888 matches
-
animale: cele sălbatice etc. vindireu flueră de trei ori; a treia oară neisprăvit. la 1852 "sfatul orășenesc al Capitalei". Hrisov = Chrysobul f. În sufletul fiecărei femei, înflorește și se ofilește un trandafir. lazuri = curături. grohotișuri = adunături de bolovani și morene. Braniște = rezervă domnească de pământuri. Seimeni îmbrăcați în roșu, darabani în haine cerchezești verzi, calarași cu bonte și nadragi albaștri și arnăuțime cu straie cusute cu fir și înarmată cu pistoale și iatagane. Fabrica de avioane Din orașul zis Arad Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Cotnar Ștefan Murguleț nepotul pivnice Pavăl Călătoru rului Savin în sat la Grijalovi Siliștea lui Oțel, a lui o nișă la frunte și cu Petrilă Armășel vad de mură, loc de pri Pe Bârlăzel... Toplița Surlariu sacă și grădină de Braniștea domnească... jumătate pomăt Păstrăv Lohănaș din Copăceana I-a aprins casele și heiurile Gangur Dumitrașcu Fulger diacu Comisul Neagu 66-70 Stolnic Luca tăiat la Vaslui? deci îndoielnic în 1467 paharnic Negrilă -" vornic Crasneș postelnic Pașco Vistiernic Iuga 1460-1481 Spatar Sachis
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Colțun Tatu Mitocul lui Belciug Bolboceni Marele cel Mare Moara lui Costică Cârja Ulea Mohorâți subt pădure Cornul Pietrei Vrabie Motani Costina Zahana Onești Orzeni Crângu Zagură Sare Iapa Crețești Pârău Rău Dealul Cucului Țuțora La Clonț în Valea iezerului Braniștea Bistriței Dumbrava Podul lui Vetea Fântâna lui Epure Valea Ulmului Poienița Klingului Budăul lui Onică Ariniș Vindirei Poiana lui Brumă Fântâna lui Pipirig Dumbrava lui Crăciun Vâlcan Chezaș demască Poiana Nastei Fântânițe Hold = leagă pârgari Prisaca lui Badin Straja odăi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Iachim Albă Neagu și Ivașcu " Chilia Mihău spătar Iuga vistiernic. Arbure Neamț Iuga Postelnic Djabog paharnic Toma stolnic Ilea Huru comis Toma logofăt Aprod Armaș Aurar Cahnă bărbântă birău blidar bobou (pâslă?) haină deasupra Ce cați, mă, cu cuțitu-n bobou? braniște Vatman un vig (val) de sumani voștmar vrășmaș grui (munte ascuțit) danie jidovină zăpodie = loc plan pe munte iliș (dare pentru provizia armatei) ilișar cneaz culme miezuină (hotar-hat) muncel obârșie paltin poslușnic (servitor) pripasari (slujbașii) pripasuri (vitele prinse) păhărnicel runc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
închipuia dânsa. Dovadă că lucrurile nu sunt decât cum putem noi să le vedem și că istoria e o mare minciună sau o țesătură de contradicții. IV. Vești despre viața d-nei Costea. Vești despre omul-nou. [NOTE pentru "VALEA FRUMOASEI"] 1. Braniște. 2. Ursul. 3. Pe Gotu. Badea Toma. Paștile la Braniște. 4. Pescuit la păstrăvi; instrumentele și metodele vechi; cu bolovanul, cu mâna, cu lipanul, cu răstocirea. 5. Instrumentul nou, cu muscă și mincioc vicleniile păstrăvului și ale omului. 6. La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
noi să le vedem și că istoria e o mare minciună sau o țesătură de contradicții. IV. Vești despre viața d-nei Costea. Vești despre omul-nou. [NOTE pentru "VALEA FRUMOASEI"] 1. Braniște. 2. Ursul. 3. Pe Gotu. Badea Toma. Paștile la Braniște. 4. Pescuit la păstrăvi; instrumentele și metodele vechi; cu bolovanul, cu mâna, cu lipanul, cu răstocirea. 5. Instrumentul nou, cu muscă și mincioc vicleniile păstrăvului și ale omului. 6. La cucoși în Cioaca Jinarilor 7. În Valea Mare, unde am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
