1,323 matches
-
pitpalac, pitpalac, prepelița însă este tăcută ca o femeie grijulie încurcată în poalele fustei de copiii ei cei năzdrăvani, care se agață de sufletul ei cu încredere și cu disperare, pentru că un prunc vrea iubire, nici un alt sentiment nu-i brăzdează lui suflețelul, Afrodita era veselă, trecuse un an de cînd Vascodagama dărîmase gardul dintre ei, unise cotețele de găini și reparase grajdul, o mînă de bărbat se cunoaște la casa unei vădane, ușile, în fine, se închideau ușor, nu mai
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
zece ani, socotea în gând... Se simțea frenetic, liber și tânăr. Liber cu totul... - Iată și salcia, bătrâne, locul tău preferat!...Aici mă instalam...Ehei, pletoaso, tot aici!?...Mă mai ții minte? Te salut! Mă furase munca... Mângâia scoarța adânc brăzdată pe trunchiul contort și oblic peste apă. Era singur, a descoperit, scrutând orizontul cu reflexe de carmin. A pregătit îndelung trestiile, a probat adâncimea, a înfipt în ace nada vie...” Bieții viermuși!” Soarele prevestea o zi caniculară...A azvârlit primul
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358000_a_359329]
-
s-ar fi putut face mai bine. Pentru asta există oglinda fiecărei dimineți în care te scoli și îți spui foarte multe cuvinte. Oglinda mea nu mai arată ca acum douăzeci de ani. Ea îmi arată niște linii ale feței brăzdate de multe îngrijorări pe care scena, creația, această muncă de Sisif mi le-a dat. Maurice de Jarre spunea în autobiografia sa că niciodată nu este mai trist decât în seara unei premiere pentru că atunci când își vizionează propria creație el
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
mai ține în viață și-i dă speranță în viitor. Ascultând „Doina de jale” las aleanul să mă fure prin codrii umbroși, cobor în poiene smălțuite de razele reginei nopții, ies în câmpie și-i văd pe harnicii țărani cum brăzdează pământul sub care aruncă sămânță roditoiare pentru pâinea noastră cea de toate zilele. Din depărtare se aud ciripitul păsărelelor care aduc dor nesecat al celui ce trudește să se înfrățeacă pentru vecie cu natura, să cânte în răsărit de soare
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
îmbete, Ia-mi pleoapele ce au filtrat puzderii De zboruri largi, împreunând egrete Și degetele răsfirând prin plete Tăceri târzii sub clopotu-nvierii, Ia-mi tihna clipei decorând pervazul Cu urma poftei dintr-un vis rămas, Uitat în ridul ce-a brăzdat obrazul Și în vigoarea pusă-n orice pas. Ia-mi, Doamne, tot, dar nu-mi lua răgazul De-a mă gândi la tine-n tainic ceas. *** Elena ARMENESCU ÎNVIERE În inimă e zvon de primăvară Prinos din cer se cerne
LIRICĂ PASCALĂ 2012 (II) de GEORGE ROCA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357678_a_359007]
-
cum pot, nelămurirea, să-ți liniștesc, de vrei, nemulțumirea. Te iubesc! Te iubesc pentru privirea-ți ce-mi ațintește ochii de-ndată ce-n fața ta apar cu zâmbetul pe buze ori fruntea mi-o descoase când umbre triste o brăzdează și cute-ntre sprâncene se ascund difuze... Te iubesc pentru mângâierea părului pe pieptul ce-ți reazemă bărbia, când oboseala mă cuprinde și-n liniște adâncă asculți cum inima îmi bate în ritm de vechi colinde... Te iubesc pentru vocea
DE CE TE IUBESC de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 487 din 01 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358563_a_359892]
-
cu lingurița ca să-l poată hrani din nou, normal...Stătea între perne, nu mai mergea, nu vorbea...Așa s-a întors Anica acasă, cu șiraguri de sticluțe goale de penicilină( jucăriile copilului) și cu 10 ani mai bătrână...Ridurile îi brăzdau pielea fină de altădată și privirea îi era pierdută dincolo de realitate, undeva numai de ea știut... Valeria s-a obișnuit greu cu noile fețe ale mamei și fratelui ei, căci erau altcineva, necunoscuți, închiși în ei, nu mai comunicau și
