458 matches
-
vânzând câte o bucată de pământ numai când trebuia să meargă fiecare copil la școlile cele înalte, devenind profesori, avocați, ingineri. Astfel, urmași preschimbară vrajba comorii coborâte peste noapte în casa lui Toma Găletariu în demnitate și propășire. Cu căciula brumărie pe-o sprânceană, cu fața rumenă și mustața neagră, în straie bănățene, aievea cu chipul lui Iancu, craiul Munților Apuseni, Toma Găletariu ne privește semeț din cripta de la Țela, sfidând norocul și eternizând timpul.
Țela, Arad () [Corola-website/Science/300310_a_301639]
-
culoare lila, vara, tot acolo era cândva derdelușul copiilor, iarna, numit " La Păducel" sau Valea Păducelului. "Pârâul Calmatuiu izvorăște din câmpia înaltă a Boianului, adună câțiva afluenți intermitenți, captează Urluiul, apoi se varsă în Lacul Suhaia." Stepa - Pajiști stepice Stejarul brumăriu Arțarul tătărăsc Pagina FACEBOOK:https://www.facebook.com/groups/calmatuiudesus/ Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Călmățuiu de Sus se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt
Comuna Călmățuiu de Sus, Teleorman () [Corola-website/Science/301790_a_303119]
-
nu știu cum arată această băutură, nici chiar cei mai în vârstă. Brăhășoaia este singurul sat din comună pe teritoriul căruia se află o pădure ("Hârboanca") ce a scăpat de la defrișarea totală numai datorită faptului că aici cresc 3 specii rare (stejarul brumăriu, stejarul pufos și gorunul) care au fost declarate monumente ale naturii iar pădurea "Rezervație silvică". Suprafața actuală a acestei păduri este de aprox. 100 ha. În secolul XIX avea o întindere de cel puțin 4 ori mai mare însă nevoia
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
min., - 4 interpreți - muzică: Miles Davis, Producție TVR, 1988. Agon, 7 min., - 6 interpreți - muzică: W. Mertens, Producție TVR, 1988. Duh pe deasupra apelor, 9 min., - 5 interpreți - muzică: Ț. Albinoni, Producție TVR, 1993. Alb, 7 min., - 6 interpreți - muzică: Mihnea Brumăriu. Piesă dedicată dispariției premature a coregrafului francez Dominique Bagouet. Imemorial, 5 min., - 2 interpreți - muzică: Toby Twining, Producție TVR, 1993. Noaptea inocenților, 20 min., - 14 interpreți - muzică: Carman Moore, Producție TVR, 1993. Pagini dintr-un jurnal pierdut, 15 min., - 2
Sergiu Anghel () [Corola-website/Science/299316_a_300645]
-
1,5-3 cm.) și cu ghinde sesile sau foarte scurt pețiolate; "Q. pubescens" Willd. (stejar pufos), cu lujerii anuali pubescenți, cu frunze pețiolate și cu solzii cupei ovați pînă la lanceolați, strîns sau lax imbricați; "Q. pedunculiflora" C. Koch (stejar brumăriu), cu ghinde lung pedunculate. Frunze sesile sau scurt pețiolate și pe dos cenușii sau cenușii-verzi. în Romînia mai cresc : "Q. dalechampii" Ten. (gorun balcanic), "Q. polycarpa" Schur (gorun ardelenesc), "Q. cerris" L.(cerul). Dintre speciile exotice menționăm: "Q. suber" (stejar
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Portretul lui Avram Iancu aflat astăzi la Galeria Muzeului Național de Artă al României este de mici dimensiuni, 0.372 x 0.272 metri, și a fost realizat de Barbu Iscovescu în anul 1849. Eroul este înfățișat cu o căciuă brumărie cu fundul teșit și cu un vârf care se remarcă spre partea dreaptă. El poartă o haină grea, îmblănită, de culoare alb-verzuie, care are figurați în stil decorativ zece nasturi mari pe cele două părți ale ei. O mulțime de
Barbu Iscovescu () [Corola-website/Science/303925_a_305254]
-
văr, aplicarea de îngrășăminte organice și minerale. Efectiv utilizate în scopuri forestiere, pentru cultivarea produselor agricole culturi. Pădurile de stejar se întind în zonele cu altitudine de până la 700-800 m. În zonele de câmpie, aceste păduri sunt formate din stejar brumăriu și stejar pufos. În zonele joase, ele sunt formate din stejar în amestec cu cer sau garnița (rude cu stejarul). În zona dealurilor înalte se întâlnește gorunul care formează păduri întinse numai de gorun (numite "gorunete") sau în amestec cu
