1,239 matches
-
și la adulți a unei bube care nu se mai vindeca, necesita a fi vindecată. Pentru descântatul acesteia se folosea o bucată de pânză din cânepă, făcută mototol, groasă cât degetul, care era arsă. Cu scrumul de la aceasta se ungea buba, descântând de trei ori, spunând: „Bubă ră, zgaibă ră/ Nu coace, nu sparge./ Din vârf te-ai usca/ De la Maria / Să rămână curată și luminată/ Ca argintul de strecurat/ Ca Maica Domnului din cer ce-a lăsat’’. Descântecul se făcea
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
care nu se mai vindeca, necesita a fi vindecată. Pentru descântatul acesteia se folosea o bucată de pânză din cânepă, făcută mototol, groasă cât degetul, care era arsă. Cu scrumul de la aceasta se ungea buba, descântând de trei ori, spunând: „Bubă ră, zgaibă ră/ Nu coace, nu sparge./ Din vârf te-ai usca/ De la Maria / Să rămână curată și luminată/ Ca argintul de strecurat/ Ca Maica Domnului din cer ce-a lăsat’’. Descântecul se făcea de trei ori și, dacă buba
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Bubă ră, zgaibă ră/ Nu coace, nu sparge./ Din vârf te-ai usca/ De la Maria / Să rămână curată și luminată/ Ca argintul de strecurat/ Ca Maica Domnului din cer ce-a lăsat’’. Descântecul se făcea de trei ori și, dacă buba nu se vindeca, se mai spunea de trei ori. Un bătrân din satul Bărboasa știa să descânte „de bubă ră” și „de bube dulci”, folosind balega de cal. El descânta trei duminici la rând, de câte trei ori, indiferent dacă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
luminată/ Ca argintul de strecurat/ Ca Maica Domnului din cer ce-a lăsat’’. Descântecul se făcea de trei ori și, dacă buba nu se vindeca, se mai spunea de trei ori. Un bătrân din satul Bărboasa știa să descânte „de bubă ră” și „de bube dulci”, folosind balega de cal. El descânta trei duminici la rând, de câte trei ori, indiferent dacă era sau nu lună plină. Descântecul se făcea la gura cuptorului, cu focul aprins pe vatră. El lua câte
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
strecurat/ Ca Maica Domnului din cer ce-a lăsat’’. Descântecul se făcea de trei ori și, dacă buba nu se vindeca, se mai spunea de trei ori. Un bătrân din satul Bărboasa știa să descânte „de bubă ră” și „de bube dulci”, folosind balega de cal. El descânta trei duminici la rând, de câte trei ori, indiferent dacă era sau nu lună plină. Descântecul se făcea la gura cuptorului, cu focul aprins pe vatră. El lua câte o părticică din balega
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
duminici la rând, de câte trei ori, indiferent dacă era sau nu lună plină. Descântecul se făcea la gura cuptorului, cu focul aprins pe vatră. El lua câte o părticică din balega de cal pe care, după ce o dădea pe la bubele de la gura pacientului și pe la baza cuptorului, o arunca pe foc, spunând: „M-am sculat duminică dimineața,/ M-am suit în deal și-am tăiat un cal/ Și-am făcut o masă mare/ Și-am chemat toate bubușoarele/ Toate zgâncușoarele
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
de la gura pacientului și pe la baza cuptorului, o arunca pe foc, spunând: „M-am sculat duminică dimineața,/ M-am suit în deal și-am tăiat un cal/ Și-am făcut o masă mare/ Și-am chemat toate bubușoarele/ Toate zgâncușoarele,/ Bubele dulci de la Ion nu le-am chemat, nu le-am poftit/ Ele de ciudă s-au mâniat și s-au supărat/ În baligă de cal s-au băgat/ În gura cuptorului s-au uscat,/ Iar Ion să rămână curat și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
s-au mâniat și s-au supărat/ În baligă de cal s-au băgat/ În gura cuptorului s-au uscat,/ Iar Ion să rămână curat și luminat/ Ca Maica Domnului ce-a făcut/ Ca Dumnezeu ce- a lăsat’’. Descântecul „de bube dulci” îl știa și Ion Coca. Pentru descântec se folosea o cârpă țesută din cânepă care se ardea, iar cenușa se presăra pe bubă, zicând: „M-am sculat sâmbătă dimineața/ Ș- am luat un topor/ Și-l luai deschinare/ Și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
curat și luminat/ Ca Maica Domnului ce-a făcut/ Ca Dumnezeu ce- a lăsat’’. Descântecul „de bube dulci” îl știa și Ion Coca. Pentru descântec se folosea o cârpă țesută din cânepă care se ardea, iar cenușa se presăra pe bubă, zicând: „M-am sculat sâmbătă dimineața/ Ș- am luat un topor/ Și-l luai deschinare/ Și mă duc la pădurea mare./ M-am întâlnit cu o iadă albă/ Și-am tăiat-o/ Și-am făcut pomană mare/ Și-am chemat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
