447 matches
-
bruiajul activ și aparatură coerentă cu compensare pentru protecție la bruiajul pasiv, ambele sisteme capabile să suprime bruiajul cu până la 26 dB. În plus față de suprimarea bruiajului, ”Oborona-14” putea utiliza cinci antene auxiliare pentru a găsi direcția și a localiza bruiajul. Producția ultimelor P-14 a fost desființată în anul 2003. Stația avea două indicatoare de observare circulară portative, care se instalau în punctul de comandă, la o distanță de radar de până la 1.000 de metri. Protecția la bruiaj a
P-14 (radar) () [Corola-website/Science/336545_a_337874]
-
localiza bruiajul. Producția ultimelor P-14 a fost desființată în anul 2003. Stația avea două indicatoare de observare circulară portative, care se instalau în punctul de comandă, la o distanță de radar de până la 1.000 de metri. Protecția la bruiaj a stației, în condițiile efectelor bruiajului activ, era asigurată prin reacordarea pe o altă frecvență prestabilită. Pentru protecția la bruiajul pasiv era folosită o aparatură coerentă de compensare cu tuburi potențialoscop. Radarul "Lena" putea fi operat la temperatura ambiantă de
P-14 (radar) () [Corola-website/Science/336545_a_337874]
-
a fost desființată în anul 2003. Stația avea două indicatoare de observare circulară portative, care se instalau în punctul de comandă, la o distanță de radar de până la 1.000 de metri. Protecția la bruiaj a stației, în condițiile efectelor bruiajului activ, era asigurată prin reacordarea pe o altă frecvență prestabilită. Pentru protecția la bruiajul pasiv era folosită o aparatură coerentă de compensare cu tuburi potențialoscop. Radarul "Lena" putea fi operat la temperatura ambiantă de ± 50 ° C, și o viteză a
P-14 (radar) () [Corola-website/Science/336545_a_337874]
-
care se instalau în punctul de comandă, la o distanță de radar de până la 1.000 de metri. Protecția la bruiaj a stației, în condițiile efectelor bruiajului activ, era asigurată prin reacordarea pe o altă frecvență prestabilită. Pentru protecția la bruiajul pasiv era folosită o aparatură coerentă de compensare cu tuburi potențialoscop. Radarul "Lena" putea fi operat la temperatura ambiantă de ± 50 ° C, și o viteză a vântului de până la 30 m/s. Era posibil să se controleze modurile de lucru
P-14 (radar) () [Corola-website/Science/336545_a_337874]
-
aparatură coerentă de compensare cu tuburi potențialoscop. Radarul "Lena" putea fi operat la temperatura ambiantă de ± 50 ° C, și o viteză a vântului de până la 30 m/s. Era posibil să se controleze modurile de lucru de la distanță. Protecția la bruiaj a radarului în condițiile efectelor bruiajului activ era asigurată prin reacordarea pe o altă frecvență prestabilită. Pentru protecția la bruiajul pasiv (ca și la radarul ”Lena”) era folosită o aparatură coerentă de compensare cu tuburi potențialoscop. Radarul "Furgon" putea fi
P-14 (radar) () [Corola-website/Science/336545_a_337874]
-
potențialoscop. Radarul "Lena" putea fi operat la temperatura ambiantă de ± 50 ° C, și o viteză a vântului de până la 30 m/s. Era posibil să se controleze modurile de lucru de la distanță. Protecția la bruiaj a radarului în condițiile efectelor bruiajului activ era asigurată prin reacordarea pe o altă frecvență prestabilită. Pentru protecția la bruiajul pasiv (ca și la radarul ”Lena”) era folosită o aparatură coerentă de compensare cu tuburi potențialoscop. Radarul "Furgon" putea fi operat la temperatura ambiantă de ± 50
P-14 (radar) () [Corola-website/Science/336545_a_337874]
-
viteză a vântului de până la 30 m/s. Era posibil să se controleze modurile de lucru de la distanță. Protecția la bruiaj a radarului în condițiile efectelor bruiajului activ era asigurată prin reacordarea pe o altă frecvență prestabilită. Pentru protecția la bruiajul pasiv (ca și la radarul ”Lena”) era folosită o aparatură coerentă de compensare cu tuburi potențialoscop. Radarul "Furgon" putea fi operat la temperatura ambiantă de ± 50 ° C, și o viteză a vântului de până la 30 m/s. Radarul de descoperire
P-14 (radar) () [Corola-website/Science/336545_a_337874]
-
folosită o aparatură coerentă de compensare cu tuburi potențialoscop. Radarul "Furgon" putea fi operat la temperatura ambiantă de ± 50 ° C, și o viteză a vântului de până la 30 m/s. Radarul de descoperire îndepărtată ”Oborona-14" - era transportabil, cu protecția la bruiaj modificată față de radarul ”Lena”. Stația avea în compunere șase unități de transport: două semiremorci cu aparatură (AP1, AP2); două cu dispozitivul de antenă catarg (ANP1, ANP2) și două remorci cu sursa de alimentare a sistemului (5E88). Antena pliabilă se transporta