Pădure () [Corola-website/Science/304085_a_305414]
-
1 Mai, Tinca), a adus faima unor stațiuni balneare de interes terapeutic precum Băile Felix, 1 Mai și Buziaș. Dealurile de Vest au suprafețe mari acoperite de păduri de stejar caracteristice climei. Între speciile pădurii apar stejarii pufoși și stejarii brumării. Caracteristice pădurilor sunt mamifere precum căprioara, mistrețul, lupul, vulpea, pisica sălbatică, râsul, viezurele, iepurele. Între păsări se remarcă găinușa de alun, ciocănitoarea, cucul, fazanul, prepelița, șoimul, bufnița iar între pești mreana și bibanul. Partea superficială terestră se compune din clasa
Dealurile de Vest () [Corola-website/Science/312488_a_313817]
-
Porumbescu" din București (astăzi Universitatea Națională de Muzică "Ciprian Porumbescu"), unde studiază cu profesorii Victor Giuleanu (teorie-solfegiu), Dan Constantinescu și Dan Buciu (armonie), Liviu Comes și Dinu Ciocan (contrapunct), Ștefan Niculescu (forme muzicale), Dan Constantinescu (compoziție), Nicolae Beloiu (orchestrație), Liviu Brumăriu și Petre Brâncuși (istoria muzicii), Marin Constantin (dirijat cor), Iosif Conta (dirijat orchestră), Gheorghe Oprea (folclor), Viorica Dimitriu (pian). În 1983 primește Certificatul Pedagogic Universitar iar în 1986 este definitivat în învățământ. În perioada 1983-1989 este profesor de muzică de
Octav Firulescu () [Corola-website/Science/311975_a_313304]
-
două etaje de vegetație: unul între 150m și 250m delimitează pădurile exofile și altul cuprins între 250-400m formează etajul pădurilor mezofile. În pădurile mezofile predomina gorunul, în asociație cu teiul, frasinul, gladișul, iar în pădurile xerofile e frecvent întâlnit stejarul, brumăriu în asociație cu garnița, cerul, cărpinița, mojdreanul. În Podișul Dobrogei de Nord vegetația se caracterizează printr-o mare complexitate, deoarece configurația reliefului și variațiile altidinale deți de amplitudine relativ redusă, au puternice efecte asupra condițiilor topoclimatice și edafice, ceea ce se
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
spațiu de tranzite între vegetația de stepa și cea forestiera. Ocupă un areal foarte restrâns, între 50 și 100m altitudine (Munții Măcinului în sectorul sudic și flancul de Nord al Podișului Babadagului, dealul Consul). E prezenta prin păduri de stejar brumăriu și pufos și tufărișuri alcătuite din scumpie, păducel, porumbar, tufe de stejar pufos. Plante ierboase sunt cele specifice pajiștilor stepice: păiușul, negara, osul iepurelui. Pădurile din Dobrogea de Nord ocupă o suprafață de 61.000ha adică 19,2% din tritoriul
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
acesteia și sunt răspândite în Munții Măcinului (8.600ha), Dealurile Niculitelului (20000ha) și Podișul Babadagului(33000 ha). Pădurile xerotermofile sunt situate la altitudini de 150-250m în Dealurile Niclitelului, Podișul Slavelor și părțile marginale ale Podișului Babadagului. Sunt alcătuite din stejar brumăriu uneori în asociate cu garnița iar pe falancul sudic al Podișului Babadagului apare stejarul pufos. Adesea, în aceste păduri se întâlnește și teiul argintiu, cărpinița mojdranul, jugastrul, cornul și scumpia. Acesta constuie fragmente ale unui etaj de vegetație mai extins
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
de pădure, vinarița, mălaiul cucului, coada cocosului. Celelalte rezervații forestiere sunt: Pădurea Niculițel (11 ha), Pădurea Dealul Bujorului de la Babadag (50,8 ha) și Pădurea Vârful Secarul de la Atmagea (43,5 ha), toate reprezentând păduri termofile cu specii de stejar brumăriu, carpen, tei, alături de care apar stejarul pufos, cărpinița, mojdreanul. În rezervațiile botanice se numără parcurile de liliac de pe Valea Oilor de la Babadag (0,35 ha) pe langă localitatea Fântână Mare (0,30 ha). Dealul Pietrosul de la Agighiol (167 m, 9
Munții Măcin () [Corola-website/Science/306314_a_307643]
-
