668 matches
-
probabil a fi cauzate de intoxicația digitalică. 115 Prognostic Variază În funcție de gravitatea manifestărilor clinice, În special a aritmiilor. Factori de prognostic negativ: • Vârsta peste 55 de ani • Prezența afecțiunilor cardiace anterioare • Bloc atrio-ventricular de grad Înalt În special asociat cu bradicardie severă • Potasiul seric peste 5,5 mEq/l - numai pentru intoxicațiile acute Tratament Măsuri prespital 1. oxigenoterapie 2. monitorizare cardiacă 3. linie de acces intravenos 4. atropină În caz de bradiaritmii , lidocaină indicată pentru tahicardia ventriculară Tratament În spital 1
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
digoxină cuplată cu proteine antigenice (albumină umană). Nivelele plasmatice de digoxin cresc după administrarea de Digibind și pot fi greșit interpretate dacă se măsoară prin metode care evaluează și digoxinul legat. Indicații: • Aritmii cu risc vital (tahicardie ventriculară, fibrilație ventriculară, bradicardie severă, bloc AV grad 2 sau 3 care nu răspunde la atropină) • Hiperpotasemie peste 5.5 mEq/l • Ingestie de digoxin peste 10 mg la adulți sau peste 0.3 mg/kgc la copii • Nivele serice de digoxin postdistribuție (peste
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
se poate instala brusc sau progresiv, putând fi tranzitorie sau definitivă. • Semne de acidoză: dispnee de tip Kussmaul o decesul survine de obicei prin stop respirator instalat brusc; o statusul cardiovascular este În general bine menținut până În stadiile finale (hipotensiunea, bradicardia sunt semne tardive asociate cu un prognostic rezervat). • Fenomene nervoase: cefalee, vertije, astenie, agitație, delir, convulsii, hipotermie, insuficiență respiratorie de origine centrală (a fost documentată prin RMN necroză corticală și la nivelul putamenului). Acestea evoluează spre diferite grade de afectare
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
acetilcolină: “furtuna colinergică” reflectată clinic printr-un veritabil toxindrom colinergic consecință a stimulării: 1. receptorilor muscarinici cu efecte din partea organelor efectoare autonome; Aparat respirator: senzație de apăsare toracică; wheezing; hipersecreție bronșică dispnee;tuse rinoree; edem pulmonar, cianoză Aparat cardiovascular: 153 bradicardie hipotensiune rar fibrilație atrială sau tahicardie ventriculară Aparat digestiv: grețuri, vărsături crampe abdominale, diaree, tenesme incontinență Glande exocrine transpirații hipersalivație lăcrimare pupile mioză corp ciliar: vedere neclară vezică urinară incontinență urinară 2. receptorilor nicotinici cu stimularea urmată de depresia ganglionilor
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
parasimpatomimetic) care produce excitarea receptorilor colinergici de tip muscarinic. SPECII: Clitocybe (ghebe, opintici), Inocybe. PERIOADA DE INCUBAȚIE: 15 minute-3 ore. TABLOU CLINIC: Tulburări digestive: • grețuri, vărsături, epigastralgii, diaree; Creșterea secrețiilor glandulare: • catar oculo-nazal • sialoree • hipersecreție bronșică • transpirații profuze; Tulburări cardio-vasculare: • bradicardie • hipotensiune arterială; Tulburări neuro-senzoriale: • cefalee • mioză, tulburări vizuale • agitație, anxietate, confuzie • tremurături, parestezii; Rar bronhospasm. TRATAMENT: Antidot: atropina 0.5-1 mg la 4 ore până la dispariția simptomelor (1224 ore). 167 Măsuri generale. Sindromul panterian (atropinic) (produs de muscarină, muscazonă, muscinol
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
de psilocină, psilocibină (derivați indolici), baeocistină, norbaeocistină, serotonină. Au acțiune psihotropă și efecte analoge celor ale LSD, fiind distruse prin fierbere. SPECII: Psilocybes, Panaeolus. PERIOADA DE INCUBAȚIE: 30-60 minute. TABLOU CLINIC: • alterarea percepțiilor: dezorientare ternporo-spațială, percepții distorsionate ale obiectelor, halucinații • bradicardie, hipotensiune • midriază • tulburări digestive: grețuri, vărsături, dureri abdominale • modificări de personalitate și comportament. TRATAMENT: • supraveghere atentă, sedative. Sindromul coprinian este produs de coprin, o substanță cu efect antabuz. Determină vasodilatație generalizată și colaps după ingestia de alcool (este metabolizată Într-
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