M-am sculat sâmbătă dimineața/ Ș- am luat un topor/ Și-l luai deschinare/ Și mă duc la pădurea mare./ M-am întâlnit cu o iadă albă/ Și-am tăiat-o/ Și-am făcut pomană mare/ Și-am chemat toate bubele, toate zgârieturile./ Numai buba cea ră n-am chemat/. S-a mâniat, s-a supărat,/ Rădăcina i-a săcat./ Să rămâie Ioana curată, luminată/ Ca argintul strecurat/ Ca Maica Domnului ce-a făcut/ Ca Dumnezeu ce a lăsat./ Maica Domnului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dimineața/ Ș- am luat un topor/ Și-l luai deschinare/ Și mă duc la pădurea mare./ M-am întâlnit cu o iadă albă/ Și-am tăiat-o/ Și-am făcut pomană mare/ Și-am chemat toate bubele, toate zgârieturile./ Numai buba cea ră n-am chemat/. S-a mâniat, s-a supărat,/ Rădăcina i-a săcat./ Să rămâie Ioana curată, luminată/ Ca argintul strecurat/ Ca Maica Domnului ce-a făcut/ Ca Dumnezeu ce a lăsat./ Maica Domnului când a plecat/ Pe
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cele trei bucăți de tămâie. Se descânta pe lună nouă, se termina pe lună veche; de trei ori la început de lumină și de trei ori la sfârșit. Descântec „de păr sau păroaică” (cules de la Elena Porcoș) Când apărea o bubă foarte periculoasă, ca o infecție puternică la unghiile și încheieturile de la mâini sau de la picioare, se foloseau: frunză de calapăr 1, miere de albine, castravete murat, și mămăliguță caldă. Se fierbea frunză de calapăr și cu zeama se spăla
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
la rând. În noaptea de Sânziene, spălatul cu rouă pe față și pe întreg trupul, are menirea de a le face pe fete și pe femei frumoase și dorite întreg anul. Durerile de ochi (care obosesc repede sau lăcrimează) și bubele de orice fel vor dispărea atunci când le spălăm cu rouă. Spălatul se face în zi de sec (de post, după calendarul ortodox), ca să sece bubele. Există și un descântec care se spune în timpul spălării: „Cum trece roua de soare și
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
femei frumoase și dorite întreg anul. Durerile de ochi (care obosesc repede sau lăcrimează) și bubele de orice fel vor dispărea atunci când le spălăm cu rouă. Spălatul se face în zi de sec (de post, după calendarul ortodox), ca să sece bubele. Există și un descântec care se spune în timpul spălării: „Cum trece roua de soare și spuma de mare, așa să treacă răul de pe mine”. Cine a făcut un păcat, a spus o vorbă rea și are mustrare de cuget, să
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mai știa să slobozească și sânge, folosindu-se de stricnele 2 și să vindece vitele umflate din cauză că au mâncat lucernă verde, muștar, știriță sau caprifoi. Vindeca, de asemenea, animalele bolnave de rumegătură, folosind oblojeli din plante și ierburi de leac. Buba de la chișiță sau de la unghie era tratată cu răzătură de rădăcină de boz, era dată în mâncare, amestecată cu tărâțe de grâu. Buba era stricnită și oblojită cu răsătură de boz. Albeața de la ochii vitelor era tratată de către Jean
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
sau caprifoi. Vindeca, de asemenea, animalele bolnave de rumegătură, folosind oblojeli din plante și ierburi de leac. Buba de la chișiță sau de la unghie era tratată cu răzătură de rădăcină de boz, era dată în mâncare, amestecată cu tărâțe de grâu. Buba era stricnită și oblojită cu răsătură de boz. Albeața de la ochii vitelor era tratată de către Jean Mitrea din Oncești cu albuș de ou ars și praf de sare sau cu cenușă de șarpe ars. Acestea erau cernute cu sită
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lumea umanului. Sufixul -oi schimbă și genul substantivelor inanimate, concomitent cu dezvoltarea mutațiilor semantice sau valorilor stilistice determinate de funcția sa de sufix augmentativ. Pornind de la substantive feminine, sufixul creează substantive neutre: ladă (F.) lădoi (N.) furcă (F.) furcoi (N.) bubă (F.) buboi (N.) Trecerea la neutru este facilitată de structura fonetică a substantivelor nou create; substantivele caracterizate prin trăsătura semantică+inanimat și terminate în diftongul oi sunt toate neutre altoi, butoi, cimpoi, mușuroi, sloi, soi etc. Dintre masculinele derivate cu
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în număr cuprinde, sau numai subiectul și verbul copulativ (situația cea mai frecventă), sau verbul copulativ și numele predicativ (mai rar): „Poeții, toți poeții sunt un singur, neîmpărțit, ne-întrerupt popor.” (L. Blaga) „Tot trupul i-era numai jupuieli și bube din pricina scărpinăturilor și necurățeniei.” (I.L. Caragiale) „Cocioaba de pe malul stâng al Bistriței, bărbatul, fata și boii din pădure, un țap și două capre slabe și râioase ce dormeau pururea în tindă era toată averea Irinucăi.” (I.Creangă), „Ce-ți spun