locuit, iar moșiile au fost stăpânite din moși strămoși. În anafora se preciza că “locurile care den veac au fost domnești” sunt: “1. Locurile de pustiu, adică ce nu s-au stăpânit de nimenea den nepomenit veac. Al 2-lea: braniștile domnești ce au fost den veac și al 3-lea: locurile târgurilor. Acestea au fost ale domniei, care și acum dacă s-ar găsi asemenea locuri deschisă de târguri și pustii, ar fi domnești.” Unii istorici au împărtășit punctul de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
ci rămânea celor hărăziți de el ca moștenitori, fii, fiice sau rude apropiate. Domeniul domnesc era format din patru categorii de bunuri, asupra cărora domnul își exercita dreptul de proprietate: 1. hotarele târgurilor, 2. satele ascultătoare de hotarele târgurilor, 3. braniștile și 4. locurile pustii. Faptul că domnului i se recunoștea un drept de stăpânire superioară asupra pământului întregii țări este demonstrat de formulările din privilegiile acordate de acesta. De exemplu, într-un privilegiu acordat de Alexandru cel Bun, în 1412
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
un privilegiu dat la 6 aprilie 1488 aflăm că de la Vâlcea și de la Olga, soția sa, a mai rămas și seliștea Gromobitna, la Nistru, pe care Ștefan o dă în schimbul satului Grecii, pe care îl dă mânăstirii Putna. Domeniul domnesc: braniștile. Ele reprezentau pământurile asupra cărora nu se exercita o stăpânire particulară, în momentul în care a avut loc întemeierea țării. Domnii, care s-au perindat pe scaunul Moldovei, au făcut danii din aceste braniști. La 1 ianuarie 1453, Petru Aron
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
îl dă mânăstirii Putna. Domeniul domnesc: braniștile. Ele reprezentau pământurile asupra cărora nu se exercita o stăpânire particulară, în momentul în care a avut loc întemeierea țării. Domnii, care s-au perindat pe scaunul Moldovei, au făcut danii din aceste braniști. La 1 ianuarie 1453, Petru Aron dăruia mânăstirii Moldovița o prisacă în braniștea de la Bohotin. Această braniște trebuie să fi fost întinsă din moment ce același domn îi dăruia, tot acolo, o prisacă mânăstirii Neamț (1 ianuarie 1454). La 29 august 1455
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
se exercita o stăpânire particulară, în momentul în care a avut loc întemeierea țării. Domnii, care s-au perindat pe scaunul Moldovei, au făcut danii din aceste braniști. La 1 ianuarie 1453, Petru Aron dăruia mânăstirii Moldovița o prisacă în braniștea de la Bohotin. Această braniște trebuie să fi fost întinsă din moment ce același domn îi dăruia, tot acolo, o prisacă mânăstirii Neamț (1 ianuarie 1454). La 29 august 1455, Petru Aron dăruia lui Duma Micaci un loc în pustie, ca să-și întemeieze
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
particulară, în momentul în care a avut loc întemeierea țării. Domnii, care s-au perindat pe scaunul Moldovei, au făcut danii din aceste braniști. La 1 ianuarie 1453, Petru Aron dăruia mânăstirii Moldovița o prisacă în braniștea de la Bohotin. Această braniște trebuie să fi fost întinsă din moment ce același domn îi dăruia, tot acolo, o prisacă mânăstirii Neamț (1 ianuarie 1454). La 29 august 1455, Petru Aron dăruia lui Duma Micaci un loc în pustie, ca să-și întemeieze un sat în braniștea
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