ATS, accelerate de HTA, conferă vârstnicului un profil hemodinamic particular, caracterizat prin:-funcție cardiacă cu parametri normali în repaus (debit cardiac, debit sistolic, fracție de ejecție), dar cu tendință de reducere la efort;-frecvență cardiacă normală sau ușoară tendință la bradicardie;-creșterea disproporționată a TAS față de TAD, comportament justificat de elementul caracteristic patogenic - rigidizarea arterială;-hipervolemie și scăderea activității reninei plasmatice;-variabilitate marcată a valorilor tensioale din cauza scăderii sensibilității barorecep - torilor. 3.5. Particularități clinico-evolutive 3.5.1. Măsurarea tensiunii arteriale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aurulesei, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91920_a_92415]
-
de Danielopolu (1935) amfotrope, similare cu cele provocate de stimularea structurilor vegetative periferice. Cu această ocazie, s-a constatat că, în timp ce excitarea nucleilor posterolaterali determină fenomene de predominanță simpatică, reprezentate prin tahicardie, hipertensiune, midriază și hiperglicemie, stimularea hipotalamusului anterior provoacă bradicardie, hipotensiune, mioză și intensificarea motilității gastrointestinale de natură parasimpatică. Astfel, s-a stabilit prezența centrilor simpatici în hipotalamusul postero-lateral și a nucleilor parasimpatici în hipotalamusul anteromedian. Primii conțin mari cantități de catecolamine și serotonină, iar ultimii sunt bogați în acetilcolină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
eliberator de NO, în timp ce receptorii M3 sunt localizați în musculatura netedă viscerală. În creier au fost identificate toate cele cinci subtipuri de receptori muscarinici. În general, majoritatea țesuturilor și organelor conțin mai multe subtipuri, stimularea lor inducând numeroase efecte vegetative: bradicardie, vasodilatație, secreții salivare și mucoase, sudație, mioză, creșterea peristaltismului gastro-intestinal etc. La baza acestora stau fie interacțiunile cu componentele proteinelor G, fie stimularea căii fosfatidil-inozitolului formatoare de IP3 și DAG sau a căii GTP-dependente, formatoare de cGMP ca mesager secund
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
În afara modalității neuroreflexe de activare sau inhibare a centrilor organo-vegetativi, un rol important revine stimulării structurilor nervoase centrale, de natură fizică, chimică, hormonală sau farmacologică. Compresia bulbului, de pildă, produsă de o tumoare sau de hipertensiunea intracraniană, se însoțește de bradicardie, realizată prin acțiunea directă asupra centrilor cardiomoderatori bulbari (reflexul Cushing). Anemia acută a bulbului sau măduvei excită, de asemenea, centrii vasomotori, adrenalinosecretori, iridodilatatori și intestinoinhibitori. Variațiile glicemiei și temperaturii sângelui care irigă creierul determină, prin intermediul centrilor glicoreglatori și termoreglatori diencefalici
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
se împart în arteriali, atriali și ventriculari. Presoreceptorii arteriali, de la nivelul sinusului carotidian și zonei endocardoaortice, acționează în sens inhibitor asupra centrilor vasomotori din bulb. Stimularea lor prin creșterea presiunii sanguine peste valorile normale deprimă centrii vasomotori, producând vasodilatație periferică, bradicardie și scăderea forței de contracție a inimii. Scăderea presiunii sub limitele valorilor staționare, reducând influența inhibitorie a zonelor reflexogene asupra centrilor vasomotori, va determina creșterea presiunii sistemice. Reacțiile compensatoare produse de distensia în plus sau în minus a zonelor reflexogene
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
nervilor cranieni VII și IX acționează limitat asupra unor teritorii glandulare. Fibrele vagale de origine bulbară din vecinătatea nucleului ambiguu, fac sinapsă ganglionară cu celulele nervoase postganglionare din vecinătatea nodulului sino-atrial și atrio-ventricular. Spre deosebire de vagul drept a cărui excitație produce bradicardie sau oprirea de scurtă durată a inimii, vagul stâng influențează mai ales conducerea atrio-ventriculară predispunând la blocuri. Activitatea cordului este reluată datorită fenomenului de scăpare ventriculară (vagus escape) atribuit umplerii ventriculare crescute în timpul opririi și feedback-ului negativ presinaptic produs
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