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
subconștientului meu este înregistrată trama fiecăreia din viețile trecute. De-acum nici clești Nici negre umbre Nici temeri Un fir de urmă Nu vor lăsa Unde-a fost zbucium, e mulcomire Unde-a fost frângere, e legare Unde-a fost bubă, e sânge nou Unde zăvoare strângeau e oceanul vast Oceanul legănător și plinătatea de tine Intactă, ca un ou de fildeș 1316. Dacă tot ne-am aplecat asupra faptului că literatura și arta sunt rezultatul unui raționament, mă întreb care
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
la primărie când frații se adunau dupămasa. Biserica era un număr de 65 de membrii și doar vreo zece erau împotrivă.” Fratele păstor Lulușa Gheorghe în acea perioadă avea o vorbă pentru cei care îl întrebau cu privire la starea bisericii: “lasă buba să se coacă, că apoi se sparge ea.” 6.5.3. Adunarea generală cu fratele Găvăgină Acest eveniment este important deoarece a contribuit într-un mod spiritual la dezvoltarea bisericii. În contextul “reglementării” s-a menționat de faptul că a
Înţelepciunea vremurilor străvechi : un istoric al Bisericii Creştine Baptiste din Cuvin : 1904-2004 by Emanuel Jurcoi () [Corola-publishinghouse/Science/1295_a_1938]
-
subiect tabu pentru autorități, dar bogat exprimat de deținuți. Organele sexuale și activitățile sexuale ocupă un loc distinct în argoul penitenciar, datorită multitudinii semantice și coloraturii expresive. De exemplu, sexul femeii e numit: scoică, bijboc, ghioc, mingeac, tarabă, zgaibă, muscă, bubă, blană, fîntînă, jos, găoace, fofoloancă, locul sfînt, fagure, prapure, crin, omidă, tîrtiță, pițipoancă, crăpătură, păsărică, miorița, lingurică, buză, strîmtoare, moluscă etc. Poate că unii din acești termeni au fost scoși din uz în ultima vreme, dar mai mult ca sigur
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
călare, a cînta la drîmbă, zbenguit, remaiat, descîntec, răsturnat, a face plinul, a cădea la așternut, la drum de seară, a lua-o, darac, frecuș Scoabă = cuțit, pumnal. Similar: șuriu Scoică = sexul femeii. Similar: bijboc, ghioc, mingeac, tarabă, zgaibă, muscă, bubă, blană, fîntînă, jos, găoace, fofoloancă, locul sfînt, fagure, prapure, crin, omidă, tîrtiță, pițipoancă, crăpătură, păsărică, miorița, lingurică, buză, strîmtoare, moluscă Sifon = denunțător. Similar: ciripeală, cloncănit, păcură, smoală, trîmbiță, a bate din buze, jet, a vărsa gușa, a măcăni, a vomita
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cele constatate la populația liberă. Bolile dermatologice, digestive, cardio-vasculare, pulmonare, dentare, psihice, sexuale căpătate în libertate se agravează în închisoare. Studiul dr. D. Gonin 212 atribuie această "derivă sanitară" mediului carceral: "Toate simțurile se atrofiază. Stomacul face ulcer, pielea face bube, dinții cad, urechile se înfundă. Are loc o decădere a funcțiilor vitale ale corpului. Schimbările hormonale sînt însoțite adesea de hipertensiune, stres, angoasă. Psihiatrii sînt de acord că detenția este un factor structurant al bolilor psihice: psihoze, depresii, angoase, tulburări
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
diletantism și mercantilism la editarea primului volum, Literatura populară, din Opere complete de M. Eminescu. Beletristica publicată aici cultivă macabrul sub forma unor scrieri precare, în care abundă fantomele, visele și vedeniile terifiante. Se remarcă poezia lui B.P. Hasdeu Complotul bubei, o republicare, dar și Dragoș-Bogdan, poem dramatic (1904), și Antropomorfism (1905) de M.Eminescu. Se acordă o atenție specială informațiilor referitoare la opera Iuliei Hasdeu. Alți colaboratori: Vasile Demetrius, Victor Popescu, Al. Gherghel, Leontin Iliescu. I.H.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286630_a_287959]
-
de un fior lăuntric nu poate fi vorba, nici chiar în lirica erotică, searbădă și convențională. Poezia lui S. - Încercări poetice (1860), Poeme (1866) -, cu versificația ei sonoră, bine meșteșugită, e o poezie de cărturar. SCRIERI: Încercări poetice, Iași, 1860; Buba s-au spart și țițina au rămas, București, 1866; Poeme, București, 1866; O noapte pe ruinele Sucevei, f.l., f.a. Ediții: Neofit Scriban, Încercări poetice. Discursuri politice. Memuare și scrisori politice, Iași, 1870. Repere bibliografice: A. D. Xenopol, Istoria românilor din Dacia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289575_a_290904]