fenomenele de secetă sunt prezente. Prin poziția sa geografică, teritoriul comunei Osica de Sus este plasat în aria de dezvoltare a silvostepei și a vegetației de luncă. La limita estică a comunei întâlnim pădurea Bercica formată din stejar pedunculat, stejar brumăriu, stejar pufos, ulm, frasin, păr și măr sălbatic, arțar și jugastru. Arbuștii din această pădure sunt: păducelul, gheorghinarul ("Physalis alkekengi)", lemnul câinesc, cornul, sângerul. Stratul ierbos este alcătuit din: firuță, trifoi, colilie, păiuș, pir, coada șoricelului, volbură, măturică, pelin, laptele
Comuna Osica de Sus, Olt () [Corola-website/Science/301500_a_302829]
-
principală a peisajului este dată de modul straniu în care sau dezvoltat arborii din această pădure. Trunchiurile lor sunt aplecate înspre apă, noduroase și contorsionate. În depresiunile dintre dunele de nisip crește o vegetație lemnoasă formată în principal din stejari brumării, combinată cu anini, plopi albi și negri, ulmi, frasini și tei. Desimea pădurii sporește datorită numeroaselor specii de arbuști ce cresc aici: corn, lemn câinesc, păducel, salbă moale, sânger, verigariu, călin, drăcilă. La originalitatea acestei păduri mai contribuie și abundența
Vegetația Deltei Dunării () [Corola-website/Science/313171_a_314500]
-
care unele ocrotite prin lege și enumerate în anexa I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: Arbori și arbusti cu specii de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), stejar pufos ("Quercus pubescens"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), fag ("Fagus sylvatica"), fag de Crimeea ("Fagus taurica"), cer ("Quercus ceris"), carpen ("Carpinus betulus"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), tei argintiu ("Tilia tomentosa"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), frasin ("Fraxinus excelsior, Fraxinus coriariaefolia"), alun ("Corylus avellana"), păducel ("Crataegus monogyna
Parcul Național Munții Măcinului () [Corola-website/Science/313456_a_314785]
-
Crețișoara (Alchemilla vulgaris) este o plantă din familia Rosaceae cunoscută sub mai multe denumiri populare: "brumărie, plașcă, umbrarul-doamnei". Crețișoara este o plantă perenă, înaltă de 10-40 cm, cu flori mici, verzi-gălbui, răspândită în zona de deal (în fânețe, margini de pădure și tufișuri), pe pante abrupte și rupturi de pantă. În scopuri medicinale se întrebuințează părțile
Crețișoară () [Corola-website/Science/323448_a_324777]
-
pământ și pe care credea că nu le va mai întâlni nicăieri. Prințul iubea la fel de mult și toamnele Corcovei, trăia clipe de rară fericire când vedea întinsele podgorii copleșite de rod și când atingea, ca o mângâiere, strugurii dolofani și brumării care decantaseră miraculos comoara de aur a soarelui verii." Desele popasuri la Corcova ale familiei Bibescu au prilejuit vizite celebre ale lui Ion Minulescu, Ion Pillat și alte personalități ale culturii române sau politicii vremii. La îndemnul prințului, aici, în
Podgoria Corcova () [Corola-website/Science/319496_a_320825]
-
sur, roz și alb, răspândite în județele din N-E Moldovei. Aceste ovine sunt o creație românească, deoarece la baza lor de formare nu s-au folosit reproducători din import, substratul lor ereditar fiind constituit din ovinele Karakul negru și brumăriu heterozigote. Proiectul vizează analiza genetică a modului de formare a populației de ovine Karakul sur - cota de participare a raselor și varietăților la genofondul liniei, consangvinizarea aplicată, izolarea reproductivă, parametri genetici pentru însușirile de bază ale buclajului și progresul genetic
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
pielicelelor Karakul sur prin reducerea cheltuielilor materiale în industria confecțiilor ( prin renunțarea la vopsitul chimic); - sporirea producției de lapte deoarece ovinele Karakul sur au ascendența maternă genitori ai rasei Țurcană albă; - îmbunătățirea prolificității oilor comparativ cu ovinele Karakul negru și brumăriu, întrucât aceasta este corelată direct cu varietatea de culoare; - diminuarea efectului consangvinizării în fermele private ca urmare a numărului limitat de reproducători și a consecințelor negative a acestui fenomen genetic asupra însușirilor morfo-productive; - documentație tehnică pentru omologarea liniei Karakul sur