și volumului sanguin. În general, excesul de Na+ reținând apa, încarcă patul vascular și sensibilizează musculatura netedă vasculară față de principalele amine presoare. Deficitul creat de restricția sodată sau tratamentul cu saluretice predispune, dimpotrivă, la hipotensiune. La rândul său, K+ provoacă bradicardie și vasodilatație atât pe cale directă, cât și indirect prin mecanismul eliberării de acetilcolină. Ionii în general și Na+ în special, deoarece reprezintă 93% din conținutul ionic al plasmei, joacă un rol esențial în menținerea presiunii osmotice și intensitatea schimburilor lichidiene
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
restabilirii rapide a echilibrului hemocirculator. În general, presoreceptorii (baroreceptorii) sino-carotidieni și endocardo-aortici acționează în sens inhibitor asupra centrilor vasomotori din bulb. Excitarea lor, indusă de creșterea presiunii sanguine peste valorile normale, deprimă centrii vasomotori și cardiaci bulbari, determinând vasodilatație periferică, bradicardie și diminuarea forței de contracție a inimii. Scăderea presiunii arteriale sub limite normale, reducând influența inhibitoare a zonelor reflexogene asupra centrilor cardiovasculari din bulb, va determina, din contră, creșterea presiunii sistemice. Reacțiile cardiovasculare compensatoare produse de distensia în plus sau
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
aferentă este similară cu cea pentru reflexul baroreceptor. Aceste formațiuni cu vascularizație deosebit de intensă răspund la scăderea O2 și la creșterea CO2 și H+, fiind mai importante în controlul respirației. În controlul funcției cardio-vasculare activarea acestui reflex determină vasoconstricție și bradicardie, dar rezultatul final este tahicardia, datorită fenomenului de hiperpnee de cauză hipoxică și ca urmare a creșterii secreției de catecolamine din medulosuprarenală. Reflexul chemoreceptor ar putea fi implicat în undele Mayer (25-50 mHz), observate în hipotensiune. b) Căile aferente, de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Hering (1924) și Ludwig-Cyon (1867). Primul, denumit și nervul carotidian, aparține glosofaringianului, iar cel de al doilea este ram senzitiv al pneumogastricului. În timp ce secționarea chirurgicală a acestora provoacă binecunoscuta hipertensiune neurogenă de defrenare, excitarea electrică a capătului lor central determină bradicardie și hipotensiune arterială. Aceste fapte experimentale, fiind confirmate de înregistrările descărcărilor electrice ale nervilor frenatori din timpul creșterii și scăderii presiunii de perfuzie a sinusului carotidian izolat, demonstrează rolul fiziologic inhibitor al zonelor reflexogene și căilor aferente respective asupra centrilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fenomen reprezintă un mecanism de urgență (exemplu, reacția Cushing la creșterea presiunii LCR până la compresiunea arterială) și este urmat de o depresie completă a activității simpatice în caz de prelungire (3-10 min). În cursul răspunsului ischemic central, reflexul baroreceptor determină bradicardie. Când aerul inspirat este bogat în CO2, vasoconstricția simpatică activată prin răspuns ischemic central contracarează chiar și vasodilatația directă produsă de hipoxie și hipercapnie, în toate regiunile cu excepția creierului și a pielii. Hiperventilația este cea care compensează modificările de concentrație
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
1. Receptorii Miu (cu subtipurile Miu-1 și Miu-2) prezintă afinitate pentru compuși morfinici clasici (morfină, codeină etc.), beta-endorfină și enkefaline. Activarea receptorilor Miu-1 este principala responsabilă de analgezia cu origine supraspinală, în timp ce stimularea receptorilor Miu-2 are ca efect deprimarea ventilației, bradicardie și euforie. Antagoniștii Miu sunt naloxonul, pentozocina și nalbufina, primul prezentând cea mai înaltă selectivitate. Receptorii Miu sunt prezenți atât la nivelul sistemului nervos central (trunchiul cerebral), cât și în țesuturi periferice. 2. Receptorii Kappa (ketazolinici) au afinitate în special
