cu un un brîu de castitate statornică, un pandant masculin al centurii de castitate din epocă "De atunci încolo", scrie Anthony Kenny, autorul monografiei Toma d'Aquino, "i-a intrat în obicei să evite întodeauna compania femeilor așa cum oamenii evită șerpii." Și tot de
Boul mut by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10240_a_11565]
-
de pantaloni sunt o piesă de rezistență a vestimentației multor femei. Nu e nimic greșit în a avea colanți pentru că de multe ori poți obține o ținută casual de excepție alături de un tricou și eventual o curelușa lăsată rebela pe la brâu. Problema este că frumoasele noastre creaturi de pe plaiurile românești poartă colanții pe post de pantaloni, fără să se mai gândească sau să-și dea seama că li se vede fiecare centimenturi de sub aceștia. E destul de urât să vezi o fată
Top 3 lucruri ce trebuie sa dispara din vestimentatia unei femei [Corola-blog/BlogPost/96367_a_97659]