ANEXE din 23 aprilie 2015 la Ordinul ministrului agriculturii şi dezvoltării rurale nr. 708/2015 privind aprobarea Planului sectorial pentru cercetare-dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii 2015-2018, "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020" (Anexele nr. 1 şi 2). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272720_a_274049]
-
poiene / ies, din lacuri, Sânziene. / Vin, uitându-și apele, / să-mi sărute pleoapele / și să-mi dea comorile: / umerii cu zorile, / ochii cu livezile, / sânii cu zăpezile, / gura cu mărgelele, / coapsele cu stelele..." («Vlagă», "ibid.," 135 sq.; "slodun" = "gorun" / "stejar brumăriu" - "Quercus pedunculiflora"). Sunt în acest ciclu și alte capodopere ale baladescului gyrian: "Corbea, Balada ghiocului cu moarte-n Țarigrad, Răvaș de la Călugăreni, La Drăgășani, odată, Balada trupului care s-a frânt pe roată, Fântâna cu Pandur, Domnul de Rouă, Balada
Baladă () [Corola-website/Science/297136_a_298465]
-
Aria naturală fondată în anul 1973, are o suprafață de 58,60 de hectare, pe cuprinsul căreia sunt conservate elemente floristice specifice zonei de silvostepă. . Flora are în componență arbori și arbusti cu specii de: stejar pufos ("Quercus pubescens"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), gorun ("Quercus petraea, Quercus dalechampii"), stejar ("Quercus virgiliana"), gârniță ("Quercus frainetto"), arțar tătăresc ("Acer tataricum"), mojdrean ("Fraxinus ornus"), migdal pitic ("Amygdalus nana"), scoruș ("Sorbus domestica"), dârmoz ("Viburnum lantana"). Rezervația adăpostește și conservă un habitat natural de tip "Vegetație
Pădurea Bădeana () [Corola-website/Science/325907_a_327236]
-
floristică și faunistică ridicată, atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre. Flora este constituită din vegetație forestieră, tufărișuri și specii ierboase ponto-sarmatice. Specii de arbori și arbusti întâlnite în rezervație: stejar pufos ("Quercus pubescens"), stejar brumăriu ("Quercus pedunculiflora"), cărpiniță ("Carpinus orientalis"), vișin turcesc ("Prunus mahaleb"), prunus (din specia "Prunus tenella"), scumpie ("Cotinus coggygria"). La nivelul ierburilor sunt întâlnite o mare varietate de plante, printre care: rogoz (din specia "Carex halleriana"), centaurea (din speciile "Centaurea trhracica" și
Fântânița - Murfatlar () [Corola-website/Science/326481_a_327810]
-
joase. La acestea se adaugă și lunca râului Ciorogârla. "Vegetația" este reprezentată de pădurile de șleau de câmpie cu stejar (Quercus robur), salcie, plop, arbuști. Vegetația cuprinde: pâlcuri de pădure cu specii de cer (Quercus cerris), garnița (Quercus fraineto), stejarul brumăriu (Quercus pedunculiflora), stejarul pedunculat (Quercus Robur). În pădurile de foioase subarboretul este reprezentat de gherghinar (Crataegus monogyna, Crataegus pentagyna), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), sânger (Cornus sanguinea), măceș (Roșa canina), porumbar (Prunus spinosa). Vegetația ierboasa dezvoltată în poienile pădurilor sau pe
Clinceni, Ilfov () [Corola-website/Science/325068_a_326397]
-
extinderea culturilor irigate, sporirea populației și modernizarea economiei naționale și locale nu se poate realiza fără asigurarea unor cantități tot mai mari de apă. Oltenia este o zonă de silvostepă. Vegetația arboricolă este reprezentată de Stejarul pufos (Quercus pubescens), Stejarul brumăriu sau ganțoiu (Quercus pendunculiflora), gârnița (Quercus frainetta). În comuna Poiana Mare, vegetația arboricolă este reprezentată de resturile unor păduri de stejar, care acopereau suprafețe întinse, dar care au dispărut, lăsând locul culturilor agricole. Se întâlnesc exemplare rare de porumbar (Prunus
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]