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu atrofie cerebrală mai ales la nivelul corpilor mamilari, regiunea anterioară a talamusului (motivul simptomatologiei amnezice), talamusul medio-dorsal, nucleii rafeului median și dorsal (cauza manifestărilor vegetative). Acestea includ tulburări de somn, manifestări hiperalgice datorită implicării receptorilor serotoninergici însoțite de stupoare, bradicardie, hipotensiune și hipotermie (Ackerman, 1974). III.1.3.3. Afecțiuni inflamatorii Sindromul Landry-Guillain-Barré (LGB) Ganglionii simpatici prezintă grade diverse de implicare în LGB, variind de la infiltrate perivasculare inflamatorii reduse în parenchimul ganglionar până la demielinizarea inflamatorie a elementelor preganglionare. Semnul patognomonic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
fie el fizic, psihic, chimic sau biologic. În derularea sa sindromul general de adaptare cunoaște trei faze; 1. reacția de alarmă, care cuprinde etapa de șoc, corespunzătoare impactului factorului stressor asupra organismului generând unele fenomene vegetative bazale precum: hipotermie, hipotensiune, bradicardie, bradipnee, urmată extrem de rapid de faza de contrașoc, prin care organismul Încearcă o contracarare rapidă a efectelor vegetative produse În faza de șoc. Derularea acestei etape se realizează prin mecanism hormonal, implicați fiind aici hormonii suprarenalieni (adrenalina și hidrocortizonul) și
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
efortului prin care se participă la acțiunile tactice de atac și de apărare. Participarea sistematică a unui fotbalist la pregătire și la competiții timp de mai mulți ani duce la modificarea profilului hemodinamic al acestuia, remarcându-se în acest sens bradicardia, o ușoară creștere a tensiunii arteriale diastolice, creșterea duratei sistolei și diastolei, scăderea importantă a volumului sistolic și a debitului cardiac, precum și creșterea importantă (uneori cu 100%) a rezistenței periferice totale. Modificările respirației la fotbaliști \ În diferitele faze ale jocului
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
pauză de 1 minut între fiecare. 2.2.3. Modificări tardive cardio-respiratorii a. Adaptarea cardiovasculară Frecvența cardiacă (FC) În general, la sportivii antrenați, se consideră că FC este mai redusă în repaus decât la subiecții nesportivi, manifestându-se așa-numita bradicardie. Bradicardia, care sugerează o mare economie funcțională, este mai pronunțată la sportivii care practică sporturi de rezistență. În timpul efortul specific artelor marțiale, la sportivii avansați, valorile FC pot ajunge și până la 200 băt/min. Sebej și Klementis (1982) înregistrează valori
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
2,1 băt/min). Așadar, în artele marțiale, pe măsura creșterii nivelului de pregătire, se constată creșterea valorilor FC maxime în concurs și antrenament, ca răspuns adaptativ la efortul specific. Valorile de repaus ale FC sunt mai puțin influențate spre bradicardie, comparativ cu practicanții sporturilor de rezistență. Presiunea arterială (TA) Literatura de specialitate nu menționează modificări semnificative ale valorilor de repaus ale TA la practicanții de arte marțiale, față de valorile normale acceptate de Organizația Mondială a Sănătății. În efortul specific, Sullivan
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
cu începătorii. Valorile reduse ale coeficientului de variație (CV<10%) indică o bună omogenitate la ambele grupe. Valorile semnificativ mai reduse ale frecvenței cardiace la sportivii experimentați se datorează, cel mai probabil, unui grad de antrenament mai ridicat, manifestat prin bradicardie de efort, consecință a creșterii tonusului vagal (Mellerowicz, citat de Apostol, 1998) și care semnifică economie funcțională. PAUZA 2 Înregistrarea frecvenței cardiace în secunda 15 a celei de-a doua pauze consemnează valori medii ridicate, precum și diferențe semnificative (p<0
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]
-
tab. nr. 42 și fig. 41, respectiv Anexa 1 - tab. nr. 15-16). Valoarea calculată la sportivii experimentați este semnificativ mai mică decât cea de la sportivii începători. Aceasta se datorează, cel mai probabil, unui grad de antrenament mai ridicat, manifestat prin bradicardie de efort, consecință a creșterii tonusului vagal (Mellerowicz, citat de Apostol, 1998) și care semnifică economie funcțională. Valorile reduse ale coeficientului de variație (CV<10%) indică dispersia redusă a rezultatelor la cele două grupe. Pentru a exprima mai realist valorile
Elemente de ergofiziologie în artele marţiale by Adrian COJOCARIU () [Corola-publishinghouse/Science/100969_a_102261]