braniște trebuie să fi fost întinsă din moment ce același domn îi dăruia, tot acolo, o prisacă mânăstirii Neamț (1 ianuarie 1454). La 29 august 1455, Petru Aron dăruia lui Duma Micaci un loc în pustie, ca să-și întemeieze un sat în braniștea de la Bohotin, vecin cu prisaca uneia din mânăstirile amintite mai înainte. La 30 septembrie 1503, într-un privilegiu acordat mânăstirii Neamț, era reîntărită și prisaca “de la Bohotin, la gura Tătărcei.” La 15 octombrie 1491, Ștefan cel Mare dăruia mânăstirii Tazlău
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la Bohotin, vecin cu prisaca uneia din mânăstirile amintite mai înainte. La 30 septembrie 1503, într-un privilegiu acordat mânăstirii Neamț, era reîntărită și prisaca “de la Bohotin, la gura Tătărcei.” La 15 octombrie 1491, Ștefan cel Mare dăruia mânăstirii Tazlău braniștea care se afla în jurul mânăstirii. La 17 noiembrie 1502, închinând mânăstirii Putna pe preoții din mai multe sate, se arată că domnul “a făcut mai sus scrisei mânăstiri braniște în jurul mânăstirii”, căreia i se stabilea hotarul care cuprindea un teritoriu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Tătărcei.” La 15 octombrie 1491, Ștefan cel Mare dăruia mânăstirii Tazlău braniștea care se afla în jurul mânăstirii. La 17 noiembrie 1502, închinând mânăstirii Putna pe preoții din mai multe sate, se arată că domnul “a făcut mai sus scrisei mânăstiri braniște în jurul mânăstirii”, căreia i se stabilea hotarul care cuprindea un teritoriu foarte întins. Domeniul domnesc: locuri în pustiu. Locurile în pustiu (pustie) sunt, de fapt, suprafețe aflate între sate, locuri care nu aveau un stăpân, din care cauză li s-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
boier, pan Muhail logofăț.” Alte două locuri din pustie vor fi date Pobratei (26 ianuarie 1453), un altul în 29 august 1455, beneficiarul fiind “sluga a noastră credincioasă, pan Duma Micaci. De data aceasta, locul în pustie se afla în braniștea domnească de la Bohotin. La 18 februarie 1456, erau întărite bunurile funciare ale protopopului Ioil și ale fiului său Giurgea, grămatic, printre care se număra și un loc în pustie, unde să întemeieze un sat. Privilegiul era reînnoit la 30 iunie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
afirmat că domnul a răscumpărat satele din domeniul domnesc, pentru a dărui biserica și păturile sociale, pe care se sprijinea autoritatea domniei. În ceea ce privește daniile făcute mânăstirilor, Ștefan a dăruit din domeniul domnesc 12 sate, o prisacă cu bălți, prisacă din braniștea domnească de la Bohotin, balta Strâmba, iezerul Dobrovca, balta Chisca, braniște în jurul Putnei, 150 drobi de sare, 3 sălașe de țigani, un tătar din tătarii domnești de la Neamț, pietrele de ceară din târgul Siret, pietrele de ceară din Târgul Frumos. Domnul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
a dărui biserica și păturile sociale, pe care se sprijinea autoritatea domniei. În ceea ce privește daniile făcute mânăstirilor, Ștefan a dăruit din domeniul domnesc 12 sate, o prisacă cu bălți, prisacă din braniștea domnească de la Bohotin, balta Strâmba, iezerul Dobrovca, balta Chisca, braniște în jurul Putnei, 150 drobi de sare, 3 sălașe de țigani, un tătar din tătarii domnești de la Neamț, pietrele de ceară din târgul Siret, pietrele de ceară din Târgul Frumos. Domnul nu răscumpără sate. Ar însemna să dea bani pentru sate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
țigani, iar cine va opri sau va ascunde pe acești țigani să își plătească vinovăția “cu gâtul”. La 20 iulie 1453, i se dăruiau mânăstirii trei tătari. La 1 ianuarie 1454, mânăstirea era dăruită cu o prisacă la Covasna, în braniștea de la Bohotin, brănișterilor interzicându-le să ia oamenilor care se vor așeza acolo, desetina. La 8 februarie 1455, domnul dăruia mânăstirii un pământ pe Topolița, pe care târgoveții încercaseră să îl vândă mai înainte. La 12 decembrie 1455, domnul întărește