DĂ-MI, DOAMNE, UN PETEC DE CER! de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 499 din 13 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358652_a_359981]
-
PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Povestiri > ȘI PROȘTII AU DILEME Autor: Harry Ross Publicat în: Ediția nr. 1236 din 20 mai 2014 Toate Articolele Autorului În lumea asta brăzdată de ciudățenii, orice poveste poate părea verosimilă. Chiar și istoriile cele mai năstrușnice și mai incredibile. Vorbim acum de doi tineri înalți, frumoși, aranjați, fiecare la casa lui, cu mașina lui și cu banii săi. Au totul, inclusiv dragostea. Și
ŞI PROŞTII AU DILEME de HARRY ROSS în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344711_a_346040]
-
despletite, privesc zarea-mbujorată ascult greerii cum cântă pe ritmuri demodate și simt cum luna ar vrea din nou să mi-s-arate... E atâta întuneric pe cerul vieții mele s-au ascuns de teamă și ultimile stele, doar cât-o umbră mai brăzdează depărtarea când un felinar mânat de vânt caută cărarea... Anotimpurile s-au risipit printre stele încercând alte zări pentru a împleti inele, nici păsări nu mai cântă și zarea parcă doare când nimeni nu-i mai ascultă astăzi chemarea... Strigătele
ÎN SUFLETUL MEU... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350661_a_351990]
-
80 s-au schimbat timbrul poetic, registrul stilistic, sensibilitatea și viziunea poetică. Caragiale a devenit complicele și partenerul noilor corifei. Au fost lăsate deoparte inspirația, talentul și celelalte. Poezia lui Vasile BURLUI este o Africă de gheață, sub o tâmplă brăzdată de fulgerele unor revelații dramatice și îmbrobonată de o emoție insesizabilă. Poetul pune la bătaie figure caracteristice ‘'evului baroic'', ca și motive și teme ce ilustrează pentru finii cunoscători de Shakespeare o lume ce poate fi atât de bine anti-lume
VASILE BURLUI UN MARE POET de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350672_a_352001]
-
alții, atrași de mirifica strălucire a bogățiilor din Apuseni. Întotdeauna a existat un imperiu care să râvnească la aurul moților, întotdeauna s-a purtat o luptă. După 50 de ani de comunism, un alt imperiu vine să scormonească în munții brăzdați de galerii, să exploateze ceea ce a mai rămas, dar de data asta, definitiv. Din acest paradis nu va mai rămâne nimic, decât un deșert otrăvit cu cianură de potasiu și un crater cu aspect selenar care va lua locul satelor
MILENARA ABURNUS MAJOR de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358912_a_360241]
-
pe care le-am purtat în suflet ani de-a rândul,verificând frenetic la intervale inegale dacă mai sunt acolo. Și dacă mai au aceeași frumusete, pe jumătate comestibilă; și dacă într-adevăr mi-au fost destinate mie promisiunile acelea brăzdate de eternitate. Și cuvinte ce mi-ar stârni trufia, daca nu m-ar fi îngenuncheat mai întâi nevrednicia destinatarei; cuvinte-îmbrățișări, pentru care aș fi în stare, fără vorbe multe și cu desăvârșită docilitate să dau ocol pământului în nici măcar optzeci
SLALOM PRINTRE DECLARAȚII DE DRAGOSTE de CARMEN LĂIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359469_a_360798]
-
am lăsat bucuria momentului împletit cu amintirile duioase, să se prelingă pe obraz...picătură cu picătură; eram copleșită de vraja momentului, însă, eram, în același timp, tristă... la gândul, ACASĂ! In liniștea nopții, gândeam la părinții mei...la fețele lor brăzdate de urmele vieții; simțeam cum mă mângâie și mă cheamă... Doamne, ce tristețe mă cuprinsese! Gândul acela mă durea și cu cât îi lăsam libertatea, cu atât mai mult simțeam acel nod...care mă îneca... Eram conștientă, că în curând