P-14 (radar) () [Corola-website/Science/336545_a_337874]
-
față de poziția de bază a radarului. Pentru identificarea prin radiolocație a țintelor aeriene stația a fost echipată cu interogator terestru prin radiolocație de tip NRZ-14 sau aparatura ”Parola”. Radarul avea prevăzute trei moduri de funcționare: Protecția radarului în condițiile acțiunii bruiajului activ se asigura, prin reacordarea pe o altă frecvență de lucru și, pentru prima dată, folosirea unui sistem de autocompensare pe trei canale, care intra primul în funcțiune. Pentru protecția împotriva bruiajului pasiv (ca în radarul "Lena"), era utilizat un
P-14 (radar) () [Corola-website/Science/336545_a_337874]
-
moduri de funcționare: Protecția radarului în condițiile acțiunii bruiajului activ se asigura, prin reacordarea pe o altă frecvență de lucru și, pentru prima dată, folosirea unui sistem de autocompensare pe trei canale, care intra primul în funcțiune. Pentru protecția împotriva bruiajului pasiv (ca în radarul "Lena"), era utilizat un echipament coerent de compensare pe tuburi potențialoscop. Radarul "Oborona- 14" putea fi operat la temperatura ambiantă de ± 50° C și o viteză a vântului de până la 30 m/s. Modernizări ale radarului
P-14 (radar) () [Corola-website/Science/336545_a_337874]
-
beneficiarilor informațiilor despre situația aeriană. Radarul P-15 folosește ca emițător un magnetron reacordabil în gama undelor decimetrice. În calea de recepție radarul folosește trei moduri de lucru: amplitudine, amplitudine cu acumulare și coerent în impuls. Radarul este protejat la bruiajul activ prin trecerea rapidă pe o altă frecvență de lucru, din patru preselectate și la bruiajul pasiv produs de reflectorii dipol sau obiectele din teren prin schema coerentă în impuls cu compensare după o perioadă. Sistemul de antenă avea două
P-15 (radar) () [Corola-website/Science/336594_a_337923]
-
undelor decimetrice. În calea de recepție radarul folosește trei moduri de lucru: amplitudine, amplitudine cu acumulare și coerent în impuls. Radarul este protejat la bruiajul activ prin trecerea rapidă pe o altă frecvență de lucru, din patru preselectate și la bruiajul pasiv produs de reflectorii dipol sau obiectele din teren prin schema coerentă în impuls cu compensare după o perioadă. Sistemul de antenă avea două reflectoare formate dintr-o secțiune de paraboloid, în centrul cărora se găseau două radiatoare alimentate în
P-15 (radar) () [Corola-website/Science/336594_a_337923]
-
impulsurilor de sondaj (frecvența era determinată de frecvența rețelei de alimentare cu tensiune alternativă, adică 400 Hz), ceea ce a creat inconveniente la sincronizarea cu impulsuri de pornire cu alte radare și aparatura de conducere automatizată (inclusiv și pentru înlăturarea influenței bruiajului asincron). Totodată, diagnosticarea defecțiunii într-un asemenea modulator era grea, practic se folosea o singură metodă - schimbarea elemetului suspect, evident cu unul bun. Deoarece în setul de piese de schimb și accesorii individual acel element nu exista, atunci remedierea defecțiunii
PRV-9 () [Corola-website/Science/336621_a_337950]
-
evident cu unul bun. Deoarece în setul de piese de schimb și accesorii individual acel element nu exista, atunci remedierea defecțiunii dura până la procurarea elementului respectiv. În radarul PRV-9, pentru prima dată, s-a folosit acea posibilitate de protecție la bruiajul activ ochit prin schimbarea frecvenței purtătoare a generatorului de înaltă frecvență de la impuls la impuls. Ca obiectiv realizat, radioaltimetrul a fost destul de sigur, deși zona lui de cercetare (în comparație cu PRV-11, PRV-13) a fost în realitate mai modestă. Lucrările continuate în
PRV-9 () [Corola-website/Science/336621_a_337950]
-
în comparație cu PRV-11, PRV-13) a fost în realitate mai modestă. Lucrările continuate în fabrică pentru modernizarea acestui radioaltimetru au dus la apariția radioaltimetrului PRV-16, la care s-au adus doar trei mari modificări - canalul de goniometrare, pentru deterninarea precisă a direcției bruiajului activ, protecția radarului împotriva rachetelor autodirijate antiradiolocație și schimbarea autocamionului KRAZ-215 cu KRAZ-255. Вестник ПВО Radioaltimetrul PRV-9.