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
anume Băicenii, pe Siret și morile de pe Siret, mai sus de Ordzești și mai jos de Voruntariu.” Domnul cumpără satul Mogoșești de la Danciul, fiul lui Buceațchi și de la Isaico, fiul lui Iurie, și îl dăruie mânăstirii împreună cu o prisacă din braniștea domnească de la Bohotin și șase pietre de ceară “din pietrele noastre care ni se cuvin din târgul nostru Neamț”. Pentru această danie, călugării “vor avea să ne cânte nouă și doamnei noastre Maria liturghie la toate sfintele duminici, cât vom
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
protopopilor, urmând să asculte numai de egumenul și dregătorii săi. La 26 ianuarie 1453, întărește mânăstirii toată ceara de la Târgu Frumos, șase buți de vin din desetina, ce se cuvenea domnului, de la Cotnari sau de la Hârlău și o prisacă în braniștea domnească de la Bohotin, anume Bozea. Pârgarii și șoltuzii din Baia trebuiau să dea mânăstirii anual 12 coloade de malț și patru coloade de grâu. Dacă sașii din Baia vor încălca tocmelile să plătească 60 de ruble de argint. Domnul mai
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
încărcat, taxele și amenzile impuse acolo. La 13 septembrie 1451, i se întărea mânăstirii Moldovița un obroc de 10 buți cu vin. În ianuarie 1453, numărul buților se ridică la 12 și este întărită posada de pe Moldova și prisaca din braniștea domnească de la Bohotin, la izvor, pe Tătarca, pe care o dăruise boierul Coste Orâș. La 30 septembrie 1453, i se dă mânăstirii dreptul de a aduce trei care mari, scutite de vamă, în toată țara și prin târguri și pe la
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de la Alexandru cel Bun, domnul îi dă Episcopiei alte șase biserici cu popi din ținutul Cernăuților: două biserici cu popii lor în târg, în Cernăuți, iar trei biserici în Cuciur și a șasea în Mihalcea. Cu această ocazie întărește Putnei braniștea din jurul mânăstirii, fixându-i hotarele. Egumenul de la Putna avea dreptul de judecată asupra popilor, interzicânduli-se protopopilor sau vornicilor, oricărui mitropolit sau episcop, să se amestece în treburile mânăstirii. La 16 martie 1490, domnul cumpără satul Chișcăuți și îl dăruie mânăstirii
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
îi supune pe toți popii din satele mânăstirii Putna să asculte de acea mânăstire, și cu dare, și cu tot venitul. Îi mai dăruie mânăstirii în fiecare an, de la “ocna noastră de la Tortuș”, 150 de drobi de sare. Domnul face braniște în jurul mânăstirii, stabilind hotarul acesteia, călugării având dreptul să prindă pește acolo, să vâneze fiare și să pască vitele mânăstirii. La 2 februarie 1503, Ștefan cel Mare dă un privilegiu, prin care se întăreau proprietățile mânăstirii Putna. Este vorba de
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
sat, pentru care a dat o seliște intrată în posesia domnului după moartea proprietarilor, care nu au avut urmași. La acestea se adăugau obrocul de 12 buți de vin, pietrele de ceară din Târgul Siret, morile din acest târg și braniștea din jurul mânăstirii. În ultimul privilegiu dat de Ștefan cel Mare mânăstirii, la 8 septembrie, domnul întărea Putnei țiganii, pe care călugării i-au chemat din Țara Basarabilor. Având unul dintre cele mai mari domenii, mânăstirea Putna a avut mijloacele să
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]