PARFUMUL...FERMECAT de DOINA THEISS în ediţia nr. 931 din 19 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360430_a_361759]
-
Orele regulamentare, verificarea aparaturii, adaptarea la noul loc de muncă, exercițiile de rutină folosind simulatoarele care îmi trimiteau zeci de ținte, scrierea datelor, configurarea hărților cu sectoarle de luptă, caroiajele posibil-adaptate situației, legăturile cu punctul de comandă, urmărirea antenelor ce brăzdau cerul într-un baleiaj continuu de trei sute șaizeci de grade, treceau fără să pot a conștientiza că mă aflu într-o misiune de luptă. Executam totul în virtutea reflexelor și rutinei pe care o căpătasem la mine în divizion. După trei
EXPERIMENTUL DIABOLIC (1) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360005_a_361334]
-
care m-u lergitimt și m-au poftit la marea divizie pentru unele lămuriri cu privire la activitatea mea pe teritoriul URSS-ului. Eram năuc, gara o vedeam cum se mișcă haotic, cerul se cobora amenițător peste ființa mea, iar nori negri... brăzdați de fulgere incandecente, au declanșat un potop al umilinței peste trupul meu ce-l simțeam că se răcește ca un sloi de gheață, iar o transpirație urmată de o căldură înăbușitoare mi-a oprit respirație pentru câteva clipe, că abia
EXPERIMENTUL DIABOLIC (2) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360004_a_361333]
-
alta ca sacaua de măgar și ca Loudovic al XIV-lea de răsăritul soarelui; noi, cei care sîntem scufundați într-un borcan plin cu aer, peste care stă, ca un capac, cerul cu stele și norii și păsările ce îl brăzdează cu zborul lor, ne potolim setea cu lichidul celeilalte lumi, în care n-am putea respira, dar nici n-am putea trăi fără ea, dar lumea subacvatică se simte ocrotită de aerul nostru, pentru că altfel, fără această presiune formidabilă a
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
beznă un albatros, Ciugulind din valuri Luna, se rotește-n amintiri, Zborul lui planat atinge surâzând, valul spumos, Aripile-i bat egale, cum bat ploapele-n clipiri. Țin pe puntea navei sparte, pe genunchi însingurarea, Pun absența ta în prora și brăzdez oceanul crunt. Somnoroase mici meduze jalonează lin cărarea, Navighez sub zări arcate și le sorb timpul cărunt. Nici nu e cântec mai trist ca siajul navei mele... Trupul tău în falduri albe plutea-n ceață așteptând, Aveai pe cap tiară
ALBATROS RĂNIT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345224_a_346553]
-
beznă un albatros, Ciugulind din valuri Luna, se rotește-n amintiri, Zborul lui planat atinge surâzând, valul spumos, Aripile-i bat egale, cum bat ploapele-n clipiri. Țin pe puntea navei sparte, pe genunchi însingurarea, Pun absența ta în prora și brăzdez oceanul crunt. Somnoroase mici meduze jalonează lin cărarea, Navighez sub zări arcate și le sorb timpul cărunt. Nici nu e cântec mai trist ca siajul navei mele... Trupul tău în falduri albe plutea-n ceață așteptând, Aveai pe cap tiară
ALBATROS RĂNIT de STELIAN PLATON în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345223_a_346552]
-
ca să plece Prin viscolul iernii alpine... Mai spune-i copilei să - asculte Colinda cu florile dalbe, Când magii ne duc către iesle Cu stele aprinse în salbe. Și pune zăpada să cearnă În brazii crescuți chiar în noi..., Când riduri brăzdează obrazul Și-n râuri cad lacrimi șuvoi. Cu pașii duruți de femeie Trec pragul de ger și omăt, În mine mai simt o scânteie Trecută prin cercul de foc! Camelia Cristea Referință Bibliografică: Pașii / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