PRV-9 () [Corola-website/Science/336621_a_337950]
-
Semnalul celei de a doua frecvențe intermediare, a primului și a celui de al doilea canal, trec mai departe în blocul amplificatoarelor de fecvență intermediară și detectoarelor. De la ieșirea blocului detectoarelor semnalele video se aplică la aparatura de protecție la bruiaj sau prin ieșirea de rezervă direct la indicatori și blocul de conjugare. Radiotelemetrul a avut măsuri eficace de protecție la bruiajul activ și pasiv. De la ieșirea blocului de suprimare a bruiajului asincron semnalele video, ”curățate” de bruiajul pasiv (în regimul
P-40 (radar) () [Corola-website/Science/336670_a_337999]
-
amplificatoarelor de fecvență intermediară și detectoarelor. De la ieșirea blocului detectoarelor semnalele video se aplică la aparatura de protecție la bruiaj sau prin ieșirea de rezervă direct la indicatori și blocul de conjugare. Radiotelemetrul a avut măsuri eficace de protecție la bruiajul activ și pasiv. De la ieșirea blocului de suprimare a bruiajului asincron semnalele video, ”curățate” de bruiajul pasiv (în regimul coerent) și asincron (în regimul amplitudine), trec la indicatoarele radarului și la blocul de conjugare. Aparatura de indicare permite să se
P-40 (radar) () [Corola-website/Science/336670_a_337999]
-
semnalele video se aplică la aparatura de protecție la bruiaj sau prin ieșirea de rezervă direct la indicatori și blocul de conjugare. Radiotelemetrul a avut măsuri eficace de protecție la bruiajul activ și pasiv. De la ieșirea blocului de suprimare a bruiajului asincron semnalele video, ”curățate” de bruiajul pasiv (în regimul coerent) și asincron (în regimul amplitudine), trec la indicatoarele radarului și la blocul de conjugare. Aparatura de indicare permite să se afișeze semnalul de la ținte pe ecrenele indicatoarele de control și
P-40 (radar) () [Corola-website/Science/336670_a_337999]
-
de protecție la bruiaj sau prin ieșirea de rezervă direct la indicatori și blocul de conjugare. Radiotelemetrul a avut măsuri eficace de protecție la bruiajul activ și pasiv. De la ieșirea blocului de suprimare a bruiajului asincron semnalele video, ”curățate” de bruiajul pasiv (în regimul coerent) și asincron (în regimul amplitudine), trec la indicatoarele radarului și la blocul de conjugare. Aparatura de indicare permite să se afișeze semnalul de la ținte pe ecrenele indicatoarele de control și de observare circulară și introducerea datelor
P-40 (radar) () [Corola-website/Science/336670_a_337999]
-
1RL132, după clasificarea NATO ”Thin Skin”) este un radioaltimetru sovietic exploatat din anul 1970 în fosta URSS. A fost și în înzestrarea țărilor fostului Tratat de la Varșovia. Este în înzestrare. La sfârșitul anilor '60, în scopul creșterii fiabilității, imunității la bruiaj, protejării împotriva atacurilor cu rachetele antiradiolocație și măririi zonei de descoperire, la radioaltimetrele PRV-9 și PRV-9A s-au efectuat lucrări pentru perfecționarea acestora, care s-au terminat prin crearea, pe baza radioaltimetrului de serie PRV-9, a prototipului experimental, al noului
PRV-16 () [Corola-website/Science/336712_a_338041]
-
au fost realizate testele de teren ale radioaltimetrului PRV-16, după care a fost întrodus în exploatare. Spre deosebire de PRV-9 și PRV-9A acest radioaltimetru a avut echipament de protecție împotriva rachetelor antiradiolocație, echipamente pentru identificarea direcției (goniometrarea) unui avion izolat purtător de bruiaj activ de zgomot, aparatură de semnalizare a defecțiunilor radioaltimetrului, asigurarea lucrului pentru unghiuri de elevație negative (până la -1,5 °). Producția radioaltimetrului PRV-16, precum familia de radioaltimetre PRV-9 a fost realizată în uzina electromecanică Lianozov (în prezent OAO LEMZ) din Moscova
PRV-16 () [Corola-website/Science/336712_a_338041]
-
și ”Vozduh-1M”. Radioaltimetrul PRV-16A poate lucra în aceleași sisteme ca și PRV-16. Radioaltimetrul PRV-16B este destinat pentru lucrul în complex cu radiotelemetrul P-40A (P-40 ”Bronia”). Radioaltimetrul este un radar mobil care lucrează în impulsuri, în gama centimetrică, protejat la bruiaj, destinat pentru măsurarea înălțimii de zbor a țintelor, descoperite de către radiotelemetrele cu care el se poate conjuga. Sistemul activ al radioaltimetrului asigură formarea în spațiu a unei caracteristici de directivitate a antenei sub forma unui fascicul îngust în plan vertical
PRV-16 () [Corola-website/Science/336712_a_338041]