PAȘII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340457_a_341786]
-
vale și după ce starostele se va fi coborât din releul de oțel pe care l-a escaladat mai degrabă ca să își confirme statutul, veselia grupului coboară treptat în nuanțe de concentrare îngrijorată. Campingul odată părăsit, comitetul se afundă în pădurea brăzdată de râpe tot mai adânci. Iarna, văioagele astea devin inegalabile pârtii de sanie. Valurile de pământ cresc pe măsură ce panta generală se înclină spre nord. Gașca trece cu respirația tăiată pe lângă poieni cu rugi de zmeură și de mure, în care
Elogiul maidanelor () [Corola-blog/BlogPost/338233_a_339562]
-
păgân. A mers până într-acolo încât a vrut ca Buna să nască 5 copii acasă pentru ca moașa să primească ursitorile cum se cuvine. În același timp, s-a luptat ca Iazul Urieșilor, chiar fără mori, pive și văiege, să brăzdeze în continuare satul, s-a opus demolării caselor vechi de către comuniști. Pe crucea lui stă scris: „Las vouă moștenire credință și obiceiuri străbune”. Tata i-a urmat exemplul, nepăsător la consecințe. Pot să înțeleg venerația pe care Bunu a avut
Povestea ca viață. Oameni și catedrale () [Corola-blog/BlogPost/338397_a_339726]
-
la inaugurare și mai apoi pe parcursul anului 2015, cele care aveau să stea permanent la Aciliu și să intervină prompt la nevoie, nu sunt de găsit nicăieri. Pentru că de fapt ele n-au existat niciodată. Iar versanții de deal sunt brăzdați de șiroiri, apa băltind în voie. Iar ca lucrurile să fie clare, inclusiv lucrările de consolidare și reconstrucție efectuate în decembrie 2015 pe versantul drept al debleului au fost deja afectate de noi alunecări. La doar jumătate de an de la
Domnule premier, domnule ministru al Transporturilor, NU vă jucați cu viața oamenilor! Iată ce se va întâmpla dacă redeschideți autostrada Meșterului Manole! () [Corola-blog/BlogPost/338533_a_339862]
-
alergau ca nebunii unul după altul cu cănile pline de apă. Bătrânul intră pe portița îngustă dinspre agud și se strecură în chiler ignorându-i. Apucă de coadă un ibric, îl strecură în găleata plină de sub masă, pipăi cu buzele brăzdate de arșiță și praf lichidul rece sorbindu-l mai apoi cu nesăț. Era de la moș Mănlache, proaspătă și bună la gust. - Pe lumea cealaltă Dumnezeu l-o fi iertat, că mare bine o mai făcut când o săpat-o, gândi
Sub aripi de agud () [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
de rutină sau un răstimp lipsit de evenimente trebuie să pară nesfîrșit. Așa ar trebui să fie, dar nu este așa. Tocmai perioadele plicticoase, fără evenimente, nu au nici un fel de durată. O perioadă bogată în evenimente, marcată de tragedii, brăzdată de bucurii, o asemenea perioadă pare lungă în amintire. Și dacă ne gîndim bine, e și firesc să fie așa. Lipsa de evenimente nu are jaloane care să marcheze durata. De la nimic la nimic nu se poate vorbi de vreo
John Steinbeck: La răsărit de Eden. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339290_a_340619]
-
loc cînd dezintegratorul Colonelului părăsi tocul. „Ha, ha, a fost o glumă. Sînt voluntar și eu, bineînțeles”: „Știam că pot conta pe voi, băieți! CCC crește bărbați. Și cămile, desigur. Iată ce aveți de făcut. Mîine, la ora 0304, veți brăzda eterul la bordul Indefectibilului, îndreptîndu-vă spre Cygnus. În direcția unei anumite planete”. „Dați-mi voie să ghicesc”, scrîșni Oțel. „Nu cumva intenționați să ne trimiteți pe Biru-2, planeta înțesată de larșnici?”. „Ba da. Acolo e baza principală a larșnicilor, sediul
Șobolanii Spațiului () [Corola-blog/BlogPost/339002_a_340331]